3,419 matches
-
ce sunt cu noi (cu administrația Bush) sunt "noua Europă", Franța și Germania reprezintă trecutul, "vechea Europă" (vezi NEW EUROPE). Calendarele examenelor de admitere pentru noii candidați și noii membri NATO și lărgirea Uniunii Europene au fost negreșit influențate de reconsiderări geostrategice elaborate ca urmare a evenimentelor de la 11 septembrie 2001. Actuala administrație americană urmărește, cu un discurs mai subtil și mai elegant (de exemplu, "overseas contingency operations" a înlocuit sintagma "war on terror") atingerea unor obiective de securitate națională și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
poezie Transformations, publicată în 1971, marchează un moment distinct în evoluția poetică a autoarei. Sexton încearcă să scape de obsesiile sale mai mult decât morbide, angajându-se în comentarii asupra miturilor cu care se hrănește cultura americană, plecând de la o reconsiderare a basmelor tradiționale în context contemporan (ceva asemănător avea să facă în proză, de partea cealaltă a oceanului, Angela Carter în culegerea The Bloody Chamber, publicată câțiva ani mai târziu). Urmează trei volume cu titluri sumbre, din care ultimul postum
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Pe de altă parte, corporațiile străine pot influența procesul electoral fie și numai prin faptul că unii dintre votanți lucrează pentru ele. Această observație simplă oferă un mod alternativ de gândire referitor la opțiunile factorilor de decizie politică, conducând la reconsiderarea influenței grupurilor de presiune și intrând în vădită contradicție cu opiniile exprimate de Kang. Abordarea neoinstituționalistă admite existența unei game largi de măsuri la care statul poate apela, dar subiectul său preferat îl reprezintă politicile dictate de interesul național - sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
deplânge patetic eșecurile. Nimic din ce o privește nu vrea să-i rămână străin, nu poate să-i rămână străin, - iar momentul istoric, decisiv pentru evoluția ei ulterioară, care e unul de radicală punere în chestiune a valorilor artistice, de reconsiderare acut critică a trecutului cultural, de prospectare însuflețită a căilor viitorului, îi încurajează avânturile, îi solicită la maximum energiile spirituale; până într-atât, încât orice altă preocupare devine secundară și insignifiantă, toate puterile lăuntrice fiind canalizate spre focarul central unde
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra într-o rețea de raporturi inedite, spărgând tiparele admise, în spectacolul mereu reînnoit al unei ars combinatoria niciodată satisfăcută de propriile performanțe. Programul anticonvențional transpărea și în versuri, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai general] poate fi atribuit] argumentelor care doresc s] întemeieze o teorie teist] a eticii pe presupunerea c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în general atribuite Lui (vezi, de exemplu, Baruch Brody, „Morality and Religion Reconsidered” [Reconsiderarea relației dintre moral] și religie] 1974). Aceste argumente sunt direcționate practic c]tre toți teiștii, chiar dac] aceștia accept] o teorie teist] a eticii sau nu. Aceste argumente nu îi vor demonstra totuși unui nonteist faptul c] etică depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Din istoricul revistelor teatrale de la noi, începând cu Apele de la Văcărești, prima revistă satirică, scrisă și pusă în scenă de Matei Millo în 1873 la sala Bossel din București. Interesul V.a. pentru tradiția scenei naționale e evident și prin reconsiderarea altei pagini de istorie, ca într-un articol despre o reprezentație teatrală de la 1837 ținută la lumina lumânărilor, cu ocazia onomasticii domnitorului Alexandru Ghica, completat de reproducerea notiței despre acest eveniment din „Curierul românesc” al lui Ion Heliade-Rădulescu. Câteva anecdote
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
în plan teoretic, un concept integrativ, ce conține descrieri referitoare la orientările politice care se iau față de sistemul educațional, fiind un principiu de bază al organizării sistemului de învățământ, pentru a gândi articulat abilitarea individului de a învăța. Din perspectiva reconsiderărilor pe care le presupune conceptul integrator de educație permanentă, educația adulților capătă noi dimensiuni. Astfel, gândirea acțiunii educative ca o necesitate a individului de-a lungul întregii sale vieți așază educația adulților în sistemul articulat al modalităților de educație desfășurate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovate de mijloacele de comunicare în masă sunt, de multe ori, tributare comercialului, în detrimentul valorii culturale autentice, nivelul de cultură generală tinzând să descrească sau să fie mai fragmentar. În condițiile exploziei informaționale și ale progresului tehnologic, se produce o reconsiderare a raportului timp liber - timp de muncă. Necesitatea permanentă de informare și perfecționare pentru a fi la curent cu noul, orientarea spre valori materiale, adică spre a desfășura mai degrabă activități aducătoare de profit material decât spiritual, fac astfel ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cultura din care provenim și cu istoria individuală. Cadrele culturale de referință creează limitele în care indivizii învață, în timp ce învățarea transformativă înseamnă să descoperim și să fim capabili să escaladăm aceste limite. Reflecția critică asupra acestor cadre de referință și reconsiderarea lor, prin învățare comunicativă, este punctul de pornire ce ne determină să acționăm într-o nouă perspectivă, acest nou mod de a acționa fiind indicația clară că o transformare a avut loc. Aceasta poate avea loc dintr-odată, în mod
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în educația adulților, toate operațiile relevante ale procesului din învățământul preadult, derulat cu generațiile succesive de copii și tineri, se regăsesc în mod firesc, însă cu un puternic specific ce impregnează semnificativ proiectarea, predarea, învățarea și evaluarea, mergând chiar până la reconsiderarea radicală a unora dintre ele (de exemplu, predarea, în primul rând, dar și proiectarea și învățarea) și a le reprioriza relevanța procesuală în cofuncționalitatea lor de ansamblu. La fel s-a întâmplat și cu evaluarea, care, în sfera educației adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind corectată, în primul rând, printr-o examinare a situației, urmată de transformarea și schimbarea variabilelor guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în plan teoretic, un concept integrativ, ce conține descrieri referitoare la orientările politice care se iau față de sistemul educațional, fiind un principiu de bază al organizării sistemului de învățământ, pentru a gândi articulat abilitarea individului de a învăța. Din perspectiva reconsiderărilor pe care le presupune conceptul integrator de educație permanentă, educația adulților capătă noi dimensiuni. Astfel, gândirea acțiunii educative ca o necesitate a individului de-a lungul întregii sale vieți așază educația adulților în sistemul articulat al modalităților de educație desfășurate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
promovate de mijloacele de comunicare în masă sunt, de multe ori, tributare comercialului, în detrimentul valorii culturale autentice, nivelul de cultură generală tinzând să descrească sau să fie mai fragmentar. În condițiile exploziei informaționale și ale progresului tehnologic, se produce o reconsiderare a raportului timp liber - timp de muncă. Necesitatea permanentă de informare și perfecționare pentru a fi la curent cu noul, orientarea spre valori materiale, adică spre a desfășura mai degrabă activități aducătoare de profit material decât spiritual, fac astfel ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cultura din care provenim și cu istoria individuală. Cadrele culturale de referință creează limitele în care indivizii învață, în timp ce învățarea transformativă înseamnă să descoperim și să fim capabili să escaladăm aceste limite. Reflecția critică asupra acestor cadre de referință și reconsiderarea lor, prin învățare comunicativă, este punctul de pornire ce ne determină să acționăm într-o nouă perspectivă, acest nou mod de a acționa fiind indicația clară că o transformare a avut loc. Aceasta poate avea loc dintr-odată, în mod
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în educația adulților, toate operațiile relevante ale procesului din învățământul preadult, derulat cu generațiile succesive de copii și tineri, se regăsesc în mod firesc, însă cu un puternic specific ce impregnează semnificativ proiectarea, predarea, învățarea și evaluarea, mergând chiar până la reconsiderarea radicală a unora dintre ele (de exemplu, predarea, în primul rând, dar și proiectarea și învățarea) și a le reprioriza relevanța procesuală în cofuncționalitatea lor de ansamblu. La fel s-a întâmplat și cu evaluarea, care, în sfera educației adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fiind corectată, în primul rând, printr-o examinare a situației, urmată de transformarea și schimbarea variabilelor guvernante și apoi a acțiunilor. Acest tip de învățare este relevant în problemele complexe, neprogramabile, în special în situațiile majore de criză, presupunând o reconsiderare a situației și, adeseori, schimbări radicale. Cei doi accentuează faptul că „învățarea cu buclă dublă” (generativă) este un nivel al învățării foarte important, dar de multe ori absent, în timp ce „învățarea cu buclă unică” (corectivă) este mult mai frecvent întâlnită în cadrul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
politice. Disputarea trecutului recent devenea astfel o bătălie al cărui câștigător avea și șansa de a reflecta Într-un anume fel politica oficială a memoriei; cum comunismul Însemna, imediat după 1990, suma ororilor istoriei, monarhia rămânea, deci, cea care, În urma reconsiderării sale, să dicteze rolul său, utilitatea sa și raportarea la un prezent disputat din punctul de vedere al legitimității statale (Între o paradigmă a legitimității istorice și una a legitimității populare). În acest caz, regalitatea ca formă de recuperare a
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
proiecție greșită a unor reprezentări doar iluzorii: „(...) nu există epoci ideale, ci doar reprezentări ideale ale unor epoci ne-ideale”. Contrastele României interbelice evidențiază poate cel mai bine modul În care o epocă este idealizată, este invocată, prezentată printr-o „reconsiderare necritică”, ceea ce generează - cum apreciază autorul analizei că ar fi În cazul de față - viziuni nerealiste, proiecte fără baze sociale sau considerente de praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
București, 1986, p. 140-154; Georges Duby, „Histoire sociale et idéologies des sociétés”, În Faire de l’histoire, volumul I, Paris, 1974, pp. 147-168; concluzii similare ale istoricilor literari atenți la istoricitatea normelor estetice sugestiv expuse În studiul lui Alexandru Duțu, „Reconsiderarea literaturii vechi”, În Istoriografia literară românească, Editura Nemira, București, 1984, pp. 184-185. Despre comprehensiune, În accepțiunea pe care i-o acordă „hermeneutica filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
memorie și sentiment. O poezie populară ardelenească din anul 1838”, textul poeziei și o analiză a acesteia. Ibidem. Argumente convingătoare pentru o istorie literară care să țină cont de criteriile estetice ale epocii pe care o abordează, la Alexandru Duțu, „Reconsiderarea literaturii «vechi»”, În volumul Istoriografia literară românească. 1944-1984, Editura Minerva, București, 1984, pp. 175-206. Vezi E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, pp. 149-162. Vezi eseul „Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică”, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
argument al opțiunii pentru tema lucrării și a cercetării/proiectelor realizate. În această secțiune se prezintă sintetic situația cercetărilor anterioare în sfera temei alese, motivația alegerii temei (indicîndu-se direcțiile care nu au fost explorate sau care solicită investigații suplimentare și reconsiderări) și formularea explicită a scopului cercetării. De asemenea, se va prezenta pe scurt structura lucrării, rezumînd conținutul capitolelor. b)Cadrul teoretic al problemei studiate va fi inclus în unul sau două capitole, astfel încît să nu depășească 50% din numărul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuia interpretată într-un anume fel, înscriindu-se cu prudență în grila principiilor esteticii materialist-dialectice. Iată fragmentul de comentariu: "Chiar atunci când evocă realitatea, pictorul vizează, subtextual, o intenție simbolică. Prezența unor obiecte în structura compoziției devine astfel explicabilă determinând reconsiderarea calificativului de opere mimetice, deseori utilizat pentru creațiile lui Stahi. Iată, spre exemplu, o lucrare din 1901, Prescuri, în care artistul alătură trei simboluri: pâinea, cartea și vinul. Juxtapunerea lor întâmplătoare, ori numai pe criterii pur plastice este exclusă. Pâinea
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
condiții lucrative și sub acțiunea factorilor de stress<footnote Strategii reliefate în Verzea, I., Luca, G.-P., Management general, Editura Performantica, Iași, 2005, pg. 222-223. footnote>: 1. Îmbunătățirea autocontrolului emoțional și comportamental, precum și a abilităților de autoconducere; 2. Redefinirea priorităților, reconsiderarea obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de abordare a problemelor apărute și de soluționare adecvată a acestora; 4. Urmărirea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]