9,593 matches
-
pe aceea teoretică (contextul ideologic), se formulează o serie de observații ingenioase privind dialectica dintre „politizarea literaturii” și „literaturizarea politicului” sau despre esența realismului socialist: „realismul socialist înseamnă fuga de realitate, escamotarea realității, substituirea ei cu o ficțiune ideologic-dogmatică”. De reținut e și eseul Dialectica puterii (1995), un fel de În contra direcției de astăzi... maiorescian pentru uzul secolului al XX-lea, unde, anticipându-i pe Lucian Boia și pe Eugen Negrici, N. oferă prima analiză a „mitologiei” comunismului, semnalând totodată și
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
generală care poate produce presupoziții. O corelație ridicată între două fenomene nu reprezintă prin ea însăși o garanție a cauzalității. În realitate, cele două fenomene pot fi efecte independente ale aceleiași cauze. Există aici o lecție foarte importantă care trebuie reținută. Avertismentul lui David Hume de a nu trece de la post hoc (după aceea) la propter hoc (din cauza aceea) este, în sociologie, deosebit de actual, datorită complexității fenomenelor sociale. O regularitate empirică, oricât de puternică ar fi ea, nu poate fi încă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se întruneau într-un consiliu și decideau asupra istoriei oficiale a țării și asupra temelor care urmau să fie alese pentru a fi popularizate de către poeți. Anumite episoade istorice erau selectate în vederea unei largi difuzări în scopuri de propagandă, altele reținute doar pentru istoria secretă, în timp ce, în fine, altele erau complet eliminate din tradiție, ca precedente periculoase, în cazul în care conducătorul se putea decide ca doar numele său să fie reținut în istorie, în timp ce toate evenimentele din timpul domniei sale să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
au insistat asupra sociogenezei tulburărilor apoi asupra psihogenezei lor, concepțiile actuale se înscriu într-o perspectivă bio-psiho-socială. Această perspectivă pune accentul pe raporturile de cauzalitate retroactive caracterizate prin interacțiuni constante, complexe și circulare, între determinanții biologici, psihologici și sociali. Concluziile reținute nu sunt evidențe sau certitudini ci ipoteze care necesită a fi controlate, prelucrate sau schimbate în funcție de elementele noi constatate pe parcursul tratamentului. Tratamentele și evaluarea lor Intervențiile presupun utilizarea de metode de tratament validate empiric care sunt alese, apoi individualizate, în funcție de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
momentul descrierii comportamentului problemă permit evaluarea cu mai multă claritate a naturii și specificității schimbărilor. Efectele sau schimbările constatate la subiect constituie noi date ce urmează a fi analizate. Ele formulează întrebări privind ipotezele, dar și determinanții actuali sau istorici reținuți, alegerea metodelor și individualizării acestora sau, și mai mult, în legătură cu dificultățile, avatarurile apărute pe parcursul terapiei. Astfel, o absență a efectelor nu justifică respingerea automată a ipotezelor, dar inversul nu confirmă, în mod necesar, cât sunt acestea de adecvate. Răspunsurile la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
15 A refuza să cumpăr un obiect inutil propus de un negustor ambulant. 15 A refuza să răspund la o anchetă telefonică în legătură cu locul meu de muncă. 25 A cere vecinei mele să-mi ia copiii de la școală, dacă sunt reținută la servicu. 45 A refuza să dau bani cerșătorilor în metrou. 55 A-mi spune părerea într-o discuție, atunci când unele cuvinte mă deranjează. 65 A accepta complimentele care mi se fac în fața altor persoane (am mereu impresia că nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
paternurile de acord și dezacord dintre partide - astfel, aș putea emite ipoteza că proximitatea ideologică dintre partidele politice contează mai puțin decât capacitatea acestora de a asigura patronajul membrilor lor și aș folosi date din Italia pentru testarea ipotezei. Trebuie reținut faptul că nu studiem fiecare episod în parte. NATO. este doar una dintr-un șir de alianțe internaționale posibile și reale; identitatea națională bosniacă coexistă cu alte sute de asemenea identități în lume; parlamentul italian este doar un exemplu al
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
totuși produce rezultate incorecte”1. Această idee merită să fie tratată cu atenție. Modelarea în procesul de cercetare empirică în două etape constituie un aspect esențial al oricărei științe. Este foarte posibil chiar să constituie aspectul cel mai important. Trebuie reținut faptul că testarea se face numai în termenii unui model specificat. Nu se poate testa ceva ce nu a fost mai întâi prezentat ipotetic lumii prin mecanismul unui model. Totuși, nu orice aspect poate fi introdus într-un model. Presupunerile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
extras dintr-o populație cu medii de la 81,2 până la 198,8, în 95% din cazuri. În concluzie, nu avem dovezi suficiente ca să respingem ipoteza nulă, deoarece media populației noastre se amplasează confortabil în limitele acestui interval de încredere. Trebuie reținut faptul că o testare a semnificației de acest fel constituie doar un reper de judecată corectă. Nimic nu poate fi stabilit cu certitudine absolută. Să ne imaginăm un optimist, care ar afirma ceva de felul: „Ia priviți la datele pe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și cu cât sunt mai importante interpretările teoretice puse în discuție, cu atât mai mult cercetătorul are obligația de a-și construi testul în mod riguros. Convențiile stabilite privind tendința centrală calculată, puterea și semnificația ajută și ele. Dar trebuie reținut faptul că judecata sănătoasă este esențială pentru modelare, specificarea ipotezei, operaționalizare, selectarea de observații și pentru toate celelalte aspecte ale unui proiect de cercetare. Pragul de 0,5 pentru semnificația testării, de exemplu, este doar un reper, un standard selectat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
scurt cu Aventuri într-o curte interioară, Efectul de ecou controlat (1981), Amendament la instinctul proprietății (1983), Și ieri va fi o zi (1989), cât și pe cel al romanului, cu Zmeura de câmpie (1984) și Tratament fabulatoriu (1986). De reținut este și participarea sa, împreună cu Adriana Babeți și Mircea Mihăieș, la compunerea ineditei fabricații literare intitulate Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii Scriitorilor). În sfârșit, alături de Gheorghe Crăciun și de Gheorghe Iova, contribuie substanțial la sporirea comentariului critic despre producția
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
al sociologiei; c) etapa de reconstrucție epistemică Începută prin D. Gusti Îi mai include pe H. Stahl, Petre Andrei, G. Marica, V. Bărbat și se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu certitudine, trebuie reținute următoarele aspecte: sociologia românească nu s-a afirmat epigonic, ci ca partener valabil de dialog În status nascendi al sociologiei europene. Iată aportul sociologiei la construirea unui spațiu european al cercetării sociale de care Încep, tocmai acum, să vorbească unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că ele sunt analize științifice ale celor două doctrine. Este adevărat, nu avem nici o monografie românească despre marii sociologi: A. Comte, H. Spencer, Max Weber, É. Durkheim, ca să ne oprim doar la fondatori. Mai este Însă un fapt ce merită reținut: o bună parte din opera lui K. Marx, inclusiv Capitalul, este tradusă În românește, altfel spus, accesul e mult mai facil la cunoașterea acestui mare gânditor. Cu toate acestea, referințele bibliografice În multe dintre lucrările de exegeză sociologică includ cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
desfacerea țării după moartea regelui) va fi, prin urmare, o reacție justificată, iar comentariului lui N.B., care, ca și în celelalte cazuri, montează fragmentele selectate împreună cu secvențele ce subliniază sensurile întâmplărilor, nu îi rămâne decât să izoleze rosturile ce trebuie reținute: „Dreptu aceia nimeni să nu să amăgească și să să ție mare, măcar să fie împărat, măcar domn, măcar boiariu, măcar fiește ce va fi; că acestea toate Dumnezeu le dă, Dumnezeu le ia”. Și exemplele urmează unul altuia: David, Saul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Lista tipurilor noi de „capital” nu se oprește aici, putând menționa și pe cel cognitiv sau intelectual sau cultural. Ne oprim însă la cele trei - uman, social și instituțional -, întrucât, așa cum vom argumenta mai târziu, celelalte sunt integrabile în cele reținute. Întrebarea care ne interesează este următoarea: cum se corelează capitalul uman cu cel instituțional și social sunt ele sau cumva independente? Din chiar simplele și inițialele accepțiuni menționate, interferențele sunt clare, chiar izbitoare. Capitalul uman, măsurat prin numărul mediu de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de la Păltiniș”. Dacă Sorin Adam Matei ar fi cunoscut studiul lui Sorin Alexandrescu din 1983 despre „Junimea” ca grup de presiune (reluat în volumul acestuia Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999), multe din afirmațiile sale ar fi fost probabil mai reținute (uneori, sentimentul că anunți o revelație te duce la inflamare retorică); dacă ar fi acceptat că „piața liberă” - un deziderat peste tot, chiar și în America, de la mărfuri la idei - din România a avut un rol mai mare în lansarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
organizată la Central European University, Budapesta, între 17 și 19 octombrie 2001, prilej cu care s-a lansat versiunea preliminară a noii cărți semnate de George Soros, Report on Globalization, planificată la editura newyorkeză Public Affairs pentru februarie 2002. Merită reținut că la conferința amintită participau personalități și experți ca fostul președinte al Mexicului, Ernesto Zedillo, coordonatorul unui important raport ONU despre globalizare, precum și inamici virulenți ai globalizării, între care Susan George, vicepreședinta asociației ATTAC, un fel de Greenpeace anticapitalist având
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1997, 1998, pp. 175-197. Cred că Bellow are cunoștință de stadiul actual al chestiunii în mediile intelectuale evreiești, așa cum rezultă și din includerea mai mult sau mai puțin ficționalizată a unor detalii de genul celor din jurnalul lui Sebastian. Merită reținută replica relevantă a lui „Chick”: „Nu, nu ne putem permite să instaurăm un Index Evreiesc. Fie și pentru că nu l-am putea impune niciodată, nici măcar cititorilor evrei”. 15. Nu pot face o sinteză a receptării romanului. Cititorul poate merge pe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a ceea ce înțelege Kant prin minciună, cât și temeiurile condamnării ei necondiționate, în acest text publicat în 1797, sunt prefigurate în ciorna unei scrisori adresate de Kant Mariei von Herbert, în primăvara anului 1792: „Tot ceea ce spune cel cinstit, dar reținut (nu cu inima deschisă) este, ce-i drept, adevărat, doar că el nu spune întregul adevăr. În opoziție cu el, cel necinstit spune ceva de a cărui falsitate este conștient. Enunțul celui din urmă se numește, în teoria virtuții, minciună
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
decădere (Chandler, 2000, p. 35). Lăsând deoparte inerentele contradicții - într-un rând, engleza americană ar reprezenta dezvoltarea nezăgăzuită, într-un spațiu al permisivității absolute, al răsădirii spectaculoase într-o altă matcă socială, în altul, „creșterea” ei ar fi artificială! -, merită reținută, din perspectiva întrebuințării în întreaga literatură hard-boiled, ideea preluării limbii de către o nouă categorie de scriitori: „proletarii”. Cuvântul se referă la o situație inedită: cei ce o ilustrează sunt un grup de autori care-și concep meseria în termenii unui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
misterului” la urmașii lui Dashiell Hammett își are originea în lipsa încrederii că în vremurile moderne scriitorul poate rămâne până la capăt stăpânul absolut al textului. Renunțarea la plăcerea loviturii de teatru, reprezentată de demascarea triumfalistă a făptașului, în dauna spectacolului mai reținut al drumului spre deznodământ, alcătuiește articulațiile unei modificări majore în arta romanului polițist: trecerea de la divertisment la literatura propriu-zisă. Depășirea minoratului exhibă, desigur, și traumele prin care e obligat să treacă autorul. Când Dashiell Hammett afirmă, într-un text de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Long Goodbye face abstracție de moderația anterioară și ne introduce în micul paradis poetic în care au egal drept de cetățenie atât Philip Marlowe, cât și enigmaticul șofer al Lindei Loring. Dincolo de amuzament, de ironie, de inevitabila artificialitate, scena merită reținută ca o probă clară a intențiilor lui Chandler de a depăși sfera entertainment-ului, pentru a face saltul în lumea valorilor literare pe deplin consacrate. Episodul e construit în două secvențe, plasate la distanță de peste o sută douăzeci de pagini. Invitat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sunt analizate și prezentate, „cunoștințele despre ce se poate schimba în terapia eficientă, ce este important să se schimbe și cum ar putea să se dezvolte secvențele schimbării”, astfel încât experiența clinică să poată beneficia de noi informații (p. 474). Trebuie reținut faptul că, „în timp ce cunoștințele bazate pe cercetare pot confirma ceea ce clinicienii «știu» deja, contribuția cercetării este o cale suplimentară de «cunoaștere» a descrierii duale a terapiei clasice de familie, care este interesantă și importantă [...Ă, reprezentând încă o modalitate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În tipografie, se strecurau foarte multe greșeli. Acum avem posibilitatea de a culege citatele de pe foaia xeroxată direct la calculator. Eliminându-se câteva verigi În transcrierea citatelor, se Înțelege că și posibilitățile de a greși sunt mai mici. Oricum, trebuie reținută recomandarea lui Umberto Eco referitoare la faptul că, Înainte de a da BT-ul, trebuie să mai controlăm o dată rigoarea citatelor. În al doilea rând, nu trebuie eliminate părți dintr-un citat fără ca cititorul să fie avertizat asupra acestui lucru. Eco
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
slănină nu-i În pod? unt nu-i? ouă nu-s?” (I. Creangă); „Ce e cartea asta? De cine e? De unde vine? Ce scrie În ea? Ce gânduri ai cu ea? De ce ai cumpărat-o?” (Beldescu, 1995, p. 91). Trebuie reținut faptul că după o propoziție care se termină cu semnul Întrebării nu se pune punct, decât dacă aceasta constituie un citat reprodus Între ghilimele: Să ne oprim la replica: „Înțelegi sau nu Înțelegi?”. Uneori, semnul Întrebării poate fi folosit simultan
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]