1,317 matches
-
libertății și egalității. Asemenea principii cuprind nu doar recunoașterea incluziunii politice a tuturor indivizilor adulți, egalitatea votului, promovarea participării efective a tuturor cetățenilor, promovarea informării transparente și corecte, dar și promovarea responsabilității (accountability) a guvernaților și capacitatea de reacție sau receptivitate (responsiveness) la întrebările cetățenilor sau ale comunității, chiar și prin intermediul controlului exercitat asupra agendei decizionale și a rezultatelor decizionale de către cetățenii înșiși. În urmărirea efectivă a acestor principii esențiale pentru realizarea libertății și a egalității, democrațiile contemporane nu pot omite
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
recurente, care înțeleg democrația doar ca un regim politic care postulează o "corespondență obligatorie între actele guvernului și dorințele celor afectați de acestea" (May, 1978: 1), sau, într-o versiune parțial diferită, ca un regim politic caracterizat de o "continuă "receptivitate" a guvernului la dorințele cetățenilor săi, considerați egali din punct de vedere politic" (Dahl, 1970). Vorbim aici de definiții simplificate excesiv, care nu iau în considerare majoritatea problemelor puse de o democrație ideală, ele fiind, în primul rând, deficitare în privința
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
analizei empirice. Primele două sunt cele procedurale, în măsura în care ele se referă, cu precădere, la reguli și, doar, în mod indirect, la conținut, deși acesta rămâne foarte important. Acestea sunt: 1) respectarea legii (rule of law); 2) responsabilitatea (accountability)75; 3) receptivitate (responsiveness), sau, mai precis, capacitatea de a reacționa într-un mod satisfacător față de cetățeni și societatea civilă în general. Alte două dimensiuni sunt de fond: 4) respectarea deplină a drepturilor, care se pot extinde prin realizarea diferitelor libertăți; 5) dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratice, prin urmare, trebuie să țină cont de realitatea existentă și, eventual, să se deplaseze către o opțiune non-liberală, dar egalitară (a se vedea paragraful 4). Astfel, libertatea și egalitatea, oricum ar fi înțelese, sunt, inevitabil, legate de responsabilitate și receptivitate (responsiveness). Mai mult, acesta este și modul concret de a crește probabilitatea exercitării libertății și egalității într-o manieră îmbunătățită din perspectiva cetățenilor și a asociațiilor, în cadrul mecanismelor de reprezentare. Respectarea legii este indispensabilă pentru o democrația "bună". Statul de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vedere organizatoric, în societatea civilă (de la partide la grupuri asociative, este un element important pentru punerea în valoare a responsabilității verticale și orizontale. 4. Atenția îndreptată spre rezultat: satisfacție și legitimitate În analizarea calității democrației se face frecvent referire la receptivitate (responsiveness), adică la capacitatea guvernanților de a răspunde la cererile adresate de cei pe care îi guvernează pentru ca aceștia să fie satisfăcuți. Această dimensiune este legată pe plan analitic de cele precedente. De fapt, evaluarea responsabilității de către guvernanți, presupune și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dimensiune este legată pe plan analitic de cele precedente. De fapt, evaluarea responsabilității de către guvernanți, presupune și o anumită conștientizare a propriilor cerințe și o apreciere a răspunsului venit din partea guvernaților (în sens pozitiv sau negativ), potrivit cerințelor exprimate. Astfel, receptivitatea (responsiveness) este legată de responsabilitate (accountability)79. În general, această dimensiune nu prezintă probleme speciale pentru definire. Eulau și Karps (1977) au demonstrat deja faptul că receptivitatea (responsiveness) este o modalitate de a combina reprezentarea (se poate adauga "în acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
răspunsului venit din partea guvernaților (în sens pozitiv sau negativ), potrivit cerințelor exprimate. Astfel, receptivitatea (responsiveness) este legată de responsabilitate (accountability)79. În general, această dimensiune nu prezintă probleme speciale pentru definire. Eulau și Karps (1977) au demonstrat deja faptul că receptivitatea (responsiveness) este o modalitate de a combina reprezentarea (se poate adauga "în acțiune"), analizând-o în cele patru componente principale ale sale: în relație cu politicile aflate în centrul atenției publice, cu serviciile asigurate de persoanele și grupurile reprezentate, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
asigurate de persoanele și grupurile reprezentate, cu distribuirea beneficiilor materiale, către reprezentați, prin intermediul administrației publice sau într-o altă manieră, cu donarea unori bunuri simbolice care creează, consolidează și oferă un sentiment de încredere și sprijin din partea reprezentaților către reprezentanți. Receptivitatea pune mai degrabă probleme mult mai complicate în privința observațiilor empirice. Pe de o parte, se poate presupune că cetățenii, chiar și cei educați, informați și activi, sunt mereu conștienți de propriile dorințe și nevoi, chiar în situațiile în care noțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
multe țări, de-a lungul anilor, în special în cele din Europa occidentală (de câțiva ani au loc și în țările din America Latină și Europa de Est, și, ocazional, în alte state ale lumii 80). O a doua modalitate de măsurare a receptivității (responsiveness) poate fi indirect determinată observând empiric "distanța" dintre guvernanți și cei pe care îi guvernează pe baza anumitor politici, și nu doar prin prisma axei "stânga/ dreapta", așa cum au considerat unii cercetători (v. Lijphart, 1999, 286-288)81. Modalitatea cea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de la nivelul restrâns al elitelor la cel de masă) sprijinului acordat instituțiilor democratice, considerate a fi singurele capabile să garanteze libertatea și egalitatea. Răspândirea unor asemenea atitudini, favorabile instituțiilor democratice și comportamentelor corespunzătoare acestora, indică, indirect, o anumită percepție a receptivității (responsiveness) din partea societății civile, dar și gradul de mulțumire a acesteia. Ca urmare nivelului înalt de legitimitate, vor apărea forme diverse de interes și participare politică. Fără îndoială, analizele de acest gen au anumite limitări. Sfârșitul secolului XX a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
atitudini de nemulțumire și anti-establishment. Pharr și Putnam (2000) vorbesc fără ezitare de "democrații nemulțumite", și, împreună cu Dalton (2000, 25), ei subliniază declinul "capacității actorilor politici de a acționa în conformitate cu interesele și dorințele cetățenilor", ceea ce nu reprezintă altceva decât declinul receptivității (responsiveness), așa cum sugerează analiza propusă aici. Împreună, cei trei autori observă un declin al încrederii în instituțiile publice (confirmat de Newton și Norris, 2000), manifestat față de parlament, de sistemul juridic, de forțele armate, de poliție și de administrație. Această neîncredere
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de Newton și Norris, 2000), manifestat față de parlament, de sistemul juridic, de forțele armate, de poliție și de administrație. Această neîncredere în guvern este examinată de către Della Porta (2000)82 vizavi de corupție, cu aplicarea deficitară a legii și cu receptivitate (responsiveness) scăzută. Pe de altă parte, se poate observa astfel legătura dintre rule of law (sau mai degrabă lipsa ei) și capacitatea de a răspunde solicitărilor cetățenilor pentru care garantarea legii este o condiție fundamentală. În același timp, realizarea receptivității
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
receptivitate (responsiveness) scăzută. Pe de altă parte, se poate observa astfel legătura dintre rule of law (sau mai degrabă lipsa ei) și capacitatea de a răspunde solicitărilor cetățenilor pentru care garantarea legii este o condiție fundamentală. În același timp, realizarea receptivității (responsiveness) are limite obiective (din cel puțin două motive). Interesele cetățenilor se confruntă cu cele ale guvernanților, care, așa cum s-a subliniat mai sus, se angajează mai degrabă în "maximizarea" propriei autonomii, abandonând grija pentru "nevoile" cetățenești, profitând de complexitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în vedere cererile legate de pensii și de îmbunătățirea condițiilor de trai ale unei părți a populației a cărei speranță de viață tinde să crească, dar e nevoită să se raportează la limitele stabilite prin bugetele de stat, o deplină receptivitate (responsiveness) este pur și simplu imposibilă. Dacă se iau în considerare problemele generate de șomaj și imigrație, se remarcă imediat cum o satisfacere deplină a nevoilor, o legitimitate și o amplă a receptivitate (responsiveness) sunt aproape de neatins în democrațiile de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
stabilite prin bugetele de stat, o deplină receptivitate (responsiveness) este pur și simplu imposibilă. Dacă se iau în considerare problemele generate de șomaj și imigrație, se remarcă imediat cum o satisfacere deplină a nevoilor, o legitimitate și o amplă a receptivitate (responsiveness) sunt aproape de neatins în democrațiile de astăzi, în care nemulțumirea, teama de sărăcire și un oarecare malaise democratic sunt tot mai pregnante, lăsând loc, prin slabirea legitimității, populismului (menționat la începutul capitolului). Condițiile de bază ale receptivității (responsiveness) sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
amplă a receptivitate (responsiveness) sunt aproape de neatins în democrațiile de astăzi, în care nemulțumirea, teama de sărăcire și un oarecare malaise democratic sunt tot mai pregnante, lăsând loc, prin slabirea legitimității, populismului (menționat la începutul capitolului). Condițiile de bază ale receptivității (responsiveness) sunt impuse de o societate civilă structurată, independentă, informată și participativă și de structuri intermediare puternice și active. Ele sunt identice cu cele remarcate pentru responsabilitate (accountability). Mai mult decât atât: doar acest tip de societate civilă și de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și participativă și de structuri intermediare puternice și active. Ele sunt identice cu cele remarcate pentru responsabilitate (accountability). Mai mult decât atât: doar acest tip de societate civilă și de structuri intermediare pot face posibilă (cel puțin) o dovadă de receptivitate (responsiveness): percepția propriilor nevoi. În ceea ce privește output-ul guvernamental, numai în democrațiile și societățile bogate, foarte dezvoltate, răspunsul guvernanților capătă sens. Factorul economic, atât de important în consolidarea democratică, devine astfel relevant pentru obținerea unui răspuns din partea guvernului la nevoile cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Din definiția empirică a acestei dimensiuni se deduce maniera în care ele se conectează: rule of law, permite exercitarea responsabilității (accountability); o responsabilitate (accountability) efectivă asigură îmbunătățirea sistemului juridic și respectarea acestuia; statul de drept este o premisă esențială pentru receptivitate (responsiveness), care, la rândul său, este o condiție importantă pentru a ajunge la un reper de genul responsabilității politice. Se configurează, pe scurt, un triunghi așa cum rezultă schițează graficul din Figura 7.1. Figura 7.1. Calitatea democrației: conexiuni între
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un reper de genul responsabilității politice. Se configurează, pe scurt, un triunghi așa cum rezultă schițează graficul din Figura 7.1. Figura 7.1. Calitatea democrației: conexiuni între dimensiunile procedurale și rezultatul final stat de drept responsabilitate (rule of law) (accountability) receptivitate (responsiveness) Toate considerațiile prezentate evidențiază dificultăți ce nu anunță un scenariu optimist pentru viitor; unele tendințe sugerează faptul că anumite probleme de implementare pot fi rezolvate, dar ele coexistă cu alte elemente - aspecte internaționale și supranaționale, dar și transformări (slăbire
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nivelul elitelor politice și al maselor și existența mijloacelor economice și administrative care să permită respectiva implementare. Sse reia astfel problema legitimității. Dacă în privința consolidării, legitimitatea privește acceptarea și sprijinirea normelor și a instituțiilor democratice (v. capitolul 5), iar, în privința receptivității, ea se referă la prezența atitudinilor și comportamentelor care indică satisfacția legată de funcționarea democrației, în privința elementelor de fond ale calității se cere un sprijin total, general pentru regimul care intenționează să atingă valorile invocate. De fapt, în țările europene
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
necesar, dar cu un stat de drept puternic; o democrație responsabilă care este caracterizată de un grad de libertate și egalitate ce depășește pragul minim și responsabilitatea fiind respectată cu preponderență. Putem avea o democrație pe deplin legitimă în care receptivitatea crescută este demonstrată de existența sprijinului puternic, satisfăcute din partea unei societăți civile. Democrația liberală sau democrația egalitară, cu caracteristici procedurale mai mult sau mai puțin pronunțate, pune un accent puternic pe libertate, și, mai apoi, pe egalitate. Doar în scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
confrunte cu probleme de menținere sau de consolidare (v. capitolul 5), și, prin urmare, să fie contestată într-o măsură diversă de către grupuri și partide active politic. Figura 7.3. O democrație lipsită de calitate Rule of law Responsabilitate (accountability) Receptivitate (responsiveness) Libertate Egalitate Rezultate + efectivă + + responsabilă + + + legitimă + + + liberală + + + + egalitară + + + + + perfectă ineficientă iresponsabilă ilegitimă redusă inegală minimă Figura 7.3 va fi percepută ca opusul figurii precedente. Democrațiile ineficiente sunt foarte frecvente în realitatea actuală. Ele sunt, uneori, identificate printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tradiții din filosofia politică care se ocupă de studiul "bunei guvernări", fie datorită amplei și pasionantei dezbateri asupra modelelor democrației și asupra instituțiilor adecvate pentru o bună funcționare a statului de drept (rule of law), care implică răspunderea, responsabilitatea (accountability), receptivitatea (responsiveness), libertatea și egalitatea. În privința acestei teme, cea mai bine argumentată și solidă poziție rămâne cea a lui Lijphart (1999) care încearcă o "traducere" empirică a calității democrației. Plecând din acest punct și folosind aceiași indicatori ca Lijphart, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a anumitor aspecte ale justiției penale, mai precis cele legate de încarcerare și pedeapsa cu moartea. Indicatorii pentru aprecierea responsabilității (accountability) sunt reprezentați de competiția electorală mai precis, de procentul celor ce își exercită dreptul la vot în raport cu întregul electorat. Receptivitatea (responsiveness) este dată de gradul de satisfacție față de democrație, de raportul dintre guvern și alegător (evidențiat în sondaje), de nivelul suportului electoral acordat guvernului (măsurat prin "dimensiunile" majorității parlamentare care-l susține). Gradul de respectare a libertății e evidențiat de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în aceste procese, în fața guvernelor și a miniștrilor se află sindicate și asociații sectoriale și/sau teritoriale. E adevărat că nu se creează un spațiu deliberativ cu participanți liberi și egali, dar se pot pune condițiile pentru o mai bună receptivitate (responsiveness) și pentru diferențe socio-economice mai mici, datorită posibilității de a adopta politici sociale eficiente. În cazul în care s-a realizat fundamentarea organizațiilor de partid, fără ideologii dezbinatoare și contradictorii, dar atente la aspectele programatice, atunci ar trebui structuri
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]