1,916 matches
-
ar fi menținut în logica antitetică, el ar fi rămas consecvent până la capăt. Teoria secundarului devine, însă, o armă de luptă împotriva naționalului. Acum se-nțelege de ce autorul se dezice de propria teorie și-i refuză lui Eminescu statutul de "reacționar" în sensul pozitiv al cuvântului. El produce o răsturnare similară ca în cazul romanului Doctor Faustus, demonizându-l, de astă dată tocmai pe "secundar", pe gazetarul Eminescu, din pricină că întrupează naționalul. Într-adevăr, Eminescu simboliza arheul românilor, dar din poziția de marginalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
103 din 2002. În ochii lui Ion Bogdan Lefter (cunoscut pentru radicalismul corectitudinii politice), noul Patapievici apare ca "antidemocrat", incapabil să priceapă "filozofia socială a postmodernității", căzut, de aceea, într-o evidentă involuție. Pentru Gabriel Andreescu, același este un "ideolog reacționar", influențat de "legionarism" și creditor al "teoriei conspirației" mondiale. Adrian Miroiu (filosof de profesie) denunță "confuzia conceptuală", reacționarismul și valoarea cvasi-nulă a discursului filosofic. Liviu Andreescu argumentează că Patapievici nu cunoaște postmodernismul și sesizează că autorul Omului recent cultivă un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu cele 200 de femei în care el se iluzionează a căuta diferența, negăsind, în definitiv, decât moartea. El însă va pune capăt "insuportabilei ușurătăți a ființei" acceptând propunerea Terezei de a "fugi" împreună la țară. Este, altfel spus, un "reacționar", căci acționează invers decât țăranii care aspiră să devină "moderni", plecând la oraș. Pe piatra de mormânt a lui Tomas scrie: "După o îndelungată rătăcire, întoarcerea"437. Dacă ar fi scris în România, Kundera ar fi putut fi acuzat de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
țircularele venite, că suntem și de români și de unguri amenințați cu pierderea vieții, de când a răsărit libertatea, egalitatea și frățietatea. Aceeași postură dificilă, În care se aflau preoții acuzați că ar fi pro-maghiari „antinaționali” de către intelectualii români, și pro-austrieci „reacționari” de către episcop sau autoritățile Principatului, este mărturisită de vicarul Macedon Pop XE "Pop" : Atunci iară au Început a voma câte toate În contra preoților, cari aci a se descrie omenia nu Îngăduie. Și oare care-i cauza acestei Înverșunări În contra nevinovaților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arate că intră În acest conflict la cererea popoarelor monarhiei, și nu din proprie inițiativă. Este evident rolul de prim ordin pe care Îl joacă acum principiul naționalităților În legitimarea politicii imperiale, chiar și În cazul unei acțiuni cu caracter reacționar. În mod similar, În momentul În care trupele țarului vor fi chemate În ajutor de austrieci, la sfârșitul anului 1848, pentru salvarea situației din Transilvania, românii și sașii sunt cei Împinși de imperiali să solicite sprijinul rusesc, În aceeași idee
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale românilor, inclusiv cele violente, săvârșite În cursul revoluției. Violența, crede el, se explică și se justifică prin această asuprire Îndelungată. De asemenea, istoricul ține să Îi disculpe pe români de acuzația de a se fi situat de partea Austriei „reacționare”, Împotriva Ungariei „revoluționare” și „liberale”. În lumina istoriei, afirmă Papiu, ridicarea românilor Împotriva maghiarilor apare ca o acțiune firească și Întemeiată, prelungind În actualitate confruntarea neîncetată dintre cele două popoare. Se poate aprecia, În final, că imaginarul istoric românesc, preluând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și naționale. Nu este vorba de aprecieri favorabile directe, dar solidaritatea cu mișcarea italiană poate fi detectată, În subtext, mai ales prin intermediul adjectivelor cu o solidă Încărcătură negativă aplicate factorilor cu care aceasta se confruntă: „Italia e nemulțumită cu măsurile reacționare”; „o Italie de jos căzută sub un despotism mut”; „imposibilitatea de a se ține În țările din jurul său șal Sardinieiț orice măsură necorespunzătoare la spiritul secolului”; „În Italia se deșteptă ideea de unitate națională”. Dar atunci când se coboară la nivelul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care devine neîngăduitor și chiar exclusivist, un patriotism manifestat În stratul de suprafață, lipsit de baza morală și nu arareori chiar Îndreptat Împotriva ființei umane, naționalismul este adesea considerat astăzi retrograd, cum În urmă cu două-trei decenii era etichetat ca reacționar. Doctrina comunistă opunea naționalismului, , internaționalismul proletar, care . În numele acestei poziții față de ideea națională au fost condamnați la ani grei de temniță numeroși intelectuali români după anul 1945. Nici astăzi Însă poziția naționalismului ca ideologie și concepție nu e prea mult
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la orice formă de ideologie, folosirea limbii sau limbajul, discursul, ca manifestări concrete ale limbii, sunt cele predispuse contaminării ideologice. Această idee reiese din afirmațiile lui Pecheux: „Sistemul limbii este același și pentru materialist și pentru idealist, pentru revoluționar și reacționar, pentru cel care dispune de o cunoaștere dată și pentru cel care nu dispune de ea. Nu rezultă de aici că aceste personaje vor avea același discurs: limba apare astfel ca o bază comună a proceselor discursive diferențiate...limba este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un mod aproape utopic, că în viitoarea societate fără clase aceste diviziuni ale muncii vor dispărea din nou, că artistul se va integra din nou în societate. "Marxistul vulgar" ne spune că cutare sau cutare scriitor care a exprimat păreri reacționare sau progresiste despre biserică și stat a fost burghez. Există o curioasă contradicție între acest determinism mărturisit, care consideră că "conștiința" urmează "existența", că un burghez nu poate să nu fie burghez în opiniile lui, și obișnuitele judecăți etice oare
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cerșetoria acestora și nu acela de a da prilej starețelor de a recruta tinere fete În monahism, cum s-a Întâmplat În toate mănăstirile; conducerea Bisericii Ortodoxe nu a luat nici o măsură față de pătrunderea În monahism a unor elemente criminale, reacționare sau leneșe - care au căutat să facă din mănăstiri focare ostile regimului nostru”. Se cerea modificarea regulamentului de organizare a mănăstirilor astfel Încât episcopii și nu stareții să decidă admiterea În monahism, să se evite primirea minorilor, reducerea numărului schiturilor și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
Concluziile acestui referat erau: “În mănăstirile ortodoxe sunt adunate un număr mare de elemente legionare care desfășoară o intensă activitate subversivă, sub forme diferite, Împotriva regimului democrat popular din R.P.R.. Tolerarea pe mai departe a numărului de elemente legionare și reacționare În mănăstiri, cât și menținerea numărului mare de mănăstiri prezintă un pericol social. Elementele criminale din mănăstiri caută și În unele locuri reușesc să extindă influența lor asupra unui număr Însemnat de credincioși, În special din rândul elementelor mai Înapoiate
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
departe împinsă (subliniat în text), în granițele noastre; o luare în considerare a realităților românești; o scădere provizorie a standardului de viață la nivelul acestei realități etc. etc. Aceste teze, ca să le numim astfel, sunt profund conservatoare, ca să nu spunem reacționare. Idealul era deci: izolare, autarhie, standard de viață scăzut etc. Deci... ceaușism! profund antieuropean, în special în sens politic, moral, dar și spiritual nu mai vorbim direct ostil civilizației și moravurilor europene, deși a scris o carte întreagă despre Modelul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
active, militante și în continuă expansiune. Iar dinamica lor interioară nu le poate restrânge doar la un singur continent. Vocația lor este în același timp polemică și universală. Ele vin inevitabil în conflict cu toate valorile neeuropene, restrictive și deci reacționare oriunde acestea sunt întâlnite. O primă confruntare, cea mai directă și mai brutală, încă departe de a fi consumată, este între naționalismul și provincialismul latent al Estului și internaționalismul european. principiul european contrazice în mod radical principiul național, fecund în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
simplu spus, dar ferm și irevocabil, nici un fel de stat totalitar: nici de dreapta, nici de stânga. Exprim o aspirație strict democratică, legitimă, conformă și cu întreaga ordine internațională actuală. Deci, chiar în termenii memorialistului, Nae Ionescu a fost un reacționar de extremă dreaptă în tehnica politică (p. 91). El se declarase pentru controlul permanent al partidului, înțeles ca organ de contact cu țara și ca organ de control al aparatului administrativ de execuție, substituit parlamentului asupra guvernului (p. 90). Oricine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
super junimist, adversar ireductibil al formelor fără fond. El visa să scoată țara de pe făgașul pe care i l croise, de aproape un secol, liberalismul, readucând România în matca dezvoltării ei firești. Deci, din nou, regresiune și utopism conservator, pur reacționar. Cum pot fi întoarse din drum etapele istoriei care sunt totdeauna ireversibile? Este de mirare că Mircea Vulcănescu nu și-a consolidat aceste constatări și observații și cu citate din Roza Vânturilor. Admirând stilul jurnalistic, pur ideologic, limpede, concis și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mi se par destul de grave. Chiar foarte grave pentru un filozof. Să luăm foarte pe scurt și în ordine aceste năisme triste și greșite: 1. programul, redus la ultima esență, este de o utopie totală, o pură fantasmagorie ideologică, profund reacționară: O decuplare a noastră de politica mondială: o închidere a noastră cât mai departe împinsă în granițele noastre; o luare în considerație a realităților românești, o scădere provizorie a standardului de viață la nivelul acestor realități și așezarea temeiurilor unui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor de putere existente în satisfacerea nevoilor umane fundamentale (precum îngrijirea medicală) ș.a. Dacă nu are la bază propriile sale intuiții morale, ce anume dă forță utilizării de către Geuss a termenului "reacționar" și care este problema "diferențelor vaste" în putere și prosperitate? Oricum am numi acest gen de judecăți, respingerea de către Geuss a distincției fapte-valori și a distincției descriptiv-normativ nu poate ascunde faptul că ele joacă un rol important în critica sa
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
română, grație admirabilelor eforturi ale Editurii Institutul European. 2. Ce este terorismul? Dicționarul Explicativ al Limbii Române derivă termenul de terorism din francezul terrorisme și îl explică prin "totalitatea actelor de violență comise de un grup sau de un regim reacționar 94 sau prin ,,atitudine, manifestare teroristă"95. Acțiunea teroriștilor se bazează pe teroare (lat. terror, terroris'. fr. terreur), realitate definită prin "Groază, spaimă, frică provocată intenționat prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare"96. Mai plastic
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
I. Al. Brătescu-Voinești (Mircea Zaciu), Anton Holban (Octav Șuluțiu), Pavel Dan și Ion Agârbiceanu (I. Negoițescu) ș.a. În aceiași ani N. Tertulian condamnă o nouă carte a lui Cicerone Theodorescu, în care decelează „clișee decadente”, pentru ca apoi să denunțe „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului” și să respingă, în meticuloase analize, concepția lui E. Lovinescu. Împotriva „reabilitării camuflate a estetismului” și a citării lui Lucian Blaga (de către I. Negoițescu) vituperează în 1958 Ov. S. Crohmălniceanu, iar Liviu Călin relevă „tendințele nesănătoase
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
I.G. Duca), ce urmăresc cu predilecție evoluțiile din țările vecine, precum și raporturile de putere dintr-o Europă aflată în pragul războiului mondial. Opțiunea promotorilor revistei, determinată de considerente raționale, dar și de patriotism local ori de idiosincrasiile foștilor socialiști față de reacționarul Imperiu Rus, înclină către Puterile Centrale. Orientarea este argumentată fervent, cu lux de documentare, de mulți redactori și colaboratori, locul de frunte revenindu-i și aici lui C. Stere, prezent cu articole (Imperiul Habsburgilor și politica românilor, România și războiul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
muncitorească și revoluționară. Spre deosebire de revolta muncitorilor din Berlinul de Est din 1953, revoluția ungară este antitotalitară; ea marchează o cotitură întrucât vehiculează elemente politice forte: insurecția națională spontană a adunat laolaltă toate straturile societății care revendicau democrația*, fără a fi „reacționară”. Astfel era pulverizată una din ideile-forță a comunismului, care se prezintă drept succesorul natural și de nedepășit al „democrației burgheze”. în afară de aceasta, a apărut o falie și între comuniștii ruși și cei chinezi: deja opus criticii „cultului personalității”, Mao Tzedun
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Togliatti la cel de-al VII-lea Congres al IC, această politică face distincția între statele capitaliste democratice pe de o parte și cele fasciste pe de altă parte, fascismul fiind prezentat ca o „dictatură teroristă a elementelor celor mai reacționare, mai șovine și mai imperialiste ale capitalului financiar” (Dimitrov). Devine astfel posibilă divizarea lagărului capitalist, fracțiunea fascistă poate fi izolată prin făurirea unei forțe antifasciste care să depășească cu mult forța comuniștilor și a simpatizanților lor. Totuși, această definiție „de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în China populară*, în Coreea de Nord, în Vietnam* și Cuba, arhivele sunt încă cu desăvârșire închise. ARMATA ROȘIE UN INSTRUMENT AL EXPANSIUNII COMUNISTE Mișcarea socialistă revoluționară dinainte de 1914 cuprinde puține referiri la armată care, în ochii ei, reprezenta elementul cel mai reacționar al societății burgheze. Dacă Engels s-a interesat de chestiunile militare, Jean Jaurès încearcă, în Armata Nouă, să analizeze relațiile dintre popor, socialism, apărarea patriei și armată. Revoluția bolșevică, în schimb, duce la apariția unui fenomen original: Armata Roșie. Armata
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
libere de produse agricole, tolerată în timpul NEP. Ea constituie forma extremă a politicii comuniste față de țărănime care, în prima jumătate a secolului XX reprezenta, în țările puțin industrializate, marea majoritate a populații. Marx* consideră țărănimea drept o clasă înapoiată și reacționară, fără viitor istoric, dar i-a susținut pe revoluționarii ruși* - narodnicii - care estimau că forma de proprietate colectivă din satul rus ar putea constitui baze ale socialismului. în noiembrie 1917, Lenin* pune mâna pe putere promițând pământ unei țărănimi care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]