1,973 matches
-
E vorba de egalitatea în fața legii, ca principiu constituțional, a legii pe care vreți voi să o dați și care-i discriminează negativ pe cei care muncesc și plătesc, musiu! Dar dl. Vasilescu a devenit mai keynesian decît Keynes, nu redescoperind legile sale psihologice macro economice, care vin să completeze raționalitatea pieței, ci afirmînd că oamenii, în calitate de consumatori, nu sunt dominați de rațiune ci de sentimente, de emoții, prin urmare indicația prețioasă dată băncilor este să-și formeze echipe de psihologi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
că harta ne vorbește cel mai bine despre viitoarele conflicte și "lupta împotriva destinului". Kaplan vine pe filiera unor autori prestigioși ca: Halford Mackinder, Alfred Thaer Mahan, Nicholas Spykman, Pascal Lorot, Francis Fukuyama, Samuel Huntington, Paul Kennedy ș.a., propunîndu-ne "să redescoperim o sensi bilitate legată de timp și spațiu, pe care am pierdut-o în epoca motoarelor cu reacție și a informației". Îndemnul lui Kaplan este provocator. El este unul dintre cei mai reputați geopoliticieni ai zilelor noastre, prim analist la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de individuație, am dobîndit conștiința, cunoaște rea binelui și răului, dar scopul ei este regăsirea originilor, înțelegerea arhetipurilor prin cultivarea binelui, adevărului, a frumosului moral și dreptății. Căci dacă nu, Eriniile, slujitoarele dreptății, ne vor da în vileag. Avem de redescoperit în special arhetipul central sau arhetipul unității, pe care Jung, inspirîndu-se din buddhism, l-a numit Sine, Imago Dei, zeitatea noastră interioară. Obîrșia noastră este în Dumnezeu, ca și sfîrșitul amarei noastre călătorii, a eternului circulatio. Întîlnirea cu Sinele echivalează
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ale energiei și informației, de aceea spuneam că trebuie să fie vii. Dar trebuie să ne deschidem întru înțelegere. Simbolurile se infiltrează în ego, determinîndu-l să se identifice cu ele și să le activeze în mod inconștient. Avem nevoie să redescoperim dimen siunea transcendentă, să învățăm din mituri întoarcerea la începuturi, neprihăniți ca niște "feți frumoși". S-ar putea să avem nevoie de sacrificii pentru transformare și revelație, pentru unirea contrariilor, pentru a dobîndi hrana spirituală și a merita Arborele Vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fapt fără precedent, un sprijin bugetar suplimentar, ceea ce înseamnă că lucrurile sunt mai grave decît ne imaginam. Eșecul măsurilor clasice de politică eco-nomică, în special monetară, ne indică profunzimea crizei. Lumea financiară, care tînjește atît de mult după lichiditatea fluxurilor, redescoperă inerția stocurilor. Deteriorarea bilanțurilor băncilor, tensiunile persistente asupra lichidității in-terbancare, incertitudinea extremă, toate au condus la o contractare a creditelor destinate activității productive, după ce speculatorii și-au făcut de cap. Instalarea ideii de criză în conștiințe destabilizează și mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rapid la bază decît către vîrf, existînd acum o întreagă generație pentru care "socialismul biruitor," sau "revoluția culturală", nu reprezintă altceva decît istorie. Ei bine, pentru această generație și nu numai, un nou fundament ideologic poate fi cel religios. Este redescoperit confucianismul. În ciuda persecuțiilor multiple, daoismul a subzistat, permițînd chinezilor regăsirea identității culturale autentice, a forței tradițiilor, chiar a rădăcinilor etnice și oferindu-le o cale de ieșire din universul totalitar. Toată propaganda comunistă, îndoctrinarea, persecuțiile, distrugerile par să fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de viață. Cultura și ideile indiene se răspîndesc din nou în lumea întreagă. Noi idei și o nouă cultură. 3.8. FAR EAST În țările est-europene, cultura economi-că creată în timpul tranziției este ambivalentă. Pe de o parte, aceste societăți au redescoperit li-beralismul, pe de altă parte mașinăria instituțională a Uniunii Europene birocratizează totul, în timp ce în multe țări populismele și naționalismele de diferite tipuri fac carieră. Piața liberă e un mecanism exigent, constrîngător, de aceea în multe din aceste țări se înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Băncii Naționale pentru care ne-am triplat datoria publică peste noapte. Atît inflația, cît și creșterea brută a P.I.B.-ului și deficitul de cont curent depind în proporție de peste 90% de capitalul străin. Cînd acesta se va întoarce și va redescoperi eterna și fascinanta Românie, vom ieși din criză. Singuri nu putem, pentru că nu avem organ. Nu avem relații bune cu munca, iar resursele, cîte erau, le-am vîndut pe nimic, inclusiv cele subterane. Creșterea din ultimii ani a fost predominant
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
designul contemporan afișează o nouă predilecție pentru obiectele ambalate în cutii cu forme ovoidale ce sugerează un univers plăcut, matern, amical. Automobilul, telefonul, vagoanele trenurilor de mare viteză, tramvaiul, calculatoarele iMac, aparatul de fotografiat, aparatul electric de bărbierit, pretutindeni designul redescoperă rotunjimile, formele curbe și organice, în contrast cu funcționalismul geometric specific stilului Bauhaus. Dacă designul primei modernități era colțuros și ascetic, cel al modernității a doua se vrea amical, feminin, neagresiv, un răspuns la nevoia de a trăi mai bine și într-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
carpe diem" Furnizor de bucurii nenumărate, Dionysos era zeul care-i îndemna pe oameni să se bucure fără inhibiții, să se lase în voia firii, gustând atât plăcerile simple, cât și satisfacțiile bacanalei extatice. Tocmai acest etos al bucuriei îl redescoperim noi, declară noii apostoli, insistând asupra culturii cotidiene, caracterizată prin cultul senzațiilor imediate, al plăcerilor trupului și simțurilor, al voluptăților prezentului. Hedonism accentuat, sărbătoarea simțurilor, existență prezenteistă: etica dominantă incită, ni se spune, la a profita de clipă, la luarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care au drept scop procurarea plăcerii „de a te simți bine în pielea și în mintea ta”. În această nebuloasă psihocorporală cu năzuințe hedoniste, e vorba de „a trezi sensibilitatea adormită”, de „a te concentra pe respirație”, de „a-ți redescoperi corpul”, de „a amplifica și a intra în contact cu senzațiile”: „vârsta de a fi” se prezintă ca un nou fel de a asocia fizicul și psihologia, de a extinde granițele conștiinței pentru a-ți simți mai bine trupul. Asistăm
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de la Începutul secolului al XIV-lea nu mai este radical. El depinde În Întregime de doctrina bisericii monarhiene a „francezilor” din Lombardia. În ceea ce privește exegeza biblică inversă, cele două religii ale catharilor continuă să activeze noi posibilități inerente sistemului și să redescopere ori numai să adopte, În același timp, vechile soluții utilizate odinioară de marcioniți, de maniheeni și firește, de bogomili, care le sînt izvorul și modelul. Majoritatea catharilor vor continua astfel să-l identifice pe Dumnezeul din Vechiul Testament cu Diavolul, conform
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a învinge; joc; laudă; locul 1; la loterie; a lua; medalie; merită; money; muncește; a munci; nimereală; noră; a obține; parale; la pariuri; participare; păgănele; păhărele; pentru; pierdea; plin; plus; podium; premiul; primești; profesie; puțin; răsplată; a răzbate; realizare; recunoaștere; redescoperă; respect; reușită; salt; sentiment; sinceritate; soldat; stadion; stare de bine; telefon; timp; trece; turul Franței; TV; un pariu; un prieten; ura; ușor; veșnică; viață; victorios; vietate; vinde; vis; voință; yes; zgîrcenie; 6/49 (1); 771/183/68/115/0 coadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
personalitate democratică, atașată valorilor europene, nu apare pe un loc gol. Au existat oameni, situații, momente și locuri când lucrul a fost încununat de succes, fără dirijare din partea unei ideologii dominante. Viitorul ar fi dificil de imaginat fără a ne redescoperi tradițiile, fără a ne recâștiga identitatea. Și antecesorii noștri, ca și noi, au dorit un model de Om European, un Stat Cultural, un sistem de educație articulat cu cel din țările occidentale. Și pedagogul occidental M. Eminescu, și profesorii Găvănescul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
capitalului”. Metoda? Stimularea la participanți a „atracției” pentru activități, prin „ședințe scurte, alegerea lucrărilor, practica parcelară, comunicațiile acoperite, reuniunile vesele și libere, cultura sub acoperământ mobil, garantarea unei hrane bune” (ibidem, p. 88). Aceste resorturi ale „producției atrăgătoare” au fost redescoperite de ergonomia modernă, încât nu putem să nu remarcăm filonul profund umanist al acestei „organizări științifice a muncii”. Repartiția veniturilor avea să se facă după criteriul: capital, muncă, talent, cum s-a și procedat mai târziu la Scăieni. Totul, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
moderând focus grupuri pentru afaceri. Tehnica a evoluat, din vremea lui Merton, de la o metodă de cercetare din domeniul științelor sociale la o metodă menită să fie de folos în domeniul afacerilor. În anii ’80, profesorii universitari au început să redescopere interviul de tip focus grup, de multe ori având de învățat de la cercetătorii de piață. Dar unele practici acceptate în cadrul focus grupurilor pentru afaceri pur și simplu nu funcționau în medii academice sau nonprofit. Universitarii au preluat unele strategii practice
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
miezul unui ev aprins/ Să-i dăm dezlănțuiți a-nsuflețirii noastre vamă/ Cei ce nu ard aprins ca noi/ În flăcările noastre se destramă"/. Labiș restituie registrului poetic bocete, blesteme, orații de nuntă; redă poeziei pastelul, reînvie istoria aureolând prezentul, redescoperă mitul strămoșilor, casa părintească, folclorul și un bănuit sentiment al dezrădăcinării și al înrădăcinării. Poetul aude venind prin noapte cavalcade baladești și firul de argint al doinei, glia gemând de schije și otravă, ca o iubită, de aceea blestemă în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înrădăcinării, al dezrădăcinării, mitul strămoșilor, al întoarcerii în anistorie sau la vechea Dacie sunt teme frecvente în poezia perioadei 1960-75. Am putea spune că tradiția constituie elanul vital al fenomenului poetic actual. Orientarea spre folclor, ca sursă de inspirație, este redescoperită, așa se explică nuanțarea bogată și proaspătă a motivelor populare. Au existat elemente folclorice în poezie și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de structură folclorică 2. Treptat, poeții trec la modificarea structurii izvoarelor folclorice, dau alte dimensiuni simbolului, toarnă în vers propriu tiparele prozodice specifice creației populare. Ei vor asimila folclorul după modelul cunoscut în poezia lui Arghezi, Barbu, Blaga 3. Poeții redescoperă forme de mimare a realității, forme de artă gnomică cu caracter aforistic și fantasticul extins până la grotesc; fondul păgân străvechi împletit cu elemente creștine, icoane, teme hagiografice, o paletă cromatic identificabilă în tehnica picturală a mănăstirilor, precum și motive folclorice cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în dialog cu valorile umane perene: vitejia, visul, cântecul, iubirea sau ura: " Își amintiră golindu-și nectarul, Măcar odată dorul?" Evocarea se convertește în creație: "De ce taci trecutule orb/ Te umple cu vin să te sorb." La "Voroneț" poetul se redescoperă; el se confundă cu urmașii acestei lumi de albastru, căreia i se confesează. Va emoționa prin adevărurile spuse simplu, într-un spirit armonic și echilibrat, ce amintește de seninătatea clasicilor: "Albastru mineral/ e cel din casele țărănești./ Lui Rareș i-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ușor parodică, realizată pe două laturi pe de o parte,ochii copilului ce se bucură și trăiesc cu uimire și înseninare tot ce amintirea a putut păstra, pe de altă parte, trăirile omului matur, ale poetului trecut prin cultură, care redescoperă teme cunoscute într-o anumită epocă și pe care le privește detașat, dar și cu un anume romantism revendicat de locul în care s-a născut și format. Structura volumului ne trimite la "Amintirile" lui Ion Creangă și la "Desculț
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
emoției, un poet sentimental, indiferent de temele abordate. Volumele: "Floarea soarelui" (1953), "Versuri alese" (1955), "Carnet" (1961), "Oglinzi" (1963), "Aproape de pământ" (1968), "Na greul pământului" (1970) se înscriu în epocă prin temele ocazionale, civice, prin evocarea nostalgică a locurilor băștinașe. Redescoperă universul lui Francis James, ascultă tăcerea și vorbește despre misterul fără margini al sufletului, despre lumea de dincolo de moarte, despre vis și despre dragoste, despre un trecut care l-a obosit. Iată-l sentimental într-o evocare plină de candoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că nu doar vocația esențialului îl definea pe artist și pe profesor, ci și o obsesie constantă a aceleiași împărțiri a lumii, care le transcende pe toate celelalte, între partea artei și ce rămâne în afara ei. De curând, l-am redescoperit pe Alexa Visarion în ipostaza de Spiritus Rector al Școlii doctorale a UNATC. Fără nimic din formalismul pe care funcția l-ar fi impus, era același spirit viu și fascinant, trăind cu voluptate fiece subiect, încercând să pună sens în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a dreptății o vigoare și o forță extrem de puternică... (Paolo Emilio Poesio, "La Nazione" Florența) ...Spectacolul pe care românii l-au prezentat în festival este, după părerea mea, de o extremă demnitate teatrală. Compania română are meritul de a fi redescoperit un text pe care noi nu-l cunoaștem într-un mod nejustificat. De asemeni ne-a descoperit un stil teatral pe care nu-l vedem de mult timp pe scenele lumii. În orice caz, spectacolul cu Năpasta ne-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să-l înțeleagă și să fie fascinată de visul lui, scenaristul zidește biserica visată, o zidește în ființa tinerei necunoscute. Se petrece un proces de creație cu dublu rezultat: creatorul se împlinește pe sine prin atingerea idealului, iar tînăra își redescoperă ființa pură, recunoscîndu-se în substanța ideală a visului creatorului. În final, ea declară că se numește Ana; a înțeles, așadar, și a acceptat implicarea ei (precum Ana lui Manole) în edificarea bisericii visate. Pe ea o putem înțelege, deci, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]