27,753 matches
-
cu propriile emoții). Atunci de ce să numim acest tip de inteligență „emoțională”, și nu inteligență socială, fiind vorba de înțelegerea emoțiilor altora și reacția față de acestea? Un bun lider este acceptat și recunoscut ca lider în special datorită calității foarte rare de a identifica scopurile principale ale organizației și de a-i convinge pe ceilalți să-l urmeze în încercarea de a atinge acele scopuri. Această însușire a liderului conține un criteriu intrinsec care-l face pe lider dezirabil pentru organizație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de calitate, un competitor nou plasat imediat lângă McDonald’s poate deveni un competitor local. La nivel național sau internațional, economia de scală și puterea mărcilor arhicunoscute precum McDonald’s fac astfel ca noile intrări să fie foarte dificile și rare. 4. Furnizorii de componente. Carnea, pâinea și alte componente ale produselor de fast-food sunt produse obișnuite și există o gamă largă de furnizori pentru ele. Presiunea furnizorilor este foarte mică și nu există riscuri majore din această direcție. 5. Rivalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pe marginea imposibilului (asta este disputa cu limita, care naște tragicul). Există oameni cu o inaptitudine organică pentru viața socială constituită conform modelului oficial, dar care se integrează perfect în grupurile informale: bande, cete, pușcării etc. Momentele de trezire sunt rare. În rest, trăim o continuă iluzie sau autoiluzionare (poate necesară supraviețuirii). Cred în virtuțile filosofiei, în influența pe care aceasta a exercitat-o asupra vieții. Văd însă în același timp diferitele enormități la care a dus uneori transpunerea idealului în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lucrul prin explicitare. Ceea ce înseamnă că o bună parte a teoriilor științifice au mai curând un rol curativ într-o terapeutică a spiritului. Filozofia corespunde unui anumit mod de a fi al fiecărui om, de a își pune întrebări în rarele momente ale vieții în care se descoperă pe sine și limitele sale. Cuvintele își capătă mare parte din înțeles în funcție de contextul social în care sunt folosite. Spre exemplu, folosirea termenilor "fă", "fă muiere" și a altora asemenea de către țăranul român
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
absolută. Interesul societății de creștere a natalității, pe fondul unor previziuni demografice sumbre, manifestat prin diversele forme de stimulare, a condus la "meseria" de mamă; este vorba de femei ce dau naștere (uneori cu acordul soțului, în cazurile tot mai rare în care acesta există) la copii din dorința de a câștiga bani de la stat pe seama lor. Toți oamenii aleargă. De cine fug? Având în vedere locurile de muncă pe care le ocupă românii care lucrează în străinătate putem spune că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
popor suntem orientați înspre a găsi vinovați în tot ceea ce ni se întâmplă; ne-au salvat în acest sens atâtea neamuri care au trecut peste noi, prin faptul că am avut pe cine să dăm vina pentru toate neîmplinirile noastre. Rarele momente în care părem că ne-am asumat vina ne angoasează; și acestea sunt doar momente de trecere: ne întoarcem către noi căutând vinovați, ne oprim asupra noastră, dar asta se întâmplă numai pentru câteva clipe, trecând rapid dincolo de noi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ele și că nu este În stare să facă rău nici unei furnici. Când aveau nevoie de ceva, apelau la Zână: să stea cu copiii când plecau de acasă, să le prepare câte o fiertură magică, să le caute vreo buruiană rară ori cine știe ce altă treabă. Pentru că Zâna nu le refuza niciodată.Însă În curând aveau să se supere grozav pe Zână. Să vedem de ce. Într-o zi frumoasă de vară, pe când se plimba prin pădure, Zâna auzi un zgomot ciudat și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albastre, mici și mari, parfumate care mai de care.Pomii Înfloreau de două ori pe an și făceau fructe zemoase și dulci, ba un măr bătrân făcea mere de aur.Și grădina era Împrejmuită cu gard verde format din arbuști rari cu frunza lungă și creață, iar În mijlocul ei era o fântînă arteziana Împrejmuită cu statui din marmură albă. Dar mândria cea mai mare a grădinii era o pasăre micuță și neagră care Îi cânta mereu Împăratului așa de vesel, că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
laudă. Cel mai mult Îi plăcea să-și petreacă vremea cu bunica lui care Îi spunea fel și fel de povești. Cică demult, Într-o țară necunoscută se născuse un prinț pe care Îl chema Păun. Era de o frumusețe rară, cu mult mai frumos decât cele mai frumoase prințese la un loc. Părinții lui Îl iubeau ca pe lumina ochilor și nu știau cum să-i intre În voie, satisfăcându-i orice poftă. El purta hainele cele mai albe și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai albe și mai frumoase brodate cu fir de aur și argint, el mânca bucatele cele mai bune, el avea cele mai frumoase jucării. Chiar și În camera lui era pe masă o vază cu cele mai frumoase și mai rare flori. Azi așa, mâine așa, an de an, Păun creștea Înconjurat numai de frumos. El nu auzise de noroiul ulițelor, nu auzise de sărăcia poporului, de boli ori de moarte. Și cu cât creștea, cu atât se făcea și mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de niciunde, putând În pântec rodul iubirii ei pentru Împăratul care nu mai era.Au peți-to Împărații și prinții, dar ea nu și nu, Își petrecu tinerețea crescâdu-l pe Alun. Alun auzi că fata Împăratului vecin era de o frumusețe rară.Cei care o văzuseră spuneau că are mersul tgrațios, glasul bland și dulce, trupul Înalt și subțire, mâinile albe,ochii mari și blânzi, părul Împletit În cozi lungi și buzele roșii ca petalele de trandafir.Și mai auzi că ea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă până în anul 1962, când localitatea este numită DUMBRAVA (de la slavonul dumbravă = pădure rară de stejari tineri). Satul aproape că s-a contopit cu Lespezi, spre nord. HECI, cel mai întins și mai populat sat al comunei și cu cea mai veche mențiune documentară (18 aprilie 1409). Heci, în Maramureș înseamnă loc de pe malul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care se constată o scădere a densității, astfel încât în anul 1996 să se înregistreze valoarea minimă de 113,6 locuitori/km2. Cele mai mari densități de populație se înregistrează în vetrele satelor Lespezi și Bursuc Deal, iar populația cea mai rară este în satul Dumbrava. Lespezi se situează așadar în categoria comunelor cu densitate generală medie. V.S. 2.2.3. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ Evoluția numărului total al populației nu este liniară și nici uniformă, datorită sporului natural (bilanțul natural), mai exact a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu și Toader Crețu. Satul i-a purtat numele până în 1968, când a fost schimbat în Dumbrava, care înseamnă pădure rară de stejari tineri ce există și astăzi pe partea de nord a dealului Peter. Dumbrava a făcut parte din comuna Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
învățământ, erau dedicate tuturor categoriilor de vârstă, cu un pronunțat caracter educativ. Aceste activități aveau rolul de a afirma talentul din rândul tinerilor de la sate și folosirea judicioasă a timpului liber. În momentul de față, astfel de activități sunt mai rare, iar profesorii de specialitate lipsesc din comună, sarcina rămânând pe seama învățătorilor și a profesorilor entuziaști, dar necalificați. Interesant este faptul că profesorul Ștefan Petrescu din Dumbrava, calificat în educație fizică și sport, predă în satul învecinat, Probota - Dolhasca, demonstrând că
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
piața muncii, reprezintă un segment care trebuie stimulat nu neapărat în direcția obținerii atașamentului, ci a unei relații bazate pe încredere, o relație de tip tranzacțional: recompensare în funcție de productivitate și performanță. Partenerii de afaceri sunt o categorie aparte. Ei sunt rari, reprezintă o sursă extraordinară pentru afacerile și ideile noi. Dintre ei fac parte consultanții, profesorii din mediul universitar, managerii de proiect etc. Ei trebuie cultivați, mai ales că o companie trebuie să accepte că ei lucrează pentru mai mulți clienți
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pierderi imense. Motivul pentru care atât de multe branduri eșuează este acela că a crea și a susține un brand necesită competență, cu-raj, bani, hotărâre, originalitate, creativitate și o infinită capacitate de a trece prin greutăți, ceea ce e o combinație rară"69. În cele ce urmează vom aborda analitic, pas cu pas, fiecare fațetă a strategiei, toate ingredientele care fac o strategie de branding să aducă rezultatele promise, fără a prescrie însă o rețetă. Ne luăm rezerva de a afirma că
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
imagini - "Micul dejun", "Dimineața în Le Cannet", "Interior alb" - foarte diferite. Bonnard a avut o relație specială cu Matisse, puțin mai vârstnicul său prieten și mentor. O influență matisse-iană directă, vizibilă într-un tablou ca "Masă de lucru", este însă rară în opera sa. Comparând arta celor doi cei mai importanți coloriști ai secolului al XX-lea, regăsești aceeași dragoste pentru lumina mediteraneeană, regăsești ideea artei ca reproducere a unei emoții și nu a unei "realități" explicite. Diferențele dintre modurile lor
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
de țară și oameni nesiguri. Marele nostru defect constă în incapacitatea de a duce până la capăt un proiect. Nu există consens asupra nici unui set de valori și, din acest motiv, avansăm în enervante, derutante zig-zag-uri, dintr-o hârtoapă în alta. Rare au fost momentele istorice în care să fi luat cu maturitate decizii favorabile. Aș spune mai degrabă că am fost extrem de norocoși, că sintagma lui Gheorghe I. Brătianu aplicată nașterii poporului român - "o enigmă și un miracol" - se potrivește aproape
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
vântul. Nici măcar izbânzile individuale, care ne-au făcut să exclamăm încântați: "Omul sfințește locul!", n-au fost atât de numeroase încât să creeze emulație. Personal, aș prefera să aud că în țara mea "instituția sfințește locul" și să renunț la rarele și strălucitoarele izbânzi individuale, în favoarea unor mărunte, cenușii, dar constante victorii asupra prostiei, fățărniciei, nesimțirii, hoției și cinismului - însușiri de căpetenie pe care le ilustrăm cu asupra de măsură și în țară, și în străinătate. M-am gândit în mai
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
drept un specialist în jocurile cu mai multe strategii, problema nu riscă să cadă în gol. Mentaliștii se pretează, așadar, de minune unor asemenea investigații de amănunt. Iulia Popovici semnalează bine, pe coperta a patra a cărții, o încredere, destul de rară proza care se scrie astăzi, în forța incantatorie a textului. Aș merge un pic mai departe de atât, căci există, în opinia mea, chiar câteva mărci filologice ale acestei confiențe. Una dintre ele vine din filtrul livresc care intermediază orice
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
să zăbovim foarte puțin asupra biografiei Mitropolitului Visarion Puiu, un nume aproape necunoscut, fie și în rândul multor slujitori ai altarului ortodox din această țară. Un nume interzis în anii dictaturii comuniste, în țara sa, pe care a slu-jit-o cu rar devotament, credință și pricepere pastorală, un nume pus la index de B.O.R., nici acum reabilitat de Justiția română (democratică?). A rămas "criminal de război", "trădător", "dușman al poporului" etc. Victor Puiu s-a născut la Pașcani, pe 27
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
să poată coopera sunt minime, dacă nu chiar nule. (O spun cunoscând destul de bine Ťpiațať muzicilor tradiționale și folclorice din România de azi.) Ioan Pop, cel care conduce micul grup de țărani-muzicieni și actori ad hoc, e dăruit cu calități rare. El stăpânește muzica Ťțăriiť sale de origine până în ultima fibră; este un vocalist strălucit și un instrumentist care mânuie cu egală pricepere zongora, cetera, contra, vioara cu goarnă, tilinca, drâmba și doba (toate întrebuințate în spectacol). După 1989, s-a
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
să vorbească: la ora actuală, pentru o pagină (2000 de semne) editurile din România plătesc unui traducător între 1,5 și 3 euro! Nu știu dacă se mai fac diferențe pentru traducerile din limbi clasice și pentru cele din limbi rare, sau pentru traducerile de poezie. Oricum, traducerea este, cred, singurul domeniu în care prețurile au rămas la nivelul anilor 1990. Spre comparație, am la îndemînă, puse la dispoziție de Centrul național al cărții al Ministerului Culturii și Comunicării din Franța
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
1 și Ion Roman 2 în lucrările lor despre receptarea operei lui Goethe în România. Iată-l acum în întregul lui: Înmormântarea lui poeta Ghete Genia (duhul), talentul, haractirul moral și sârguința a se face patriei folositor sunt haruri carele rare ori se unesc în un muritor, de aceea și când se află întrunite, apoi învrednicitul se face obiectul de sevas și mirarea oamenilor în cursul vieții, și mai ales după moarte, când zavistia se face mută. Gethe a fost unul
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]