3,182 matches
-
care ne (re)dă pe noi nouă înșine”2. Acest „Sine” revelat prin autoafectarea (sau întruparea) Vieții în corpul nostru transcendental prin tonalitățile perfect gratuite ale bucuriei și suferinței (lipsite de vreo motivație rațională) nu seamănă cu „sinele” mundan și reflexiv descoperit de Epictet sau Marcus Aurelius printr-o viață detașată, departe de tumultul lumii. Pentru Michel Henry, ca și pentru primii creștini, cele două tonalități fundamentale se nasc la răscrucea dintre patosul afectivității (prin depășirea orizontului mundan al pulsiunilor corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
depășește lucid orizontala cronologiei empirice, țintuind spre cele de sus. Teologia apare ca un exercițiu profetic, întrucât aduce vestea cea bună despre o altă lume, care este de fapt însăși Viața lui Dumnezeu (1In. 1,1). Teologia nu inhibă exercițiul reflexiv, ci îi stimulează fecunditatea. Există o rațiune a credinței pe care creștinii sunt chemați s-o practice în relație cu istoria umanității, adresând mai întâi întrebări fundamentale pentru a indica profetic, mai apoi, direcții de răspuns. Cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
proiectului se face prin "interacțiunea subiectului și obiectului" (Piaget), iar concretizarea acestui proiect evidențiază existența alternativelor posibile de cunoaștere: sincronic și diacronic, ordonat și dezordonat, semantic și pragmatic. Astfel, prin modelarea complexității se dezvoltă succesiv aparatul său conceptual și capacitatea reflexivă a actului cognitiv în cadrul cercetării științifice. O trăsătură fundamentală a analizei sistemice prin complexități organizate este de a modela realitatea în permanență, intențional, în mod inteligibil, activ, funcțional, transformant, finalizat sau finalizant (E. Morin). Definirea analizei sistemice prin instrumentalizarea metodologică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
întâmplă, întrucât cele două funcții se intersectează și, acolo unde interferează, pot apărea obstacole. Am numit interferența lor reflexivitate, ceea ce nu înseamnă că am descoperit ceva nou; fenomenul acesta a fost studiat încă din Antichitate sub diverse denumiri. Caracteristică situațiilor reflexive este absența corespondenței dintre perspectiva participanților și starea concretă de fapt. Să luăm, de exemplu, bursa de valori. Oamenii vând și cumpără acțiuni, anticipându-le prețul ulterior, însă aceste valori depind de așteptările investitorilor, care nu pot să implice cunoaștere
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ceea ce ar putea fi dacă participanții ar lua doar decizii bazate doar pe ceea ce cunosc. Condiții departe de echilibru Teoriile economice predominante se bazează pe ipoteza comportamentului rațional, care le permite economiștilor să determine prețul de echilibru. Cred că situațiile reflexive nu tind neapărat spre echilibru, ci pot ajunge departe de echilibrul teoretic∗. Pentru a descrie astfel de cazuri, voi introduce conceptul de condiții departe de echilibru, care domină deseori piața financiară, nefiind în nici un caz permanente. De asemenea, voi aplica
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nerealistă, dar ideea că ierarhia preferințelor și gama de posibilități sunt independente încă nu a fost abandonată. Economiștii continuă să caute punctul de echilibru; când nu-l găsesc, vorbesc de echilibre multiple. Am încercat să arăt că există o interconexiune reflexivă a valorilor și oportunităților, a aspectelor subiective și obiective ale realității; ca atare, nici valorile dominante, nici oportunitățile existente nu pot fi deplin cunoscute, iar punctul de echilibru nu poate fi determinat. însă această teorie a reflexivității nu a progresat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cazul absenței schimbării, justificând-o prin argumentul că lipsa schimbării, în loc să fie o expresie a echilibrului, este și o condiție a dezechilibrului caracterizat de o discrepanță uriașă între percepțiile dominante și condițiile reale și că ele sunt într-o interacțiune reflexivă. Eram de părere că lipsa schimbării se poate autoconsolida și ea la început, apoi se autodistruge. Să luăm următorul fragment: într-o societate închisă, dogma dominantă este foarte departe de realitate, dar sistemul e viabil atât timp cât există o modalitate de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
schimb, în raport cu oamenii care le utilizează, abstracțiunile fac parte din realitate: influențându-le atitudinile și acțiunile, au un impact semnificativ asupra evenimentelor. De exemplu, descoperirea legii gravitației a schimbat comportamentul oamenilor. în măsura în care indivizii se gândesc la situația lor, ea devine reflexivă. în loc de o separare clară între gânduri și realitate, diversitatea infinită a lumii în schimbare este dată de diversitatea infinită a interpretărilor pe care gândirea abstractă le poate produce. Gândirea abstractă tinde să creeze categorii cu ajutorul cărora evidențiază contrastul dintre aspecte
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
doctrina unității științei: aceleași metode și criterii se aplică atât în studiul fenomenelor naturale, cât și sociale, lucru cu care nu sunt de acord. Există o diferență fundamentală între cele două direcții: obiectul de studiu al științelor sociale are caracter reflexiv și reflexivitatea elimină separarea dintre enunț și fapt, care a făcut procesul critic atât de eficient în științele naturale. Reflexivitatea impune anumite dificultăți procesului critic, care sunt absente în științele naturale. Trebuie să facem distincție între două probleme diferite. Una
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
democrația duce, într-adevăr, la rezultate pozitive. Avem aici o relație circulară: democrația poate servi drept ideal doar dacă este eficientă și poate fi eficientă doar dacă e general acceptată ca ideal. Această relație trebuie să evolueze printr-un proces reflexiv în care realizările democrației consolidează democrația și viceversa. Democrația nu poate fi impusă printr-un decret. Asemănarea cu știința este izbitoare. Convenția obiectivității și eficiența metodei științifice sunt, de asemenea, dependente una de alta. Știința se bazează pe descoperirile sale
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu ar realiza ce șanse ratează. Prin urmare, suntem extrem de departe de concurența perfectă! Instabilitatea Diferențele față de conceptul clasic de concurență perfectă merită investigate. Economia clasică afirmă că și valorile, și oportunitățile ca fiind date independent, pe când eu le consider reflexive. Ca atare, instabilitatea trebuie să fie o problemă endemică. Această concluzie contrazice în mod direct teoria clasică a concurenței perfecte, unde se presupune că urmărirea rațională a propriului interes duce la echilibru. în loc de echilibru, jocul liber al forțelor pieței generează
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
î, acceptarea î de către societatea deschisă, î radicală, î în realitate, principiile interdependente ale reflexivității și î, condiții departe de echilibru experimentarea î, î pe piața financiară, condiții aproape de echilibru vs î, funcționarea î, î în situații politice/sociale, situații reflexive și î, frica î de moarte, exploatarea î, politica î, sprijinul pentru lupta împotriva terorii câștigat prin intermediul î, erori fertile baza culturii în î, î ca separare între gândire și realitate, ajutor extern, deficiențe ale î, libertate conceptul de î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
and Risk îPrinceton University Press, Princeton, NJ, va apărea în 2007). Conceptul de reflexivitate este mai frecvent întîlnit în sociologie. Alvin Gouldner, în cartea sa publicată în 1970, The Coming Crisis of Western Sociology îBasic Books, New York), propunea o sociologie reflexivă - care a devenit ulterior un curent important în sociologie în anii ’70-’80 - pentru că întrevedea faptul că sociologii sînt actori semnificativi în cadrul evenimentelor sociale și politice pe care le descriu și că implicarea lor în lume modifică procesele pe care
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și politice pe care le descriu și că implicarea lor în lume modifică procesele pe care le studiază. Antony Giddens susținea că „științele sociale sînt strîns legate de obiectul de studiu, pe care îl ajută să se constituie în mod reflexiv într-o anumită măsură”. Vezi Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age îStanford University Press, Stanford, CA, 1991). Harold Garfinkel, cel mai de seamă reprezentant al etnometodologiei, considera că sociologii sînt ca niște pești într-un
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mai de seamă reprezentant al etnometodologiei, considera că sociologii sînt ca niște pești într-un acvariu, ce analizează încrezători alți pești, fără a realiza că împart acvariul și apa cu cei pe care îi studiază. Vezi și An Invitation to Reflexive Sociology de Pierre Bourdieu și Loïc Wacquant îUniversity of Chicago Press, Chicago, 1992). Termenul englezesc desemnează aici un tip de manager care se lansează în investiții deosebit de riscante cu scopul de a obține un profit foarte mare în.t.). ∗ Tor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
rupturii), căci se adresează de fapt unui public pe care urmărește să-l convingă, convertindu-l la noua „religie”. Regimul sloganului pur - precumpănitor În texte ca Aviograma sau 1924 de la 75 H.P. - va fi, de aceea, depășit treptat, spre unul reflexiv și explicativ: corespondența dintre pulsul creației și cel al epocii nu va mai apărea atunci drept simplu deziderat individual și subiectiv, ci necesitate obiectivă, dictată de „o lege a determinantelor istorice”, acționînd simultan „În artă ca și În toate celelalte
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nu fac excepție de la regula ce modelează majoritatea textelor suprarealiste, atît de profund marcate de reflecția programatică, ce-și face loc frecvent chiar În miezul celei mai frenetice fantazări. E, În fond, un mod de a sugera că Între planul reflexiv și cel imaginativ al experienței lirice nu trebuie să existe vreo ruptură, că problematica creației se cuvine asumată și integrată unei ordini a „aventurii existențiale”; sau, invers, că o atare aventură se cere a fi deplin conștientizată, În virtutea unei angajări
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
modifice, dacă este cazul, la fiecare nouă lectură. Lucrul cu materialele narative presupune ascultarea dialogică (Bakhtin, 1981) a cel puțin trei voci: vocea naratorului, așa cum o reprezintă banda sau textul; cadrul teoretic care furnizează conceptele și instrumentele necesare interpretării; monitorizarea reflexivă a actului lecturii și interpretării, care înseamnă perfecta conștientizare a procesului decizional de inferare a concluziilor. Pe parcursul unui asemenea studiu, ascultătorul sau cititorul unei povești a vieții intră în interacțiune cu narațiunea însăși și devine sensibil la vocea celui care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mai multe feluri.Multe aspecte ale programului de „predare reabilitativă” (de exemplu, numărul redus al elevilor dintr-o clasă, relațiile intensive profesor-elev, îndepărtarea de mediul familiar) au favorizat probabil apariția dilemelor identitare printre elevi, ei devenind mai introspectivi și mai reflexivi. Mai mult decât atât, dacă elevii simțeau sau dacă li se spunea că făceau parte dintr-un „proiect experimental” (categoria 7 pentru ambele grupe de absolvenți din programul de reabilitare) și că erau concentrați într-o sală de clasă specială
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
teoria învățământului, deoarece studiază, într-un ansamblu coerent, componentele procesului de învățământ (învățământul fiind conceput ca forma cea mai organizată de realizare a instruirii și educației). Apreciem și noi, asemenea lui Durkheim, că didactica trebuie să fie o teorie practică, reflexivă și totodată tehnică, fiind orientată de o veritabilă complementaritate epistemologică: axiologică, psihologică, sociologică și tehnică. Didactica modernă tinde să asocieze științele conexe anterioare printr-o gândire dialectică unitar-dinamică, general valabilă în orice acțiune de analiză a unei probleme educaționale, în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
considerate fundamentale. Din punct de vedere etimologic, conștiința provine din termenul conscientia (așadar, din scientia, care înseamnă „cunoaștere”); vorbim despre conștiința sensibilă, adică a ceea ce este perceput. Al doilea înțeles corespunde mai degrabă sensului curent al unei conștiințe morale: conștiința reflexivă, care ne dă senzația că ne-am privi în timp ce gândim sau acționăm din popriul corp (sau din propriul creier). Această conștiință a fost deseori concretizată de poeți și artiști - de exemplu, prin imaginea ochiului la Victor Hugo, în poemul Conștiința
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
atenției, Michael Posner (1990), vorbea chiar despre un „proiector vizual”, care ne duce cu gândul la „ochiul” lui Victor Hugo. Această conștiință executivă ne face să credem că iluminează o anumită activitate cu ajutorul unui proiector și prelungește conceptul de conștiință reflexivă al filosofilor, dând unora impresia că proiectorul este controlat de un spirit separat de trup. „Ochiul era în mormânt și îl privea pe Cain”... Pentru mai multe detalii Moscovitch, M., „Memory and Working-with-Memory: A Component Process Model on Modules and
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
am încercat să mă servesc de acest concept, în primul rând pentru a demantela o serie de opoziții, considerate multă vreme din categoria celor dure (mimesis/poesis, fictiv/real, natură/convenție, subiect/obiect, conotație/denotație, epic/liric, transparent/opac, tranzitiv/reflexiv etc.). Trebuie să specific de la bun început că am preferat conceptul de metatranzitivitate tocmai pentru că permite o mișcare dublu integratoare, atrăgând atenția asupra împrejurării că ne aflăm în prezența unui tip de literatură ce se deschide, simultan, spre sine însăși
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ajuns să se confunde - mai mult decât oricând în trecut - cu lirismul pur. Pe bună dreptate Alfonso Berardinelli - criticul italian preocupat, poate la fel de mult ca și Gh. Crăciun în spațiul nostru, de efectele ciocnirii „aisbergului” tranzitivității poetice cu „Titanicul” poeziei reflexive - susținea că „până și poeticile inclusive și aglutinante, ca acelea ale lui Whitman sau Rimbaud, antiintelectualiste și vitaliste au deschis calea enumerării haotice și dicteului automat: altfel spus, acelor forme de extremism antidiscursiv care au sfârșit prin a consolida separarea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este o distanță greu de ignorat, dar binomul denotație/conotație se dovedește, de departe, insuficient pentru a explica specificul celor două moduri poetice. Mai adecvat, în aparență, din punctul de vedere al terminologiei cel puțin, se dovedește cuplul cvasi-sinonim tranzitiv/reflexiv, împrumutat din binecunoscutul studiu al lui Tudor Vianu, Dubla intenție a limbajului și problema stilului. Vianu, cum știm, sesiza caracterul tranzitiv al limbajului uzual, dar excludea cu totul ideea de tranzitivitate din câmpul poeziei, acceptând-o doar ca pe o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]