111,719 matches
-
Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor, ce nu cunoaștem noi restaurantu din Sibiu?!... Mda, le-am explicat, voi sunteți cu „schimbăm dolari”, În vreme ce ăia băteau moneta... Mo ne-ta!... Sistemul monetar care ne interesează pe noi astăzi În redresarea economică!... Nu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
libertate acu că, dacă vreau să mă fut, să mă fut și de două ori pe săptămână, dacă am apa mea caldă." Se făceau că nu o aud. A-i atrage atenția că libertate a fost dintotdeauna echivala cu a recunoaște că ei le fură apa caldă. "Dumneata Ivan Mihailovici ar trebui să te străduiești mai mult", îi zisese Marfa Stanilova. Rămase cu gura căscată, nu pentru că era pentru prima dată când Marfa Stanilova avea a-i face o observație, a
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
județeană, erau micii noștri eroi, ai clasei, ai anului, ai școlii. Apoi, viața-neviața i-a trimis în locuri îndepărtate, i-a împins la margine, i-a obligat să facă meserii nedorite, să trăiască. Citesc, recitesc cărțile lor și nu-i recunosc. în ele recunosc, însă, disperarea. Disperarea de a face, totuși, ceva. De a recupera, totuși, ceva din viața lor furată. De a lăsa ceva, în speranța că amintirea lor va rămâne, în ciuda tinereții și maturității anihilate de vremuri potrivnice. Din
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
noștri eroi, ai clasei, ai anului, ai școlii. Apoi, viața-neviața i-a trimis în locuri îndepărtate, i-a împins la margine, i-a obligat să facă meserii nedorite, să trăiască. Citesc, recitesc cărțile lor și nu-i recunosc. în ele recunosc, însă, disperarea. Disperarea de a face, totuși, ceva. De a recupera, totuși, ceva din viața lor furată. De a lăsa ceva, în speranța că amintirea lor va rămâne, în ciuda tinereții și maturității anihilate de vremuri potrivnice. Din păcate, senectutea nu
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită în 1915 de Percival Lowell, așa-numita "planetă X". Scriu asta pentru că anul descoperirii lui Pluto este și anul nașterii mamei mele. Dar mica planetă a fost recunoscută numai în 1930 și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto, o planetă unică, fusese pusă mereu sub semnul întrebării ca "adevărată" planetă. M-am plimbat ca de obicei prin parcul
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
și noi -, mă făcea să simt nevoia imperioasă a prosternării. Și, numai pentru că nu se mai potrivea cu epoca noastră grăbită, superficială și, mai ales, preponderent sceptică și demitizantă, luptam din greu contra acestei porniri singulare. Căci, trebuie s-o recunoaștem, nu știm bine ce, o celulă secretă a sufletului nostru ce ne situează mereu în planul nesiguranțelor, ferindu-ne de statismul îngâmfat și adormitor al satisfacției de sine, un fel de ureche internă a lui, e mereu aplecată către sunetele
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
să mă iei de nevastă?... Mai întâi mi s-a părut că n-am auzit bine. Că mi se face o glumă proastă. Că am luat-o razna. Că nu-i Betina la telefon. Pentru că în nici un caz n-o recunoșteam. Era de neconceput și, mai ales, nu se potrivea defel cu ceea ce știam și credeam eu despre ea. Auzi nebunie... Exact în momentul în care mă înecam, ea voia să-mi fac proiecte de viitor. -Nu e deloc momentul, i-
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
vorbea românește: mai a târziu a fost hirotonit episcop sub numele Natanail. La Viena i-am cunoscut deaproape pe faimoșii cântăreți de operă Nicola Ghiaurov și Ljuba Velitsch, care spre uimirea mea erau aplaudați pe stradă de trecătorii care Îi recunoșteau. La cererea mea, chimiști cunoscuți, G. Pannetier, Secretar al Societé Chimique de France și Shigeru Oae, din Tokyo, m-au invitat să lucrez cu ei. Acesta din urmă mi-a atras Însă atenția că În Japonia voi câștiga bine, dar
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
art nouveau, total atipic pentru un sediu de sector de partid din anii '70 , niște tineri cu fețe brutale, tunși scurt și îmbrăcați în costume cenușii, de unică măsură, care mișunau în jurul grupurilor, încercînd să capteze toate șoaptele. Ușor de recunoscut băieții de pe Calea Victoriei din poezia, celebră în anii 80 tîrzii, a Anei Blandiana, a cărei publicare s-a lăsat cu dări afară și retrogradări. Despre acești băieți, "plantați", spre sfîrșitul domniei lui Ceaușescu, din zece în zece metri, de la locuința
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
etaj corpul de elită al secției de control a corespondenței, muncea pe rupte. Peste circa 8 ani, atunci cînd fostul ultim proprietar al casei, secretar de stat în guvernul Antonescu, aflat, în mod miraculos, încă în viață, chiar dacă greu de recunoscut, ieșea, după 20 de ani, din ultima închisoare, cea de la Aiud, ca să respire aerul de Bărăgan al domiciliului forțat, timidul dezgheț inițiat de același Gheorghiu-Dej mărise fluxul ieșirilor și intrărilor în Poșta pentru Străinătate. Odată cu gradul de general, directorul a
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
mi-l împrumutase și mie.) Personajele din Artistul și moartea au următoarea caracteristică: în atmosfera macabru simbolică a piesei, ele rostesc replici care sunt aproape exclusiv citate din autori numiți sau din autori nenumiți, pe care cititorul trebuie să-i recunoască sau să-i ghicească. Maxime celebre (uneori inversate sau subtil deformate), aforisme, profesiuni de credință, fraze memorabile sau selectate idiosincratic, însoțite de minime comentarii, alcătuiesc o compoziție sumbră (dată fiind tema, dată fiind sinuciderea îndelung și minuțios pregătită a autorului
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
este lipsit de un dram de har. Versurile sale simple, descripitv-sugestive, aflate într-un fel de litigiu formalist cu scrierile colegilor condeieri din generația sa, îmi amintesc de niște poezii de-ale lui Arghezi, Călinescu sau Minulescu. Evlaviosul călugăr se recunoaște mai păcătos decît "diaconul Iakint" care gustase din farmecele fetei înnoptate în chilia sa: "Ești frumoasă / și proaspătă ca laptele muls dimineața. / Nimeni nu a atins trupul tău. / Carnea ta fierbe. Buzele ți se înroșesc și sînt moi. / Sînii se
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
reale țăranca bătrînă deghizată în florăreasă care își comentează fiecare gest cu un singur cuvânt ferigi ferigi ferigi ferigi ferigi Aithér (A cincea țarî) uite că mă întorc într-un oraș pe care nu-l mai cunosc pe care îl recunosc doar precum ai spus tu atît de bine un oraș a cărui identitate în numai două zile devine din ce în ce mai ireală - o irealitate imediată - îi suflu gândindu-mă la Blecher prietenului meu Jean-Christophe Lambert poet surrealiste mirat să descopere Europa în
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
proteguiască puii de om de furii asasine nu erau (aproape) la fel de vinovați ca și asasinii? La altă scară, eram și eu vinovată - e adevărat, o vinovată fără voie, victimă a panicii de moment și a incapacității pe care mi-am recunoscut-o întotdeauna, de a mă orienta în mod prompt și pozitiv în situații neprevăzute. Și totuși, săvîrșisem și eu, în felul meu, o crimă, chiar dacă am regretat-o sincer imediat. Locuința mea era la capătul care dă spre stradă un
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
ceea ce ființează, prin natura Sa e principiul care generează întreaga creație, Lumina și Iubirea absolute și veșnice. Simpla cunoaștere rațională a lui Dumnezeu înseamnă cel mult o cunoaștere despre Dumnezeu, nu a lui Dumnezeu. Într-adevăr, cuviincios lucru este a recunoaște că este foarte greu a gândi și a scrie despre Dumnezeu-Treime deoarece nu este deloc ușor a exprima în termeni omenești ceea ce depășește total finitul omenesc, mintea
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
În somn linia de dor a pâinii... Mă las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În tine sfiire cu ochi de peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
încântătoare sau fade, teze de doctorat docte sau mimând omnisciența, eseuri sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu-și recunosc erorile. Este pentru a cincea oară când revenim asupra unor lacune informaționale, sugerând celor în drept să analizeze observațiile noastre și să publice în câteva reviste de mare tiraj cu ce sunt ori nu sunt de acord. Data nașterii. Până în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
părerile eronate ale istoriografiei noastre literare este "proclamarea" lui Eliade drept anti-arghezian. Această opinie se bazează pe câteva articole apărute în Cuvântul în 1927. Primul dintre ele, la 12 ianuarie, pare mai "moderat": "Nu suntem împotriva Dlui Arghezi. Dimpotrivă. îi recunoaștem toate însușirile talentului său și-i admirăm originalitatea. Dar nu putem admite exagerata admirație." Revine peste cinci zile și se dezlănțuie la 19 iunie și la 7 decembrie. Autorul de-abia împlinise 20 de ani. Peste jumătate de veac am
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
de hărmălaia canină, Încercau să scruteze Întunericul. Unii fluierară prelung, alții huiduiră, dar fără nici un folos. De la parterul blocului, de sub treptele unde se adăpostise Hamilcar, o voce de femeie se auzi În noapte. Oare Hamilcar al nostru ce-o face? Recunoscu glasul femeii stăpânului său. Se bucură. De două zile Îi căuta, iar acum Îi aflase. Ieși de sub trepte cu fereală, Întră pe ușa de la intrare În bloc și Începu să zgârie ușa de unde mirosuri cunoscute Îi aduceau aminte de stăpân
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
ea și destinul lui Don Giovanni prin intermediul unor simboluri vizuale. O variabilă evidentă este scena în care, îmbrăcat cu hainele stăpânului său, Leporello încearcă să o cucerească pe Donna Elvira. Din V3 nu se înțelege exact dacă aceasta nu îl recunoaște pe servitor sau dacă doar se preface. Artiștii au libertatea de a alege, iar în cazul nostru s-a optat pentru prima ipoteză. Astfel, Donna Elvira/V4 este un personaj dramatic, ceea ce se reflectă în V5 mai ales la nivelul
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și care primeau comunicări de la Dumnezeu când se aflau sub influența harului divin abundent, și care recunoșteau natura trecătoare a poziției lor în călătorie. Astfel fiind, frații Sfântului Macarie sunt comunități formate din cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
natura trecătoare a poziției lor în călătorie. Astfel fiind, frații Sfântului Macarie sunt comunități formate din cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de mult, si despre care unii spun că s-ar depărta de realitate, Dan are următoarea părere: “Este un soi de evadare legitimă pentru că aici nu-și mai găsesc identitatea. Să nu considerăm toată populația globului retardata, adică să se recunoască în jocuri și concursuri, sau alte asemenea acțiuni care sunt făcute să manipuleze un cortex redus. Sunt și ființe cu alte necesități finite mai dotate. Sigur că unii au o anumita fragilitate și nu pot reziste acestui marș social. Nu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
despiritualizat. Este un vid spiritual. Pe de altă parte, ea moare sub vâlvătăile pornografiei și visceralitatii.” Pentru ca aceste lucruri fac parte din crezul sau artistic, Dan Puric aduce pe scena acea parte din el, acea scânteie divină pe care o recunoaște spectatorul vibrând la emoția și frumusețea care se degajă din teatrul lui Dan Puric, din dânsul lui, din ceea ce este el, ce reprezintă el în arta să, în cultura română. Publicul simte împreună cu artistul că aceasta punte spirituală s-a
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
improvizațiilor. Acest fenomen este vizibil și controlabil în decursul sec. XX, analizând și comparând înregistrări efectuate la începutul secolului, cu înregistrări ale acelorași lucrări efectuate la sfârșitul secolului. Unele dintre ele sunt atât de diferite, încât cu greu pot fi recunoscute chiar și de către un muzician avizat. Putem să ne imaginăm doar - din lipsă de materiale sonore anterioare - că aceste modificări și evoluții ale repertoriilor arabo-andaluze s-au petrecut și în trecut și deci, este practic imposibil să avem o idee
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]