7,913 matches
-
Toți tinerii sculptori ai anilor șaizeci trăiesc împreună și individual această adevărată dramă a căutării în orizonturi tulburi, dar și bucuria victoriei depline pe termen lung, pe acela care măsoară întreaga lor carieră. Toți au înfrînt, împreună, asalturile mutilante ale realismului socialist, iar fiecare în parte a găsit soluții surprinzătoare și spectaculoase de a concilia Orientul cu Occidentul sau, uneori, chiar de a eluda presiunile acestora prin recursul la căi alternative, pe cît de ingenioase, pe atît de autentice și de
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
ana, Elena Badea Faceți cunoștință cu Zoe, un „cap virtual”, creat de cercetătorii britanici, care poate exprima o gamă aproape completă de emoții umane cu un "realism fără precedent" și care anunță începutul unei noi ere a interacțiunilor om-computer. Reușita lor reprezintă un pas spre conceperea asistenților virtuali personalizați similari celor din filmele science-fiction. Noul sistem, intitulat Zoe, este capabil să recite diferite texte în timp ce reproduce pe
Zoe, cel mai expresiv avatar controlabil realizat vreodată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64727_a_66052]
-
anunță începutul unei noi ere a interacțiunilor om-computer. Reușita lor reprezintă un pas spre conceperea asistenților virtuali personalizați similari celor din filmele science-fiction. Noul sistem, intitulat Zoe, este capabil să recite diferite texte în timp ce reproduce pe chip emoții cu un realism fără precedent. Este cel mai expresiv avatar controlabil realizat vreodată, afirmă designerii acestuia. El funcționează pe baza unui set de emoții fundamentale, vocea lui Zoe având șase opțiuni de bază: fericită, tristă, tandră, furioasă, înfricoșată și neutră. Ajustând setările, se
Zoe, cel mai expresiv avatar controlabil realizat vreodată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64727_a_66052]
-
ei dau măsura dilemelor lui Schlink. Finalul sugerează o posibilă nivelare treptată a asperităților - o fărâmă de asumare, un pic de iertare, un anumit grad de detașare. De dragul vieții care trebuie să continue, nu în respectul dreptății. Se numește, probabil, realism.
Un terorist este un terorist este un terorist? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6474_a_7799]
-
pregătit să o contrazic mi-a stârnit o reflecție: oare optzecismul nu este cumva etern și în 2020, 2030 sau chiar în 2100 ne vom întâlni cu unul reloaded? Titlul lui Alex Goldiș îmi sugerează, dacă nu mă înșel, puțin realism magic, marca „O sută de ani de singurătate". Optzecism sau realism magic? Mai degrabă un hibrid sau altfel spus altceva. Optzecismul a eclozat fertil în câteva generații care inițial l-au pastișat apoi s-au distanțat de el, însă, da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6365_a_7690]
-
nu este cumva etern și în 2020, 2030 sau chiar în 2100 ne vom întâlni cu unul reloaded? Titlul lui Alex Goldiș îmi sugerează, dacă nu mă înșel, puțin realism magic, marca „O sută de ani de singurătate". Optzecism sau realism magic? Mai degrabă un hibrid sau altfel spus altceva. Optzecismul a eclozat fertil în câteva generații care inițial l-au pastișat apoi s-au distanțat de el, însă, da, Alex Goldiș are dreptate, forța unor prozatori precum cei pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6365_a_7690]
-
talmeș-balmeșul lecturilor mele din copilărie. Prin 1960, într-un moment de crezută (dar repede infirmată) relaxare ideologică, un critic literar, Mihail Petroveanu, a lansat pe piața ideilor estetice (foarte săracă de altfel) conceptul de „turn Babel armonios". Definind astfel, neortodox, realismul socialist, criticul miza pe o îmblânzire a rigorilor dogmatice atunci în vigoare. Ar fi fost să se admită diversitatea de limbaje artistice (nu și de conținuturi, bineînțeles) după modelul polifoniei simbolice a turnului Babel. Nevinovata ieșire din rânduri a criticului
Un talmeș-balmeș armonios by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6081_a_7406]
-
curiozitate și aventură: în raport cu mine și cu personajele pe care le zămislesc, dar care uneori își arogă libertatea de a merge pe picioarele lor, eu fiind un simplu scrib sau copist care aude glasurile lor. Nu am fost contagiat de realismul socialist, noul roman, onirismul sau romanul autoficțional. Nu am nici un merit! Refuzul a fost dăruit de har sau grație care mi-au rezervat plăcerea și bucuria de a fi eu însumi. Am fost preocupat de lumea magică a ficțiunii care
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
proporție de optzeci la sută (calculul autorului), informație istorică, exegeză artistică, analiză psihologică și socială, dogmatică creștină, reflecții și multă, multă ficțiune. Caravaggio (29 septembrie 1571-18 iulie 1610) a revoluționat pictura, înlocuind cultul frumuseții specific cumintelui, decorativului manierism, cu un realism brutal, introducând o tehnică nouă, clar-obscurul, și deschizând calea barocului. Naturalismul extrem al tablourilor lui cu subiecte inspirate de Biblie în care accentul cădea pe cruzime, violență și urâțenie nefardată, o viață de scandal în marginea legii și chiar mult
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
țâșnesc incandescente din beznă. Imediat după ce-a murit, a fost uitat (avea să fie prețuit din nou abia după trei secole). Clarobscurul a fost folosit în continuare, dar cei de după el n-au preluat decât procedeul tehnic, nu și realismul lui psihologic care ar putea fi numit tenebros, dar care-l șochează pe nespecialist mai ales prin caracterul lui de frondă, de sfidare perfidă și impertinentă a atotputernicilor comanditari, Vaticanul și apropiații acestuia. Este de necrezut că i-a mers
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
cuvinte, atunci cînd aspirațiile omenirii au fost îndreptate mai curînd către Grădina Raiului și către marea milă a Creatorului, omul s-a înfățișat gol, armonios și strălucitor asemenea chipului și înfățișării Întîiului său Model, pe cînd în momentele încărcate de realism și pline de acea vitalitate irepresibilă a gregarității de toate felurile, cînd mersul la notar sau la fisc era mai important decît privirea spre cer, omul s-a prezentat îmbrăcat cu multă grijă și, de bună seamă, foarte atent la
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6410_a_7735]
-
interesant care privește concepția literară. Odată apus junimismul, prin anii '90 ai secolului XIX, își face apariția o puternică tendință națională. Ultimii ani ai secolului și primii ai celui de după el abandonează clasicismul (în fond, un antiromantism), „logica" maioresciană în favoarea realismului, naturalismului și a unui neoromantism idealist. Semănătorismul și, în general, țărănismul idilic sunt la modă. În marginea tabloului, se află întâii scriitori premoderni, simboliștii, lirici, urbani și prooccidentali. După Marele Război, lucrurile vor sta exact pe dos. Rolul de lider
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
făcuse în cazul doamnei Bovary, călăuzind-o spre știutul sfârșit inexorabil. Tot astfel Scarpa poate spune liniștit, știind pe de rost nu doar compozițiile lui Vivaldi, ci și sufletul propriului personaj: „Cecilia sunt eu" și totodată „un autre que soi". „Realismul" autorului în Stabat Materînseamnă o neîncetată adecvare la procesele psihice ale protagonistei sale, o consemnare epică a fluxului conștiinței, a meandrelor vieții interioare a Ceciliei. Un alt merit al romancierului este faptul de a fi reușit să-și aducă firescul
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
Occident, care n-au absolvit școala viețuirii în lagărul socialist. S-a născut în 1938, a lucrat în presă și la televiziune, dar, deși textele ei n-aveau subiecte politice, n-a putut să publice nimic înainte de perestroika (1987). în loc de realism socialist, practica realismul magic. Viziunea ei sumbră nu lăsa loc optimismului social, iluziei că omul este perfectibil și că lumea va fi din ce în ce mai frumoasă și mai fericită. E greu să distingi cât, din întâmplările înfiorătoare pe care le povestește, ține
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
au absolvit școala viețuirii în lagărul socialist. S-a născut în 1938, a lucrat în presă și la televiziune, dar, deși textele ei n-aveau subiecte politice, n-a putut să publice nimic înainte de perestroika (1987). în loc de realism socialist, practica realismul magic. Viziunea ei sumbră nu lăsa loc optimismului social, iluziei că omul este perfectibil și că lumea va fi din ce în ce mai frumoasă și mai fericită. E greu să distingi cât, din întâmplările înfiorătoare pe care le povestește, ține de existența cotidiană
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
serviciu, cu mergerea forțată la mitinguri, imaginea acelei existențe, astfel cum o înfățișează Mioara Apolzan în O vară cu Maia, îmi pare a fi una dintre cele mai elocvente din câte a produs, în domeniu, proza românească actuală. De un realism neîmblânzit, dramatică și hilară în aceeași măsură, cum a și fost în realitate. Sunt și câteva zone în roman în care autoarea pare să-și fi pierdut încrederea în capacitatea faptelor singure de a emite sensuri. Intervine atunci cu explicații
Identitate recuperată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4736_a_6061]
-
Mircea Mihăieș și Marta Petreu a decernat premiile pentru anul 2011: Cartea Anului: Însemnări din ținutul misterios de Gabriel Chifu (Editura Cartea Românească); Revista Anului: Viața Românească (redactor șef - Nicolae Prelipceanu) Cartea de Debut a Anului: Critica în tranșee (De la realismul socialist la autonomia esteticului) de Alex Goldiș (Editura Cartea Românească) Reuniunea anuală ARIEL a mai cuprins prezentarea unui raport financiar al asociației și discutarea propunerii de fuzionare, venite din partea APLER, o altă asociație de edituri și publicații literare. În încheiere
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
îndrăznit să numească stalinismul românesc „proletcultism” - așa cum se întâmpla în reevaluările grăbite de la începutul anilor ‘90. Pe de altă parte, trebuie spus că, măcar aparent, aproape nimic n-o recomanda pe autoare să devină specialistă în retorica de fier a realismului socialist. Căci nu din nevoia de a restabili zgomotos justiția se apleacă Sanda Cordoș asupra fenomenului, cum s-a întâmplat în atâtea cazuri, ci mai degrabă dintr-un atașament cu totul special, aproape patetic, față de valorile umane ale operei și
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
azi, e și pentru că privește, în sens mai larg, literatura ca document de existență. Abia odată cu recentul volum Lumi din cuvinte. Reprezentări și identități în literatura română postbelică a devenit însă clar că, dincolo de a fi circumstanțial, interesul autoarei pentru realismul socialist reflectă o mai generală deschidere către raportul dintre literatură și societate. Și că, în mod paradoxal, critica sociologică nu exclude automat intimitatea cu opera și respectul față de persoana din spatele ei. Spuneam că „tema” criticului iese la suprafață acum întrucât
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
de expresivitate și de individualitate, ridicate la rang de simbol. „Tăcutul semn de întrebare” ce rezumă destinul Hortensiei sau „bocetul șoptit al conștiinței” invocat aproape neverosimil de Tudor Arghezi într-un context oficial sunt reținute ca mici tresăriri autoreflexive ale realismului socialist. De aici și impresia că, indiferent de precaritatea subiectului, criticul nu-și pierde nicio clipă speranța și încrederea în valențele compensative ale literarului. Unul dintre cei mai constructivi comentatori de azi ai literaturii române, Sanda Cordoș se încăpățânează să
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
alb, că Moromete trăiește... drama neînțelegerii. Mintea criticului a rămas tot la cărțile simpatic sociologiste în care astfel de dumiriri sau neînțelegri se rezolvau în două sute de pagini. Și mai greu de înțeles e cazul celor care, din oroarea de realismul plat, acefal, nu mai prizează proza de observație. Cădem, atunci, în întunericul unei confuzii.” Fragmentele acestea nu au fost reținute în volum. Ele sînt însă semnificative pentru natura reactivă a prozatorului, care, așa cum am văzut în anii anteriori, nu se
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4792_a_6117]
-
Feynman, un sistem nu are o singură istorie, ci orice istorie posibilă.” Afirmația tulbură simțul comun și perspectiva naivă asupra realității, dar se aplică universului în întregul său. Pentru a ne descurca în hățișul paradoxurilor, Hawking propune o abordare numită „realism dependent de model” (model-dependent realism): „Creierele noastre interpretează semnalele transmise de organele de simț realizând un model al lumii. Când acest model reușește să explice evenimentele, tindem să-i atribuim, lui, elementelor și conceptelor constitutive, calitatea de realitate ori adevăr
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
o singură istorie, ci orice istorie posibilă.” Afirmația tulbură simțul comun și perspectiva naivă asupra realității, dar se aplică universului în întregul său. Pentru a ne descurca în hățișul paradoxurilor, Hawking propune o abordare numită „realism dependent de model” (model-dependent realism): „Creierele noastre interpretează semnalele transmise de organele de simț realizând un model al lumii. Când acest model reușește să explice evenimentele, tindem să-i atribuim, lui, elementelor și conceptelor constitutive, calitatea de realitate ori adevăr absolut.” Dar există mai mult
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
aceste rânduri: Teme-le lui Nicolae Manolescu; Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (ambele la Editura Cartea Românească); Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950 (Editura Humanitas); Alex Goldiș, Critica în tranșee. De la realismul socialist la autonomia esteticului (Editura Cartea Românească); Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIX-lea (Editura Ideea europeană). Semnalate grăbit, fie și foarte laudativ, ele nu provoacă dezbateri, efervescență de idei, polemici constructive. Nu sunt „contagioase”. Și când
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
și au valențe cu toate celelalte vorbe” - observa Camil Petrescu. De aceea „Trebuie să știi să și visezi pe marginea foii albe, nu numai s-o îndeși de semne corecte și care decurg fatal unele din altele“, spune Nicolae Manolescu. Realismul dependent de model e posibil dacă incandescența ideilor își asociază generozitatea față de subiect și pasul înapoi, rece, al țeserii detaliilor într-o configurație inedită - desenul din covor. Prins în forfota scandalurilor clipei, a resentimentelor și polițelor de plătit în stricta
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]