5,673 matches
-
feedback elevilor pentru recunoașterea muncii depuse. STILURILE DE ÎNVĂȚARE ȘI COMUNICAREA 1. Comunicarea în școală Comunicarea, după definiția dată de Dicționarul explicativ, reprezintă o relație, o legătură între diferite idei. Scopul acesteia este de a transmite și apoi de a recepționa un mesaj. Comunicarea având o multitudine de metode de exprimare, este o activitate complexă, care necesită o pregătire pentru a asigura efectul dorit. În școală, ea capătă valențe speciale, datorită specificității activității instructiv-educative și ca urmare acest mediu impune respectarea
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
sa; * poziția de pe care trebuie să comunice, empatia care există între profesor și clasă; * forma în care informațiile trebuie transmise într-un anumit context educațional: verbal, scris,cu mai multe gesticulații sau mai rigid; * motivația elevilor din grup de a recepționa un anume conținut: clase paralele pot reacționa diferit la primirea mesajului. Metodele didactice moderne au acest rol de diversificare a modalităților de prezentare a materialului didactic și de recepționare cât mai eficientă a acestuia. Efectul învățării devine maxim atunci când între
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
decât cea transmisă de emițător din varii motive: grad mare de abstractizare, codificare neclară, suport inadecvat, prezentare prea sofisticată pentru nivelul de înțelegere a receptorului; g. receptorul - este destinatarul mesajului. Cel ce primește mesajul este auditorul format din persoanele ce recepționează mesajul - manageri sau executanți; h. răspunsul - este maniera în care se reacționează la mesaj, atitudinea receptorului față de acesta. El poate să nu aibă nici o reacție din diverse motive, poate să aibă o reacție de respingere sau poate avea mai multe
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
decât cea transmisă de emițător din varii motive: grad mare de abstractizare, codificare neclară, suport inadecvat, prezentare prea sofisticată pentru nivelul de înțelegere a receptorului; g. receptorul - este destinatarul mesajului. Cel ce primește mesajul este auditorul format din persoanele ce recepționează mesajul - manageri sau executanți; h. răspunsul - este maniera în care se reacționează la mesaj, atitudinea receptorului față de acesta. El poate să nu aibă nici o reacție din diverse motive, poate să aibă o reacție de respingere sau poate avea mai multe
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
sau mai multe din tehnologiile menționate pentru a comunica cu un număr mare de oameni ("comunicații de masă"). Altfel spus, mass-media folosește acele mijloace ale comunicării bazate pe tehnologie care realizează o punte între cel care comunică și cel care recepționează. Un asemenea mijloc este un echipament tehnic care permite oamenilor să își comunice expresia gândirii lor indiferent de forma finală a acestei expresii. Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele și revistele. Toate acestea sunt distincte și prin modul prin
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
judecăți negative chiar dacă aceasta, între timp, a avut realizări remarcabile. De pildă, la unele controale și verificări asupra activității unui subaltern, indiferent ce constatăm în prezent, de multe ori planează asupra aprecierii impresiile anterioare. Tot la fel se întâmplă când recepționăm discursul unui șef sub semnul imaginii formate cu ocazia primului contact cu el, lucru ce poate altera înțelegerea corectă a mesajului transmis de șeful în cauză. Pentru a ne putea debarasa de o asemenea distorsiune perceptivă, trebuie să ținem minte
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
bineînțeles că putem vorbim unui prieten sau prietene, soțului sau soției, fiului sau fiicei noastre. În toate aceste ipostaze, noi trebuie să ne acomodăm comunicarea cu posibilitățile, concepțiile sau punctele lor de vedere. Atunci când luăm în discuție problema auditoriului care recepționează, ne confruntăm cu o nouă serie de întrebări: * Cum ne așteptăm ca ei (el sau ea) să reacționeze la comunicare? * Cât de mult sunt familiarizați cu subiectul? * Ce fundamente educaționale și experiență profesională posedă? * Ce ton ar fi mai nimerit
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
diverse, se cultivă prioritar calitățile necesare unui bun transmițător. Instruirea, formarea și perfecționarea specialiștilor, managerilor și liderilor organizațiilor nu fac excepție de la regulă. Aproape orice conducător are însușite abilitățile de control ale interacțiunii comunicaționale pentru a câștiga atenția subalternilor care recepționează mesajele sale. El are grijă să pună în evidență problemele, să aleagă exemplele potrivite și mai ales să folosească un vocabular care acoperă un cadru de referință comun cu cei cu care comunică. În schimb, capacitatea de a asculta activ
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fi "deturnați", vom ieși "în afara" analizei ce se prezintă, pierzând unele probleme semnificative spuse de vorbitor. În asemenea cazuri, controlul conștient al reacțiilor se impune în mod obligatoriu pentru a putea însoți riguros cu gândul logica comunicării pe care o recepționăm. Dezbaterea Există trei aspecte relativ distincte care se circumscriu dezbaterii, toate pornind într-un fel sau altul de la tendința inerentă a oamenilor de a-i evalua și judeca pe alții. 1. În timp ce o persoană vorbește, ne gândim la ea, în loc să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asemenea făgașe ce constituie obstacole în cale ascultării, însă este de dorit să conștientizăm acest lucru în cel mai scurt timp pentru a reveni la starea de ascultare activă. Feedback-ul În principiu, feedback-ul arată dacă mesajul a fost recepționat așa cum a intenționat transmițătorul. Dar pentru aceasta, informația trebuie oferită cu claritate, să fie înțeleasă, acceptată și utilă persoanei care ascultă. Feedback-ul poate fi verbal, nonverbal sau o combinație a celor două. O aprobare din cap poate sugera că
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și opiniile transmise și primite pot fi descrise ca informație. Informația servește la reducerea incertitudinii cunoaștem mai mult decât înainte de a dobândi informația. Înțelegerea reprezintă ceea ce este semnificativ din mesajul purtat de semne, mesaj pe care îl transmitem sau îl recepționăm. Înțelesurile mesajelor sunt în capul nostru, nu în cuvinte sau imagini. Ce anume un transmițător înțelege prin semnele emise poate fi diferit de ce înțelege un receptor prin semnele recepționate. Limba este un termen larg folosit care se referă la un
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
el nu trebuie să irosească timp, ci să Încerce să repună mingea În joc cu un jucător din valul 2. Pasa scurtă se realizează cu ușurință când adversarii se repliază imediat după pierderea posesiei mingii. Pentru ca jucătorii intermediari să poată recepționa mingea fără nici un fel de risc, ei trebuie să se demarce lateral pe o traiectorie exterioară și să se arate disponibili pentru acea fază de joc. În mod ideal, acești jucători vor fi jucătorii liniei de 9 m (inter stânga
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
trebuie să se demarce lateral pe o traiectorie exterioară și să se arate disponibili pentru acea fază de joc. În mod ideal, acești jucători vor fi jucătorii liniei de 9 m (inter stânga, inter dreapta). Sarcini complete ale apărătorilor ce recepționează pasa scurtă: * demarcarea liberă, oferind porterului posibilitatea de a angaja În siguranță; * contactul vizual cu portarul; * anunțarea disponibilității de primire a mingii. La ce trebuie să fie atent portarul În faza de desfășurare a jocului După intrarea În posesia mingii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
difuzată, obținută prin analiza informațiilor referitoare la obiectul investigației transmise de alte surse, imaginea indusă, rezultată din analiza mesajelor transmise de obiectul imaginii și imaginea reflectată, care poate fi conturată prin analiza informațiilor referitoare la modul în care a fost recepționată imaginea indusă de grupul țintă al comunicării 182. Chiciudean și Halic se distanțează atât de abordarea sociologică a analizei de conținut, cât și de perspectiva în care obiectul de studiu al imagologiei trebuie să fie imaginea celuilalt, conturând o metodă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
motivația pentru Învățare. În grupa competentelor generale sunt incluse o serie de capacități: Capacitatea de a asimila și folosi cunoștințele teoretice În practice. Capacitatea de a găsi și analiza informații din diferite surse. Capacitatea de a transmite și de a recepționa informații teoretice și practice. Capacitatea de adaptare rapidă la noi situații. Capacitatea de a genera (creativitate) idei noi. Capacitatea de a concepe și a asigura managementul unui proiect. Capacitatea de a lua decizii și de a conduce. Capacitatea de a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
este un factor cheie în decelarea modalității de diviziune a muncii în cazul procesului educativ se referă deci la structura de bază a curriculum-ului ca sistem mesager 20. Cadrarea 21 se referă la contextul în care sunt transmise și recepționate cunoștințele, și mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care se referă la selecția, secvențializarea, ritmarea și categorizarea cunoașterii, cât și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
clasificare puternică cum este și cazul sistemului de învățământ românesc creează un puternic sentiment de apartenență la o anumită clasă și la o identitate de rol specifică. O cadrare puternică reduce controlul copilului asupra timpului, locului și modului în care recepționează cunoștințele și crește ponderea profesorului în relația pedagogică. Pe de altă parte, o clasificare puternică reduce controlul profesorului asupra a ceea ce transmite, deoarece el nu poate încălca delimitările între conținuturi, și reduce de asemenea puterea aceluiași profesor față de cei care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
timp partea externă este detașabilă, ca și ochelarii și este amplasată în spatele urechii. Partea externă primește semnalele auditive din mediu pe care le procesează, le amplifică și le transmite prin intermediul undelor radio spre implantul cohlear propriu-zis, partea internă. Sunetele sunt recepționate de microfonul procesorului extern iar semnalul procesat digital este transmis părții interne prin intermediul antenei. Electrozii plasați în cohlee vor transmite nervului auditiv impulsuri electrice. Nervul auditiv va prelua aceste semnale și le va transmite la creier care le va interpreta
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
școlar unde profesorul își exercită meseria, acesta are responsabilitatea de a susține cu încredere actul educativ al fiecărui elev, de a se interesa în permanență de eforturile sale, de a-l ajuta să achiziționeze informații, deprinderi, abilități, capacități, de a recepționa și de a retransmite imediat feed-back pentru a corecta eventualele omisiuni și deformări ce pot apare în răspunsurile/ rezultatele elevilor. Cine este copilul cu pierderi de auz? Danielle Bouvet, ortofonist la Paris, afirma în lucrarea Lettre ouverte aux parents qui
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
hipoacuzici trebuie să fie evitate vibrațiile și zgomotele excesive. Pe cât posibil, trebuie eliminate zgomotele de fundal. Altfel, sunetele sunt preluate și amplificate de aparatul auditiv, interferează cu mesajul verbal pe care vreau să-l transmit iar acesta devine greu de recepționat. Nu vorbesc în timp ce scriu pe tablă. Transmiterea mesajelor prin comunicarea scrisă poate fi foarte utilă în clarificarea noțiunilor ce urmează a fi însușite de către elev, dacă se utilizează un vocabular selectat în funcție de vocabularul activ al elevilor, dacă se formulează propoziții
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
manifestațiile ecologiștilor care îl sfidau pe Jivkov. În partea de vest a țării era încă și mai bine: acolo se prindea televiziunea de la Belgrad, pe atunci mult mai liberală decât toate celelalte. Dar până și emisiunile de la Chișinău, care erau recepționate în Moldova, aveau ceva vag subversiv și incitant. Numărul, și mai ales diversitatea celor care ascultau emisiunile în limba română ale radiourilor străine Europa Liberă, Deutsche Welle sau BBC par azi incredibile: un amic arheolog îmi povestea că, în plină
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
era exclusă. În această sală, un tub Crookes, excitat de descărcările unei bobine de inducție, era acoperit cu ecrane de carton negru, opac pentru lumina cunoscută, chiar cea mai intensă. În această obscuritate, special creată pentru a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, până când acele radiații, încă neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
persoană în parte. Fiecare persoană poate aduce o interpretare proprie a semnelor. Acest punct teoretic ține tot de orientarea meta-narativă a textului, deoarece povestirea în sine ne arată că rolurile nu sînt bine stabilite. Observăm cum incapacitatea inițială de a recepționa un mesaj este transformată într-un comportament semiotic adecvat care include, pe lîngă informația cerută, un surplus, un mesaj subtil și comic, o perspectivă asupra barierelor dintre femei și bărbați și un semn al redobîndirii încrederii în sine; în textul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai departe cu raționamentul, fiindcă răsună o a treia voce: "Contact irealizabil. Unitatea de recepție a fi ființă umană. A fi necesare noi comenzi și informații". MARIN AVU NOI SENZAȚII, DAR DE ACEASTĂ DATĂ NU MAI ERAU SONORE, CI LE RECEPȚIONA LA NIVELUL INCONȘTIENT AL PROCESELOR AUTOMATE. SIMȚI O ZVÂCNITURĂ LA CEEA CE PĂREA SĂ FIE BAZA CREIERULUI, APOI VIBRAȚII ÎN INTERIORUL CORPULUI: SCHIMBĂRI IMPERCEPTIBILE, REAJUSTĂRI ALE FUNCȚIILOR, MANIPULĂRI INFIME ALE GLANDELOR ȘI CELULELOR. UN CONTROL APROAPE NESIMȚIT, DAR PROFUND, LA NIVELUL ÎNTREGULUI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
administrării agenților de contrast paramagnetici, obținându-se imaginea arborelui vascular fără efect de saturație. Nu există plan de intrare. Ceea ce este important pentru utilizator este cunoașterea timpului dintre injectarea bolusului și startul achiziției. Frecvențele joase din spatiul „k” nu sunt recepționate în timpul pasajului bolusului prin regiunea de interes. Durata măsurătorilor depinde de timpul de tranzit al bolusului prin regiunea de interes (ROI), de structura buclei de codare a fazei secvenței RM și de durata timpului de injectare. Timpul de tranzit = timpul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]