1,579 matches
-
titlul "Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian". [[Mircea Zaciu]] a caracterizat discursul epistolar din "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", publicată de C. împreună cu [[Iosif Pervain]], drept un câmp de manifestare a “marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. A reeditat sau editat postum lucrările unor scriitori ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea: [[Ioan Rusu]], Vasilie Pop, Constantin Alpini, [[Timotei Cipariu]] sau [[Nicolae Pauleti]]. Cel din urmă a făcut obiectul unei ediții masive realizate în 1980. I. Volume independente. "Corespondența
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
1959, care s-a vândut în peste trei milioane de exemplare. În 1942, fără știrea sau permisiunea lui Rând, românul a fost adaptat în două filme italiene, "Noi vivi" și "Addio, Kira". Redescoperite în anii 1960, aceste filme au fost reeditate într-o nouă versiune, aprobată de Rand și relansate sub titlul ', în 1986. Nuvelă" Imnul" a fost scrisă în timpul unei pauze din scrierea românului "The Fountainhead". Acesta prezintă viziunea unei lumi distopice în care colectivismul totalitar a triumfat într-o
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
Essanay. După ce Chaplin și-a asumat controlul asupra producțiilor sale în anul 1918 (și i-a lăsat pe exponanți și audiență să îi aștepte), întreprinzătorii au acoperit cererea de filme cu aducând înapoi comediile sale mai vechi. Filmele au fost reeditate, li s-au pus titluri noi și au fost emise din nou, mai întâi pentru teatre, iar apoi pentru comercializare. Chiar și cei de la Essanay au fost vinovați pentru această practică readucând filme „noi” cu Charlie Chaplin din filme și
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
în manuscris până în zilele noastre. O a doua traducere este tipărită în 1795, la Blaj, și aparține lui Samuil Micu, care apelează, parțial, la textul ediției din 1688, realizând totodată o nouă traducere după "Septuaginta". "Biblia de la Blaj" a fost reeditată în 1819, la Sankt Petersburg, apoi la Buzău, în 1854-1856, precum și de Mitropolitul Andrei Șaguna, între anii 1856-1858, la Sibiu. În 1914 apare "Biblia, adică Dumnnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a celei Nouă", ediție a Sfântului Sinod. Înaintea "Bibliei
Listă de traducători ai Bibliei () [Corola-website/Science/302520_a_303849]
-
dominante ale rețetei uriașului succes. În 2001, albumul "The Definitive Collection" a dominat din nou clasamentele lumii, iar cover-urile realizate de Erasure, Roxette, U2 sau Madonna reformulează mesajul celui mai popular grup suedez al anilor ’70, al cărui repertoriu se reeditează continuu.
ABBA () [Corola-website/Science/303320_a_304649]
-
principală a mătăsii - Azerbaidjan. În acest caz, conducătorii azeri au început să caute aliați în Europa, în spatele otomanilor. Istoria s-a repetat încă o dată, lupta pentru drumurile către Marea Mediterană și Marea Neagră dintre greci și perși, bizantini și iranieni s-a reeditat prin conflictul dintre Akkoyunlu și Imperiul Otoman. Cucerirea statului grec din Trapezunt de către Imperiul Otoman (1461), a fost primul pas dușmănos împotriva Akkoyunlu. Până la Uzun Hasan încă doi suverani din dinastia Akkoyunlu erau căsătoriți cu fiicele împăraților din Trapezunt. Soția
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
deține și bunuri imobiliare valoroase. De asemenea, a publicat și trei volume în domeniul cercetărilor de marketing și anume: A mai publicat și două autobiografii: Apărută într-o prima ediție în 1986 și a II-a ediție în 1990 și reeditată în 1991 la Fundatia Europeană Drăgan.
Iosif Constantin Drăgan () [Corola-website/Science/303408_a_304737]
-
scrupulozitate", culegerea efectuându-se sistematic, iar colecționarul străduindu-se să nu altereze nimic. Nu l-a preocupat frumusețea textelor și de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. a reeditat lucrările lui Cavallioti, Ucuta și Daniil. În volumul "Scriitori aromâni în secolul al XVIII" (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, Papahagi a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), "Lexiconul în patru limbi" al
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. a reeditat lucrările lui Cavallioti, Ucuta și Daniil. În volumul "Scriitori aromâni în secolul al XVIII" (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, Papahagi a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), "Lexiconul în patru limbi" al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și "Noua pedagogie" a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), "Lexiconul în patru limbi" al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și "Noua pedagogie" a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet latin. De asemenea, a reeditat și publicat, cu un bogat comentariu, "Gramatica română sau macedoromână" (Viena, 1813) a lui Mihail G. Boiagi. A îngrijit "Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice" de Ioan D. Caragiani. Aceste lucrări, devenite rare, sunt veritabile monumente de limbă, de importanță capitală
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Apologie pentru istorie sau Meseria de istoric) care fusese redactat rapid și cu puține note, între 1941-1942, volum pe care autorul său nu l-a mai putut finaliza, deoarece a fost arestat și executat de Gestapo. Spre sfârșitul vieții, a reeditat o parte din cele 500 de articole, publicate în diferite reviste de-a lungul carierei sale, în trei culegeri tematice: "Au coeur religieux au XVI-siècle", "Pour une histoire à part entière" și "Combats pour l’histoire". Ele sunt în cea
Lucien Febvre () [Corola-website/Science/302905_a_304234]
-
primele școli la românii macedoneni. În același an, 1859, primește gradul al treilea în Loja Steaua Dunării din București, iar în 1864 era membru al Lojii Frăția. În prima jumătate a anului 1870, Dimitrie Bolintineanu călătorește la Paris. I se reeditează câteva dintre biografiile istorice. Tipărește culegerea de satire Menadele și volumul de poezii Plângerile României. Colaborează, până în aprile, la Românul, lui C. A. Rosetti. Grav bolnav, e silit să-și întrerupă munca. În 1871, boala lui Bolintineanu se agravează. Poetul
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
New Mexico și Carson-Newman College (SUA). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al ESSE (European Society for the Study of English). A debutat la editură Cartea Românească în 1996, cu volumul Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita (reeditat în 2002 la Editură Paralelă 45). Românul sau a fost comparat de critici cu românul "Ulise" al lui James Joyce. A mai publicat volumele de proza scurtă (Editură Paralelă 45, 1998) și (Editură Paralelă 45, 1999). Povestirea Tip of the
Adrian Oțoiu () [Corola-website/Science/299007_a_300336]
-
în presa culturala și curentă, articole de blog. A fost tradus in antologii de poezie și în reviste din Ungaria, SUA, Grecia, Italia, Germania, Rusia, Franța etc. Debut în volum în 1988, cu cartea de eseuri "Semnele timpului", Editura Junimea, reeditată de Editura Princeps Edit, 2006. E-books 2004 - "Check Point Charlie" Editura Liternet 2004 - "Despre dragoste. Anatomia unui sentiment" Editura Liternet 2006 - "Semnele timpului (opinii, dialoguri)" Editura Liternet 2013 - "Un taur în vitrina de piatră", (poezii, Editura Adenium, 2013) 2014 - "The
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
și cu Jean-Pierre Melville, care a regizat filmele "Un Flic" , "Le Cercle Rouge" și "Samuraiul" . În 1964 a înființat o companie de producție, Delbeau Production, împreună cu Georges Beaume. Au produs un film numit "L'insoumis", care a trebuit să fie reeditat din cauza unor probleme legale. Delon și-a înființat apoi propria companie de producție, Adel, jucând și în primul film al companiei, "Jeff". Delon a jucat apoi în "Borsalino", unul dintre filmele franceze cu cele mai mari încasări în acei ani
Alain Delon () [Corola-website/Science/304529_a_305858]
-
de Onoare. În 1949 îi este decernat Marele Premiu pentru literatură al Academiei Franceze și publică la Editura Plon, piesele "L'Emissaire, Le Signe de la Croix, La Fin des temps" în volumul "Vers un autre royaume." Editurile Nauwelaerts și Vrin reeditează "Positions et approches concrètes du mystère ontologique". Predă o suită de conferințe "Gifford lectures” la Universitatea din Aberdeen. În 1950 opera lui dramatică se întregește cu piesa " La Fin des Temps", publicată la Editura Réalités. În 1951 întreprinde o serie
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
de l'être"( Vol. I. Réflexion et mystère. Vol. II. Foi et réalité) (reeditare în 1967, în colecția „Foi vivante”, la Editura Flammarion-Aubier, și în 1993 la Éditions Universitaires). Publică "Les Hommes contre l'humain" la Editura La Colombe (volum reeditat de A. Fayard în 1968) și piesa "Rome n'est plus dans Rome", urmată de studiul "Etudes sur le Théâtre", la Editura La Table ronde. În 1952 este numit membru al Institutului din Paris. Publică piesa "Mon temps n'est
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
decernat Premiul Goethe. 1957 : conferințe în Japonia. În 1958 apare piesa "La Dimension Florestan" la Plon. Publică "Théâtre et Religion". Opera sa filosofică, dramatică și critică se întregește, astfel, printr-o sinteză teatrologică. Apare, la Flammarion, "Présence et Immortalité" (volum reeditat în colecția „10x18”, la Plon, 1968). În 1961 susține o serie de conferințe, „William James Lectures” la Universitatea Harvard (S.U.A.). În 1962 Xavier Tilliette, S.J., publică "Gabriel Marcel ou le socratisme chrétien", în colecția „Philosophes Contemporains”, volum editat de Desclée
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
dintr-un concert. După lansarea albumului în câteva mii de exemplare, ediția a doua a fost privată de această copertă, cea nouă având scris pe ea doar „Phoenix”, cu albastru, fără text de prezentare pe spate. Albumul a mai fost reeditat în 1992, cu o copertă nouă, și în 1999 pe CD. De asemenea, a beneficiat și de o ediție poloneză, limitată, scoasă la casa de discuri „Polskie Wydawnictwo Muzyczne” în decembrie 1998 (care mai conține în plus și piesele „Mamă
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
pe viitorul conducător al Atenei, justificându-și astfel conducerea . Dar a fost exilat din nou la scurt timp. După un deceniu s-a întors la Atena cu o armata de mercenari și a preluat puterea. A impus reforme economice, a reeditat Iliada lui Homer, a stimulat comerțul, a construit primul Panteon, făcând din Atena un centru cultural. Lucrările sale publice și populismul l-au ajutat să înființeze o dinastie . Hippias, fiul și succesorul sau , i-a ucis pe Harmodius și iubitul
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
în domeniu a lui Dimitrie Cuclin este publicarea unor traduceri foarte reușite din punct de vedere literar din opera lui Mihai Eminescu, în volumul "Poems", Bucuresti : Bucovina, I.E.Toroutiu, 1938. Traducerea sa a poemului "Luceafărul" a fost foarte apreciată, fiind reeditată recent, la editura Miracol din București, într-un volum care conține traducerile în cinci limbi ale operei eminesciene. A tradus, de asemenea, primele două cărți ale "Fastelor" lui Ovidiu, publicate tot de către Torouțiu (an necunoscut). Ella Istratty și Dan Smântânescu
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
științific în domeniul disciplinelor umaniste", Ilie Rad notează în mod eronat că editura Polirom ar încălca normele de tehnoredactare, lăsând spațiu înainte de semnul exclamării și înainte de semnul întrebării.--> Autorul face o confuzie ne-intenționată. Ulterior volumul în cauză a fost reeditat la cu corecturile și adăugirile de rigoare. <br>
Editura Polirom () [Corola-website/Science/303593_a_304922]
-
(în ) este un roman scris de Jules Verne din seria Călătorii extraordinare și publicat în 1864. Apărut inițial în format in-18 pe 25 noiembrie 1864, a fost reeditat în format "in octavo" pe 13 mai 1867. Textul din 1867 diferă de cel din 1864, având două capitole suplimentare. După descoperirea unui manuscris vechi cu rune, un savant, nepotul său și ghidul lor întreprind o călătorie spre centrul Pământului
O călătorie spre centrul Pământului () [Corola-website/Science/303612_a_304941]
-
este 51HHMD, același cu care participa în 1951 Fabulous Hudson Hornet în campionatul NASCAR, putând fi în sine chiar un acronim pentru "1951 Hudson Hornet, M.D." Recordul său de 27 de victorii într-un singur sezon înregistrat în 1951 este reeditat de această echipă de curse în 1952, exact anii în care personajul din "Mașini", Doc, câștigase Cupa Piston. În alte roluri sunt antrenați actori ca Cheech Marin/Ștefan Bănică Jr. (Ramone), Tony Shalhoub/Danilo De Girolamo (Luigi), John Ratzenberger/Florin
Mașini (film) () [Corola-website/Science/303732_a_305061]
-
lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție - Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul "Madama de pică" este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura "Madama de pică - Ediție de aur". În 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”. Interviuri
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]