7,371 matches
-
tuturor dispozițiilor legii, putând fi modificate și alte prevederi aflate în strânsă legătură cu cele asupra cărora poartă cererea de reexaminare); adoptarea legii în forma adoptată inițial de Parlament, în cazul în care se resping solicitările formulate în cererea de reexaminare; respingerea legii. ... 13. Dintr-o altă perspectivă, în forma în vigoare, art. 25 din Legea nr. 73/1993 prevede că „Statutul funcționarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ se aprobă prin lege specială“. În forma legii adoptate de Parlament
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
intervenția legiuitorului a presupus modificarea acestei norme în sensul introducerii unei norme de asimilare a statutului personalului Consiliului Legislativ cu cel al funcționarului public parlamentar. Așa cum s-a arătat anterior, această soluție legislativă nu a constituit obiectul cererii de reexaminare. ... 14. Prin efectul eliminării normei modificatoare de la art. I pct. 18 din legea criticată, conținutul art. 25 din Legea nr. 73/1993 în forma în vigoare, potrivit căruia este necesar ca statutul funcționarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
73/1993 în forma în vigoare, potrivit căruia este necesar ca statutul funcționarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ să fie aprobat prin lege specială, rămâne nemodificat. În aceste condiții, prin intervenția Parlamentului realizată cu depășirea limitelor cererii de reexaminare va subzista obligația acestuia de a aproba printr-o lege specială acest statut, deși art. 94 alin. (2) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar asimilează statutul personalului Consiliului Legislativ cu statutul funcționarului public parlamentar. ... 15. Mai mult
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
specială acest statut, deși art. 94 alin. (2) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar asimilează statutul personalului Consiliului Legislativ cu statutul funcționarului public parlamentar. ... 15. Mai mult, intervenția legislativă propusă nu doar că excedează limitelor cererii de reexaminare, dar vine în contradicție și cu considerentele Deciziei nr. 725 din 13 decembrie 2023, paragrafele 78 și 79, prin care Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. I pct. 18 din legea criticată, cu referire la art. 25 din Legea
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
statuat că dispozițiile art. I pct. 18 din legea criticată, cu referire la art. 25 din Legea nr. 73/1993, nu generau un paralelism legislativ care să conducă la neconstituționalitatea acestuia. Așadar, intervenția Parlamentului nu era limitată doar de cererea de reexaminare, ci și de dezlegările date de instanța constituțională cu privire la textele declarate constituționale pe calea controlului anterior de constituționalitate cu privire la aceeași lege. ... 16. O astfel de intervenție constituie o revenire a autorității legiuitoare asupra propriilor decizii, fără
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
art. 1 alin. (4) din Constituție, separația puterilor în stat, dar și echilibrul și controlul reciproc, astfel că Președintele va fi privat de dreptul său constituțional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a soluției legislative care nu a figurat în legea ce i-a fost inițial transmisă spre promulgare, similar celor reținute în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 724 din 13 decembrie 2023, paragraful 88). ... 17. În conformitate cu dispozițiile art. 16
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de 6 noiembrie 2023, că, referitor la ordinea instrumentelor constituționale de care dispune Președintele României, acesta a formulat mai întâi sesizare de verificare a constituționalității, care a făcut obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.286A/2023. Ulterior, acesta a formulat cerere de reexaminare asupra aceleiași legi, după ce Curtea Constituțională a respins întreaga sesizare de neconstituționalitate prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023. Or, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituție, ordinea în care Președintele României poate folosi cele două instrumente constituționale
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
Constituțională a respins întreaga sesizare de neconstituționalitate prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023. Or, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituție, ordinea în care Președintele României poate folosi cele două instrumente constituționale este: în primul rând - cererea de reexaminare, în al doilea rând - sesizarea de neconstituționalitate. Această concluzie se desprinde nu numai din firescul colaborării loiale între instituții, ci și din maniera în care este redactat conținutul art. 77 alin. (3) din Legea fundamentală, respectiv: „Dacă Președintele a cerut
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
în al doilea rând - sesizarea de neconstituționalitate. Această concluzie se desprinde nu numai din firescul colaborării loiale între instituții, ci și din maniera în care este redactat conținutul art. 77 alin. (3) din Legea fundamentală, respectiv: „Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei [...] “ . Aceeași concluzie se desprinde și din Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, paragraful 48, potrivit căruia Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile legii în limitele deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
și din Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, paragraful 48, potrivit căruia Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile legii în limitele deciziei Curții Constituționale, ceea ce presupune ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare, însă numai cu privire la dispozițiile care au făcut obiectul sesizării și controlului de constituționalitate. Așadar, Curtea Constituțională a statuat ordinea firească a folosirii instrumentelor constituționale de către Președintele României, respectiv cererea de reexaminare ca prim instrument și sesizarea de
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
fie reluată în limitele cererii de reexaminare, însă numai cu privire la dispozițiile care au făcut obiectul sesizării și controlului de constituționalitate. Așadar, Curtea Constituțională a statuat ordinea firească a folosirii instrumentelor constituționale de către Președintele României, respectiv cererea de reexaminare ca prim instrument și sesizarea de neconstituționalitate ca al doilea instrument. Din considerentul invocat se observă că și în situația în care reexaminarea legii se realizează ca urmare a deciziei de neconstituționalitate a Curții Constituționale, pentru că decizia privește legea
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
Curtea Constituțională a statuat ordinea firească a folosirii instrumentelor constituționale de către Președintele României, respectiv cererea de reexaminare ca prim instrument și sesizarea de neconstituționalitate ca al doilea instrument. Din considerentul invocat se observă că și în situația în care reexaminarea legii se realizează ca urmare a deciziei de neconstituționalitate a Curții Constituționale, pentru că decizia privește legea adoptată ca urmare a cererii de reexaminare formulate inițial de Președintele României, reexaminarea realizată de Parlament se realizează în limitele deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
neconstituționalitate ca al doilea instrument. Din considerentul invocat se observă că și în situația în care reexaminarea legii se realizează ca urmare a deciziei de neconstituționalitate a Curții Constituționale, pentru că decizia privește legea adoptată ca urmare a cererii de reexaminare formulate inițial de Președintele României, reexaminarea realizată de Parlament se realizează în limitele deciziei Curții Constituționale, ceea ce presupune ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare, însă numai cu privire la dispozițiile care au făcut obiectul
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
considerentul invocat se observă că și în situația în care reexaminarea legii se realizează ca urmare a deciziei de neconstituționalitate a Curții Constituționale, pentru că decizia privește legea adoptată ca urmare a cererii de reexaminare formulate inițial de Președintele României, reexaminarea realizată de Parlament se realizează în limitele deciziei Curții Constituționale, ceea ce presupune ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare, însă numai cu privire la dispozițiile care au făcut obiectul sesizării și controlului de constituționalitate. ... 20
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
că decizia privește legea adoptată ca urmare a cererii de reexaminare formulate inițial de Președintele României, reexaminarea realizată de Parlament se realizează în limitele deciziei Curții Constituționale, ceea ce presupune ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare, însă numai cu privire la dispozițiile care au făcut obiectul sesizării și controlului de constituționalitate. ... 20. Se subliniază că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, inclusiv pentru Președintele României. Astfel, întrucât Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea legii prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
Președintele României. Astfel, întrucât Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea legii prin Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023, Președintele României avea obligația să respecte această decizie, iar conformarea se putea realiza doar prin promulgarea legii. Formulând în schimb cerere de reexaminare, deși legea în cauză a fost declarată ca fiind constituțională, Președintele României nu a făcut decât să nu respecte decizia obligatorie a Curții Constituționale care l-ar fi obligat la promulgarea acesteia. Prin declararea constituționalității legii de către Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
care l-ar fi obligat la promulgarea acesteia. Prin declararea constituționalității legii de către Curtea Constituțională și luând în considerare ordinea în care Președintele României poate folosi cele două instrumente de natură constituțională, nu se mai putea formula cerere de reexaminare. Totuși, pentru că nu s-a putut identifica în mod cert această concluzie în jurisprudența Curții Constituționale, Parlamentul a procedat în spiritul principiului cooperării loiale între instituții, la reexaminarea legii ca urmare a cererii formulate de Președinte, deși se poate
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
instrumente de natură constituțională, nu se mai putea formula cerere de reexaminare. Totuși, pentru că nu s-a putut identifica în mod cert această concluzie în jurisprudența Curții Constituționale, Parlamentul a procedat în spiritul principiului cooperării loiale între instituții, la reexaminarea legii ca urmare a cererii formulate de Președinte, deși se poate desprinde ideea că această cerere de reexaminare poate constitui o prelungire, o amânare a promulgării legii deja declarată ca fiind constituțională de către Curtea Constituțională. Analizând considerentele Deciziei Curții
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
putut identifica în mod cert această concluzie în jurisprudența Curții Constituționale, Parlamentul a procedat în spiritul principiului cooperării loiale între instituții, la reexaminarea legii ca urmare a cererii formulate de Președinte, deși se poate desprinde ideea că această cerere de reexaminare poate constitui o prelungire, o amânare a promulgării legii deja declarată ca fiind constituțională de către Curtea Constituțională. Analizând considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, singura situație în care Președintele României poate folosi instrumentul cererii de
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
poate constitui o prelungire, o amânare a promulgării legii deja declarată ca fiind constituțională de către Curtea Constituțională. Analizând considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, singura situație în care Președintele României poate folosi instrumentul cererii de reexaminare ulterior folosirii instrumentului de sesizare a neconstituționalității este aceea în care Parlamentul nu a pus de acord legea cu considerentele și decizia Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții. În prezentul caz dedus judecății Curții Constituționale, nu
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
care, în mod nefiresc, face obiectul unei a doua sesizări de neconstituționalitate. ... 22. Mai mult, inadmisibilitatea sesizării de neconstituționalitate este dată și de faptul că între forma legii declarate ca fiind constituțională și forma rezultată ca urmare a cererii de reexaminare nu există deosebiri majore de conținut, nu se schimbă obiectul de reglementare, iar intenția de legiferare este identică. Singurele intervenții aduse privesc modificarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 73/1993, în sensul că s-a prevăzut expres că termenul
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
la paragraful 66 din Decizia nr. 725 din 13 decembrie 2023. ... 23. A doua intervenție adusă este eliminarea modificării textului art. 25 din Legea nr. 73/1993, iar, în privința acestei eliminări, se observă că la pct. 4 din cererea de reexaminare Președintele României a solicitat să se reexamineze, printre altele, și conținutul art. I pct. 11, prin care se introduc art. 18^1-18^4, formulând critici cu privire la personalul Consiliului Legislativ. În precedenta sesizare de neconstituționalitate, de altfel, respinsă de Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
de serviciu a personalului din cadrul Consiliului Legislativ căruia i se vor aplica dispozițiile Legii nr. 7/2006“. ... 24. În jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, Curtea Constituțională a reținut că limitele sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii sunt definite de cererea de reexaminare. Având în vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv îmbunătățirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecință adoptarea unei legi cu contradicții sau necorelări între texte, astfel că, în
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
Legislativ căruia i se vor aplica dispozițiile Legii nr. 7/2006“. ... 24. În jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, Curtea Constituțională a reținut că limitele sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii sunt definite de cererea de reexaminare. Având în vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv îmbunătățirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecință adoptarea unei legi cu contradicții sau necorelări între texte, astfel că, în virtutea regulilor de tehnică legislativă, necesitatea coerenței
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
Legii nr. 7/2006“. ... 24. În jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, Curtea Constituțională a reținut că limitele sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii sunt definite de cererea de reexaminare. Având în vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv îmbunătățirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecință adoptarea unei legi cu contradicții sau necorelări între texte, astfel că, în virtutea regulilor de tehnică legislativă, necesitatea coerenței reglementării impune completarea unor texte din lege
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]