5,519 matches
-
cu atât mai puțin din simpla utilizare a tropilor. În fond, sesizarea dipozițiilor descriptiv-referențiale și a celor emotive nu reprezintă două procese neapărat izolate; departe de a se restrânge la denotatum, semnificația oscilează necontenit, ori de câte ori stimulul este supus procesului de receptare. Până și la lectura unei poezii de tipul celei intitulate Cunosc un om a lui Robert Creeley (pe care o citează Gh. Crăciun și pe care o reproducem mai jos), deși toate cuvintele își păstrează sensul lor propriu, literal, denotativ
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
formulă-șablon și implicit orice definiție a realismului în accepțiunea sa tradițională. Vom prefera totuși, în anumite contexte, o utilizare complementară a conceptelor de mimetic, respectiv ficțional, tocmai pentru a evidenția, acolo unde este necesar, ecartul dintre nivelul producerii și nivelul receptării textelor poetice respective. Astfel, despre un anumit „mimetism” (mai mult sau mai puțin voluntar) putem vorbi cu precădere atunci când avem în vedere intenția auctorială, iar despre „ficționalitate”, mai cu seamă din perspectiva receptării, a efectelor produse asupra diferitelor categorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
necesar, ecartul dintre nivelul producerii și nivelul receptării textelor poetice respective. Astfel, despre un anumit „mimetism” (mai mult sau mai puțin voluntar) putem vorbi cu precădere atunci când avem în vedere intenția auctorială, iar despre „ficționalitate”, mai cu seamă din perspectiva receptării, a efectelor produse asupra diferitelor categorii de cititori, ficționalitatea fiind, cum am sugerat deja, mai mult o chestiune de abordare sau de „atitudine” vizavi de ceea ce se spune. În fapt, diferența dintre ficțiune și non-ficțiune nu este - după cum se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
această perioadă a fost considerată redescoperirea lirismului, a ideii de poezie lirică, a individualității creatoare ș.a.m.d., după aberația poeziei propagandistice a primelor decenii postbelice. Este greu așadar să înțelegem exact specificul acestei literaturi și, mai cu seamă, al receptării ei, în afara contextului politic în care a apărut. Desigur, valoarea ei poate părea astăzi discutabilă, iar entuziasmul criticilor importanți ai momentului - disproporționat, însă nu trebuie să uităm că, după fractura provocată de instaurarea dictaturii proletariatului, readucerea în actualitate a retoricilor
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
îndoială că, din perspectiva unui cititor inocent, apropierea poeziei de proză, de anecdotică, de limbajul uzual riscă să creeze perplexitate, tocmai în măsura în care clatină prejudecăți adânc înrădăcinate. Altfel stau lucrurile în cazul cititorului ideal (acela care constituie, după cum au demonstrat teoreticienii receptării, un fel de dublu ficțional al autorului). Pe acest palier, intenției auctoriale de a se folosi, duplicitar, de principiile mimesis-lui îi corespunde disponibilitatea cititorului de a simula ludic credulitatea, când amândoi știu că regula poeziei a fost multă vreme alta
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care viața În societate ni se impune, trebuie să ne adaptăm la anumite reguli. Ordinea socială are exigențele sale. Respectarea acestor constrângeri presupune ca așa-numita „conștiință colectivă” să fie capabilă să producă și să difuzeze un mesaj de „normalizare”. Receptarea corectă a acestui mesaj ne orientează comportamentul Într-o direcție dată. Ne conformăm astfel unor imperative și unor recomandări ca politețea, uzanțele sociale și buna cuviință. Acceptarea, mai mult sau mai puțin tacită, Își are rădăcinile În tradiție, joacă un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Ziua a șasea a fost dedicată Ministerului Învățământului, stabilindu-se: 1. Școlarizare obligatorie până în clasa a IX-a inclusiv. Amenzi usturătoare pentru părinți. 2. Manuale cu un stil, limbaj accesibil și nu foarte academic ce face dificilă, neatractivă și greoaie receptarea informațiilor de către elevi. Cu mențiunea că nu toți elevii țării provin din familii cu studii universitare. Manuale făcute de profesorii ce predau la ciclul respectiv de învățământ de cel puțin 10 ani și predare la diferite categorii de școli. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
care a scris Lauda lucrurilor, miezul oricărui lirism se află în faptul că poeții, prin textele lor, au de spus ceva, chiar în afara unui interes de conținut. O constatare de domeniul banalității, dar de continuă actualitate, se referă la lipsa receptării și pătrunderii poeziei moderne de către oamenii de cea mai bună-credință, o cauză fiind tirania spiritului logic, altfel spus, a spiritului aristotelic asupra acestora. Ne oferă, în acest curs, o estetică experimentală: "Ei bine, după o îndelungă citire de poeme, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
până la momentul publicării în Monitorul Oficial CURS 11 Președintele României. Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat. Alegerea președintelui. Durata mandatului prezidențial. Atribuțiile președintelui 1) Locul instituției prezidențiale în echilibrarea puterilor în stat Caracterul semiprezidențial al republicii este rezultatul receptării în sistemul constituțional românesc a modelului de alegere a șefului statului în sistemele prezidențiale, precum și a modalităților de răspundere politică a guvernului față de puterea legislativă, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Președintele României face parte din puterea executivă și întrunește prerogativele esențiale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
publică primul volum de nuvele, intitulat Doamne, ajută-ne! Începuturile lui literare stau sub semnul sămănătorismului. Pe aceeași coordonată se înscrie și culegerea de nuvele Lacrimi călătoare (1920). Influențat de scriitori precum I. Slavici sau I. Agârbiceanu, dar deschis, totodată, receptării tendințelor realiste de la „Viața românească” (în 1920 se afla printre membrii Asociației literare și științifice „Viața românească”), își va adapta opera literară la tonul viguros și sobru al prozei de extracție realistă. Literatura lui gravitează în jurul universului rural; țăranii, păstrători
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
găsi forma în care să se ofere și posibilitatea de a le analiza. Aici dramatizarea își găsește rolul său în educarea comportamentelor afective a elevilor prin limbaj. Dramatizarea la vârsta școlară urmărește [2]:dezvoltarea capacității de exprimare orală și de receptare a mesajului oral, - exprimarea clară, corectă, expresivă, respectarea pauzelor gramaticale, logice sau psihologice din textele interpretate, - dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenică, mimică și/sau gestică. Exercițiile de mișcare scenică, sugerate de muzică sau de versuri
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
griji apărute în activitățile care lâncezesc. Soluțiile stau în schimbarea regulilor, a ierarhiilor, înlocuirea unor mijloace prea costisitoare cu altele, mai potrivite scopurilor reformulate și ele cu mai multă chibzuință, respectând regulile diferitelor tipuri de jocuri, pentru a continua. Pentru că receptările precipitate ale crizelor accentuează tensiunile și confuziile, sunt de preferat discuțiile în Agora, urmate de sinteze elaborate cu lideri, intelectuali, "noii profeți" ori de la diferitele confrerii ezoterice. Sondajele arată creșterea încrederii în tehnicile inițiatice în reforme, IMM-uri și alte
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și mai tânărul conațional P. Kenney, a surprins în acest proces intervențiile "contraculturii", născută mai întâi în mințile și sufletele unor scriitori sinceri și hotărâți (poeți, prozatori, dramaturgi, creatori ai "literaturii negre americane", pictori, sculptori etc.), ale unor militanți sociali. Receptarea noilor stiluri literar-muzicale de către masele tinere din categorii dezavantajate social a generat "generația beat (termen argotic trimițând la boschetar, la omul bătut, zdrobit, dar și la ritmul bateriei ori al pagaei canoe-lui în căutare de hrană)", precum și "A doua Renaștere
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și receptorii săi. Până la urmă, fiecare popor își exprimă prin folclor crezurile despre sine și despre alții. Difuzările electromecanice prea grăbite, pe posturi RTV de largă audiență ale folclorului, suferă uneori distorsionări și stridențe, care ne depărtează de buna lui receptare. Gravele deservicii decurg din desacralizări, din trădări și dezvăluiri publice simplificate ale conceperii și realizării produselor folclorice. Nici moderniștii nu au de câștigat din asemenea deformări. Ca și puținele ramuri industriale rămase, reduse la nivelul unor firme medii și mici
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
după anul 1965) a atras după sine o țesătură lingvistică ce s-a perimat între timp. Iar diferențele de sensuri nu sunt transparente pentru un intelect călăuzit doar de percepțiile vizual-auditive. Nici explozia informațională nu poate fi garant al bunelor receptări ale "filosofiei de compromis", cum numea B. Russell (1870-1972) liberalismul pe la mijlocul secolului al XX-lea. (20, 1, pp. 15-16) Adversarii săi estici citau încântați afirmația acestui filosof britanic: "Mai există încă o filosofie ce poate fi considerată, în principal, un
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și socială. 1) Funcția praxiologică sau operațională se referă la faptul că prin evaluare se activizează procesul didactic. Evaluarea solicită efectuarea unor operații didactice specifice, un anumit gen de prelucrare și manipulare logică, gnoseologică și psihosocială. Spre deosebire de produsele mass-media unde receptarea înseamnă și finalizare, activitatea didactică prin evaluare implică o elaborare analitică și retroactivă. Fără evaluare activitatea didactică devine superficială echivalentă din punctul de vedere al eficacității gnoseologice cu impactul mass-media. Integrarea evaluării în activitatea didactică necesită o delimitare clară, a
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți; Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, modelaje; Formarea capacității de receptare a lumii sonore a muzicii DOMENIUL PSIHO-MOTRIC: Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar applicative, Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menținerea stării de sănătate OBIECTIVE DE REFERINȚĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE Domeniul Limba și Comunicare •Să participe la activitățile de grup, inclusiv
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
realitatea procesului de asimilare a modului de viață american de către noii imigranți și descendenții acestora. După 1950-1960, modelul omogenizării forțate a pierdut teren în fața recunoașterii diversității. Ideea amestecului de culturi, în care fiecare și-a păstrat propria identitate, permite acum receptarea mai atentă a contribuției culturale a fiecărui grup etnic. Termenul de "bi-culturalism" a apărut la începutul anilor `60 în Canada, cu referire la bilingvismul populației din Quebec. Influență școlii americane de antropologie culturală, precum și a școlii franceze de antropologie fondată
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Testele elaborate pentru EN II, administrate elevilor care au urmat cursurile clasei a II-a în limba română, sunt structurate astfel: ... a) primul test vizează evaluarea competențelor de producere a mesajelor scrise; ... b) al doilea test vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite; ... c) al treilea test vizează evaluarea competențelor de matematică. ... (2) Testele elaborate pentru EN II, administrate elevilor aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile clasei a II-a în limba maternă, sunt structurate astfel: ... a) primul test
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268560_a_269889]
-
a II-a în limba maternă, sunt structurate astfel: ... a) primul test vizează evaluarea competențelor de receptare-producere a mesajelor scrise-citite în limba română; ... b) al doilea test vizează evaluarea competențelor de matematică; ... c) al treilea test vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite în limba maternă; ... d) al patrulea test vizează evaluarea competențelor de producere a mesajelor scrise în limba maternă. ... (3) Elevilor aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile în limba maternă li se asigură testele de matematic�� atât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268560_a_269889]
-
clasei a II-a în limba maternă, testul de evaluare a competențelor de receptare-producere a mesajelor citite-scrise în limba română, menționat la art. 10 alin. (2) lit. a) se administrează în aceeași zi în care se desfășoară evaluarea competențelor de receptare a mesajelor citite, menționată la art. 10 alin. (1) lit. b). ... (4) Responsabilitatea administrării la clasă a EN II aparține administratorului de test - învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar de la clasă, care întocmește documentele menționate în Manualul de proceduri. ... (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268560_a_269889]
-
Oferta publică de vânzare Articolul 16 Oferta publică de vânzare este propunerea formulată de instituția publică implicata, printr-un prospect de oferta publică, de a vinde acțiunile deținute la o societate comercială, adresată publicului larg, cu condiția posibilității egale de receptare din partea a minimum 100 de persoane nedeterminate. Articolul 17 Oferta publică de vânzare este valabilă cel puțin 30 de zile și cel mult 180 de zile de la data publicării ei. Articolul 18 În conformitate cu prevederile legale în vigoare, instituția publică implicata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174823_a_176152]
-
naționale ale culturii, artei și științei; ... b) susținerea circulației valorilor culturii și științei dinspre și înspre țara, consolidarea și amplificarea, sub diferite forme, a relațiilor cu comunitățile românești de peste hotare; ... c) favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii și a receptarii acestora în spațiul românesc; ... d) susținerea valorilor "societății informationale" și ale "societății cunoașterii"; ... e) facilitarea dialogului și a colaborării atât a personalitatilor, cat și a comunităților culturale și științifice românești cu parteneri din lumea întreaga; ... f) cercetarea și evaluarea fenomenului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236333_a_237662]
-
structură fără personalitate juridică, a cărui organizare se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a Operei și are următoarele obiective principale: ... a) promovarea inovației în activități specifice artelor spectacolului muzical și a formelor inovative de concepere, realizare, difuzare și receptare a spectacolului; ... b) valorificarea patrimoniului universal al artelor spectacolului muzical prin cercetare și reprezentare. ... --------- Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 9 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 741 din 25 septembrie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180315_a_181644]
-
au cunoscut un fel de validare, de consacrare universitară, cuvîntul „imaginar” a devenit acum un fel de cuvînt-cheie care permite aproape crearea unei mode, moda academică. Multe lucrări ajung să capteze cuvîntul Imaginar drept cuvînt-cheie pentru a beneficia de o receptare valorizată și valorizantă, astăzi, ceea ce duce într-adevăr la un fel de confuzie totodată metodologică și teoretică pentru că imaginarul se lasă surprins prin anumite structuri, reguli bine determinate de funcționare, după cum o arată toate studiile de mitologie și deci este
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]