1,577 matches
-
Barbu Cioculescu Nefolosind bastonul - deși îl posed pe al bunicului, un nemuritor și zvelt baston din bambus - nu pot reedita călătoria lui Tudor Arghezi prin Bucureștii de dinaintea celui de al doilea război mondial, Bucureștii cu prelungirile sale spre Cernica. Prin Bucureștii interbelici însă am circulat, în lung și în lat, în perioada când discursul perceptiv era încă la prima imprimare
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
curs, dl Dan Zamfirescu, ca mai acum două decenii cînd vestea, în studii și cărți, că mileniul al treilea va fi, pe plan cultural, unul dominat de români și românitate spirituală, afirmă despre Nae Ionescu: "Pe urmele lui Maiorescu, dar reeditînd marea ambiție culturală a Hasdeilor... Nae Ionescu lucrează la un destin universal al culturii române". E vorba, altfel zicînd, de imperialismul spiritului gîndit de Alexandru Hasdeu (tatăl lui Bogdan), în 1837). Și după ce îl asemuie pe Nae Ionescu cu nimeni
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Manolescu Cu ocazia publicării înPleiade a prozelor lui Drieu la Rochelle (1893-1945), s-a pus, din nou, întrebarea dacă operele unor colaboraționiști și extremiști notorii, îndeosebi din timpul Ocupației, precum Céline, Jouhandeau, Morand, Chardonne, Rebatet, Brasillach sau Montherlant, pot fi reeditate astăzi în integralitatea lor. Din volumele lui Drieu din Pleiade lipsește, de pildă, Jurnalul ținut de scriitor între 1939 și 1945, în care atașamentul față de hitlerism este cât se poate de limpede. Editorului actual i s-au părut, nu fără
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
încolo. Răspunsul la întrebarea de la care am pornit este împărțit. Unii, chiar dintre legatarii testamentari (între ei, văduva lui Céline, care are 100 de ani), se opun publicării anumitor texte. Alții nu văd o piedică serioasă în faptul de a reedita texte care proclamă idei condamnate de istorie. „În artă, remarcă romancierul Claude Simon, distins cu Premiul Nobel, un ticălos nu vrea să însemne nimic.”: Și cum mulți dintre scriitorii de mai sus sunt valoroși, ideea ar fi că opera lor
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
Cosmin Ciotloș Foarte bună ideea lui Lucian Vasiliu de a-și reedita Mona-Monada! El se alătură astfel unei serii de poeți optzeciști de prim nivel 1 și consolidează un fenomen simptomatic pentru ultimii ani: acela al „resuscitării” (tipografice, desigur, dar nu numai) unor volume-cult (cel puțin pentru membrii generației). Gestul va fi
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
situația nu este chiar atât de disperată ( însă dramatică � da!). Locul lui Tudor Arghezi în canonul didactic nu a fost și nu este periclitat: poezii ale sale figurează în manuale, de la clasele mici până la clasele de liceu. Opera sa este reeditată ritmic și ne putem bucura că în 2000 a apărut o integrală a poeziei, în două volume frumoase (I, prefață de Eugen Simion, tabel cronologic și notă asupra ediției de Mitzura Arghezi și Traian Radu, CXI+842 p.; II, 1032
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
încoace (a ajuns cu explorările până în 1958 și va continua, bănuiesc). În critica literară propriu-zisă despre poezia argheziană e de reținut un singur volum: Tudor Arghezi � poet religios (1999) de Marin Beșteliu. E de consemnat faptul important că a fost reeditat în �Biblioteca pentru toți�, la Editura Minerva, în 1994, eseul monografic Tudor Arghezi al lui Pompiliu Constantinescu, apărut inițial în 1940 și scris din perspectiva filosofiei blagiene. A fost reeditată și cea mai bună carte, după părerea mea: Opera lui
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
Marin Beșteliu. E de consemnat faptul important că a fost reeditat în �Biblioteca pentru toți�, la Editura Minerva, în 1994, eseul monografic Tudor Arghezi al lui Pompiliu Constantinescu, apărut inițial în 1940 și scris din perspectiva filosofiei blagiene. A fost reeditată și cea mai bună carte, după părerea mea: Opera lui Tudor Arghezi de Nicolae Balotă (în 1997; prima apariție, în 1979), alături de care putem așeza eseul Marele Alpha (1970) de Alexandru George. Deceniul opt fusese unul prielnic posterității argheziene. De
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
într-adevăr, remarcabilul om de cultură Victor Buescu, inițiatorul Lectoratului de română de la Facultatea de litere din Lisabona, în 1943, este și primul autor al unei antologii Eminescu în portugheză, aparută în 1950. O remarcabilă lucrare care nu a fost reeditată și a fost nedrept dată uitării. Acum, după mai bine de o jumătate de secol, antologia Revedere dorește să reflecte noua fază în care par să fi intrat relațiile româno-portugheze. Să reintegreze literatura română în panorama culturală lusitană din care
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
începutul anilor ’90 au apărut în tiraje meschine și sunt încă și mai greu de găsit decât cele din anii ’70. Era necesară reeditarea tuturor acestora, de la Structuralismul (1967) și până la Îmblânzirea Romantismului (apărută în traducere românească în 1998 și reeditată în 2004). Din fericire, în locul unor reeditări disparate, autorul, împreună cu Editura Spandugino, a ales o soluție mai bună: cea a unei ediții de autor. Care să ofere cititorilor esențialul operei românești și americane a lui Virgil Nemoianu, într-o versiune
Un eveniment: ediția de autor Virgil Nemoianu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3533_a_4858]
-
alimentat o serie de noi studii și biografii - între acestea din urmă cu totul remarcabilă este cea semnată de filozoful Peter Sloterdijk. O altă vedetă "in absentia" a Salonului a fost Alexander von Humboldt ale cărui scrieri (Cosmosul) au fost reeditate, într-o formulă de lux, sau publicate în premieră în germană. Humboldt este considerat de Hans Magnus Enzensberger (promotorul acestui proiect) drept un geniu "molipsitor", care ar putea insufla contemporanilor pasiunea față de o vastă cultură generală și abandonarea "idioțeniei de
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Al. Săndulescu Victor Frunză a avut buna idee de a reedita o carte ( ?), mai degrabă o prea lungă listă de neagră amintire, intitulată Publicații interzise, apărută în 1948, care avea să fie ea însăși interzisă, chiar distrusă, ca un document secret ce era, dar înlocuită periodic până în 1989 cu altele mai
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
de rău nu-l grăia.” Cel care va consemna însă toate aceste istorii de familie nu va fi un urmaș al dinasticului Antonie, ci al întâiului născut, Constantin. Este vorba de memorialistul Radu Rosetti (1853-1926), căruia Editura Humanitas i-a reeditat de curând, în proaspăta colecție „Vintage”, Amintirile. (Un prim volum al acestora, de fapt, intitulat Ce am auzit de la alții.) Memorialist, cum spuneam, dar și istoric, genealogist, prozator, Radu Rosetti e un autor, așa-zicând, născut la maturitate. Până atunci
Muntenia moldavă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5414_a_6739]
-
Răzvan Voncu Lucian Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor, ediție îngrijită de Dorli Blaga, București, 2012, Editura Humanitas, 279 pag. Foarte inspirată ideea Editurii Humanitas de a reedita Hronicul și cântecul vârstelor, una dintre cele mai importante autobiografii de formație din cultura română. Trăim, în fond, o epocă în care sunt contestate modelele existente și este pusă sub semnul întrebării însăși necesitatea lor. De aceea, cred că reeditarea
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
în lung și în lat, timp de două zile, 25 și 26 noiembrie, cu această idee fixă: ce fac editurile noastre pentru clasici? Am văzut naivități de editare a textelor fără nici un punct de sprijin, fără nici o atracție. Editura Dacia reeditează pe Ioan Slavici și pe alți scriitori clasici de secol XIX și început de secol XX, pe cei care nu mai au moștenitori și care nu mai pun problema drepturilor de autor, în colecția ,Biblioteca elevului", fără nici un cuvânt de
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
Buna-Vestire de Tudor Arghezi, cu o prefață de Eugen Simion, și Chira Chiralina de Panait Istrati, cu o prefață de Henri Zalis. Coordonatorul colecției, Daniel Cristea-Enache, s-a îndreptat spre clasici, după ce în debutul de anul trecut al colecției a reeditat romane de Octavian Paler, Augustin Buzura, Costache Olăreanu și povestiri de Cristian Tudor Popescu și Ioan Groșan. Cărțile arată foarte bine și te invită la lectură. Cu cea mai modernă inițiativă în prezentarea clasicilor a venit pe piață Societatea Culturală
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
apărut însă o deschidere - ,,dezghețul" hrușciovist - care a venit exact când eu îmi făceam studiile la Universitate. Pe atunci, eu citeam în Viața Românească și în alte reviste literare despre Titu Maiorescu, exact în perioada în care operele criticului se reeditau, întrucât se instala o atmosferă de normalitate și în viața culturală românească. În felul acesta, m-am format mai mult la școala marii critici românești (la G. Călinescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu) decât la cea rusă, iar intuiția
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
redacției pentru generozitatea de a o fi acceptat) va aduce într-o discuție de critică și istorie literară cărți a căror semnificație depășește momentul în care au fost publicate. Cărți bune și foarte bune, unele excepționale, care fie au fost reeditate în colecții de Opere, fie n-au mai fost reeditate deloc; și care, prin urmare, nu au mai putut fi receptate decât prin cronici ale edițiilor ori prin comentarii sintetice. Astfel, Democrația naturii, cartea lui Mircea Dinescu asupra căreia mă
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
într-o discuție de critică și istorie literară cărți a căror semnificație depășește momentul în care au fost publicate. Cărți bune și foarte bune, unele excepționale, care fie au fost reeditate în colecții de Opere, fie n-au mai fost reeditate deloc; și care, prin urmare, nu au mai putut fi receptate decât prin cronici ale edițiilor ori prin comentarii sintetice. Astfel, Democrația naturii, cartea lui Mircea Dinescu asupra căreia mă voi opri luna viitoare, a apărut în 1981 la Editura
Două epoci by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3919_a_5244]
-
să nu fie, și el, arestat. A murit în 1962, la 71 de ani, lovit în ultimul an, de o paralizie, chinuit și mereu în lipsuri, desi i s-au publicat două-trei cărți pentru tineret, născute moarte și inutile de reeditat. De curînd a apărut, la Editură Hasefer, sub atentă îngrijire a dlui Henri Zalis, românul Revolte, publicat în 1945, remaniat apoi de autor și publicat postum. În Dicționarul literaturii române un tînăr C. Robu, scriind medalionul despre Aderca, socoate că
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
reprezintă, totuși, ultima dorință a autorului. Poate că, într-un fel (nu și estetic), argumentul editorului e valabil. E bine, dincolo de asta, ca Revolte (socotit de un biograf, cum spuneam, cel mai bun dintre românele lui Aderca) a fost, totuși, reeditat prin stăruința devotată a lui Henri Zalis. F. Aderca, Revolte. Român. Ediție și prefață de Henri Zalis. Editură Hasefer, 1999.
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
opera lui Zaharia Stancu. Ed. Minerva, 1985), Mariana Ionescu a dat și proză originală: Exerciții de fidelitate - roman (Ed. Cartea Românească, 1987; Două părți cal și una vizitiu - nuvele (Ed. Albatros, 1990); Geografie cu îngeri - jurnal fabulatoriu (Ed. Eminescu, 1997). Reeditându-și volumul subintitulat roman, autoarea rămâne fidelă unei specii de graniță, am zice interdisciplinare, la confluența monologului nesfârșit cu introspecția morală a acelui Tu mărturisitor și narator în același timp. Evocarea unor momente emblematice din copilărie, adolescență și prima tinerețe
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
tradițiile ei reale, continuînd, sub protecția noilor repere, politica și poliția veche. Iorga a rămas la fel de indezirabil pentru ei. Eminescu, ca scriitor politic, la fel de reacționar. Călinescu cu istoria lui literară - un autor bun de consultat în bibliotecă, dar nu de reeditat. Și așa mai departe. Chiar dacă și-au schimbat acul busolei, idiosincrasiile, ostilitățile, programul cultural antiromânesc a rămas același". Mihai Ungheanu procedează tocmai pe invers. D-sa face caz, la nivel pur declarativ, de anticomunism, dar nu de anticeaușism, ca și cum acesta
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
puteți atinge. Am protecția regelui". E o atitudine "copilăroasă", cum o aprecia cineva, însă și o soluție disperată de supraviețuire, un recurs la dialectica dintre posibil și imposibil: "consider că, scrie dl Vartic, într-un fel, cazul lui Bulgakov îl reeditează pe acela al lui Kafka, deoarece amândoi doresc să fie acceptați și tolerați ca excluși, ca Ťfiiť rebeli, într-o societate de tip paternalist. Și e foarte probabil că telefonul dat de Stalin i-a salvat viața (scăpându-l de
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
fracas" provocat "dincolo de Rin" de romanul pentru care Jonathan Littell obținuse în urmă cu doi ani două premii mari: Goncourt și Premiul Academiei. Între timp în Franța a apărut ediția de buzunar a "Binevoitoarelor", iar vîlva din Germania ar putea reedita succesul de care a avut parte prima ediție a cărții. Romanul, tradus deja în mai multe limbi, va apărea curînd în Israel, în mai multe țări est-europene, promițînd să stîrnească reacții poate la fel de vehemente ca cele din Germania, dar firește
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]