2,370 matches
-
un obiect între două oglinzi plane ce fac între ele un unghi α, se produc reflexii multiple ale obiectului în cele două oglinzi. Încearcați să găsiți o relație între unghiul α și numărul de imagini N ce se văd datorită reflexiilor multiple. Materiale necesare: • două oglinzi plane • un raportor • un obiect Modul de lucru: • Așezați oglinzile lipite în poziție verticală astfel încât să formeze între ele un unghi α; • Așezați obiectul între cele două oglinzi, pe bisectoarea unghiului format de cele două
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ A LUMINII Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ A LUMINII Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ A LUMINII Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă, iar unghiul de incidență este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ A LUMINII Reflexia totală (numită uneori și reflexie internă totală) este fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă, iar unghiul de incidență este atît de mare încît refracția nu mai
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41,8°, iar pentru apă cu n
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41,8°, iar pentru apă cu n = 1,33 și aer, unghiul critic este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este de 41,8°, iar pentru apă cu n = 1,33 și aer, unghiul critic este 48,6°. Reflexia totală este folosită într-o serie de aplicații practice, ca de exemplu : • la transmisia prin fibră optică a emisiunilor radio și TV, a convorbirilor telefonice și a informațiilor internet; • la funcționarea unor elemente optice din unele binocluri și aparate de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Care este diferența dintre tija din acrilic și fibra optică? Răspuns: Tija din acrilic în comparație cu fibra optică, care are prin construcție un miez și un înveliș, prezintă o pierdere a fasciculului luminos. Lumina este dirijată prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei totale. Aceasta face ca fibra să se comporte ca ghid de undă. Principiul de funcționare al fibrelor optice este asemănător, din multe puncte de vedere, cu principiul de transmitere a luminii printr-o tijă transparentă (Fig.1.4.). Teoretic, lumina
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
uzat sau tratat cu un solvent Modul de lucru: • Pipetați o picătură de ulei pe suprafața apei din cuvă; pe suprafața apei se formează o pată subțire de grosime comparabilă cu lungimea de undă a luminii vizibile; Se privește prin reflexie spre geamul camerei în care se experimentează, la lumina zilei, acomodat pentru infinit sau se folosește o lentilă convergentă; • Se privește suprafața de ulei sub diferite unghiuri de incidență din ce în ce mai mari; • Pipetați ulei pe suprafața apei din cuvă pentru a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
practica. Pentru a obține o pană optică materialele necesare sunt: • cadru de sârmă • soluție cu detergent lichid, de exemplu „ Pur" Modul de lucru: • Introduceți cadrul de sârmă în soluția realizată. • Țineți cadrul vertical și priviți pelicula prinsă pe acesta prin reflexie, utilizând lumina ce vine de la o sursă întinsă. • Ce imagine se formează? Răspuns: Se observă, pe măsură ce pelicula se subțiază sub efectul gravitației, formarea unor dungi orizontale colorate franje de interferență începând de la marginea superioară și avansând spre mijlocul peliculei (Fig
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Newton. Aceasta se realizează ca o pană de aer de unghi variabil, delimitată de o placă cu fețele plan paralele și o lentilă plan convexă așezată pe ea Interferența se produce pentru razele paralele obținute în urma fenomenelor de refracție și reflexie pe lentilă și pe placă. Raza inelului luminos de ordin k este dată de relația. Materiale necesare: • dispozitiv pentru producerea inelelor lui Newton • sursă de lumină Modul de lucru : • Măsurați în lumina dată de sursă diametrele inelelor întunecate înregistrând totodată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ca rezultat al fenomenului de interferență. Inelele se obțin în jurul punctului de contact dintre lentilă și lamă. Pentru lumina reflectată, centrul este întunecat (minim) pentru că k = 1, se obține r1 = 0, diferența de drum de λ/2 este datorată numai reflexiei pe suprafața lamei (Fig.1.12.). Pentru transmisie, centrul este un maxim (luminos). Utilizarea luminii albe determină ca inelele de interferență să fie colorate în culorile spectrului vizibil, iar numărul de inele observabile este mic, deoarece la ordine de interferență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este perpendiculară pe planul figurii 1. 17. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dintre raza incidentă și cea reflectată pe o oglindă plană este de 90ș. Valoarea unghiului de incidență pe oglindă este. 2. Când lumina trece dintr-un mediu mai dens optic într-unul mai puțin dens optic, raza de lumină. 3. Reflexia totală se produce când. 4. Pentru a determina indicele de refracție al unui material transparent se măsoară unghiul limită l = 40,5ș. Indicele de refracție al corpului este. 5. Completați desenele din Fig.1.1. la trecerea luminii din sticlă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Distanța focală a unei lentile este f = 20 cm. În fața acesteia se află un obiect la distanța de 30cm. Imaginea acestuia se formează față de lentilă la distanța. TEST 2 Apreciați cu A/F următoarele enunțuri: 1. Unghiurile de refracție și reflexie depind de raportul indicilor de refracție ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Apreciați cu A/F următoarele enunțuri: 1. Unghiurile de refracție și reflexie depind de raportul indicilor de refracție ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ai mediilor prin care trece lumina. 2. La incidență normală a luminii pe suprafața de separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin dens optic în unul mai dens. 8. Drumul optic este d/n pentru un mediu transparent de indice de refracție n în care lumina străbăte distanța d. 9. Pentru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. 21. Secțiunea pricipală a unei prisme cu reflexie totală este un triunghi dreptunghic. 22. Aproximația gaussiană impune folosirea de fascicule înguste, puțin înclinate față de axa optic și aflate în vecinătatea acesteia. 23. Raza reflectată este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este polarizată. 25. Pentru a obține fenomenul de interferență, diferența de fază a celor două unde trebuie să se modifice în timp. TEST 3 I. Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediului A este mai mare decât indicele de refracție al mediului B. Dintre cazurile ilustrate nu este posibilă situația din. III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte. 14. Difracția luminii se poate pune în evidență. 15. Referitor la polarizarea luminii prin reflexie când i = iB (incidența Brewster), una din argumentațiile de mai jos este falsă. 16. Lungimea de undă λ și frecvența υ a unei radiați la refracție. TEST 5 1. Distanța de la un obiect la o lentilă este de 10 m
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați o concluzie. 3. O rază de lumină cade normal pe latura AC a unei prisme cu reflexie totală, confecționată dintr-un material cu indicele de refracție n1=1,6 situată în aer. a) Reprezentați drumul razei de lumină prin prismă în acest caz și calculați unghiul limită. b) Arătați cum se va modifica acest drum dacă prisma
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
grosime și având indicii de refracție: n1=3 1/2 , n2=n1/k, n3=n2/k, unde k este o constantă. Mediul înconjurător are un indice de refracție n0=2,5. Unghiul minim de incidență, pentru care se produce o reflexie totală pe suprafața ce separă regiunile 2 și 3 este i1=30 0 . a) Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. b) Determinați valoarea lui k. 6. În Fig.2.7. este un tub de sticlă ce are pereții
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]