60,360 matches
-
obțină votul ce i-ar fi adus premiul, a amenințat că se retrage și mărturisește totul (?) într-o conferință de presă. Ce fel de mesaj vom trimite lumii întregi, s-a lamentat criticul, premiind o scriitoare pentru copii? Că Anglia refuză să se maturizeze? Ce-i drept, ca noi toți cuprinși de stupida frenezie a începutului de "mileniu", juriul acelei seri s-a simțit cumva împovărat de greaua misie de a alege o carte cu șanse de a fi încă apreciată
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
Franța... Deși nu ar duce lipsă de motive, Sergiu Huzum nu dă cu barda, nici nu-și face harakiri, în schimb cultivă o nostalgie constructivă și scrie o carte luminoasă, cartea-joc a unui supraviețuitor fascinat de liniștea adîncurilor, dar care refuză "să se dea la fund", și continuă să filmeze, în cuvinte, un scenariu care amestecă, atașant, Morții cu Viii, Urîtul cu Frumosul, Obiectivul cu Subiectivul. Titlul noii cărți la care filmează acum Sergiu Huzum sună așa: Chipuri amintite sau amintiri
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
eseurile lui I. Funeriu același gen de alchimie în primă instanță nespectaculoasă, servită prompt de bunăstarea evidentă a informației culturale. Poate că prevalează aici aspirația către rigoarea carteziană a limbii latine, despre care eseistul amintește nostalgic, în bună tradiție ardeleană. Refuzând în schimb, dintr-o justă orientare, cărările presărate cu floricele stilistice, din cauza cărora adeseori ideile sub-înțelese rămân, într-adevăr, pe palierele obscure ale înțelegerii. I. Funeriu, Eseuri lingvistice antitotalitare, în seria "Cursuri/studii universitare" îngrijită de Daniel Vighi, Editura Marineasa
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
unii, am spus și eu. Încă o formă de a atrage cumpărători, de a face vînzare unor edituri, autori etc., sau simplu oportunism cultural. Numai că printre cei întrebați (e de presupus că au existat și cîțiva care să fi refuzat să răspundă, dar revista nu îi menționează), se află scriitori precum Michel Tournier, Joyce Carol Oates, Julian Barnes, Penelope Fitzgerald, Doris Lessing, Nadine Gordimer, un filozof ca John Searle dar și rivalul său Richard Rorty, apoi elegantul L. Kolakowski, faimosul
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
de radio și televiziune m-au invitat să particip la discuții directe cu cei care îl contestă pe poet. Să accept, cu alte cuvinte, să stau față în față cu ei și să susțin o polemică la scenă deschisă. Am refuzat aceste invitații (și le voi refuza și pe cele care eventual mi se vor mai adresa) dintr-un singur motiv: ar fi o lipsă de cavalerism din partea mea să particip la o luptă de idei dinainte câștigată, datorită uriașei disproporții
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
invitat să particip la discuții directe cu cei care îl contestă pe poet. Să accept, cu alte cuvinte, să stau față în față cu ei și să susțin o polemică la scenă deschisă. Am refuzat aceste invitații (și le voi refuza și pe cele care eventual mi se vor mai adresa) dintr-un singur motiv: ar fi o lipsă de cavalerism din partea mea să particip la o luptă de idei dinainte câștigată, datorită uriașei disproporții dintre forțele implicate. Eu aș veni
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
greș, cu G.I. Jane: un acid comentariu asupra poziției femeii în armată, turnat sub forma unei "costume drama" contemporane care proiectează Instituția militară într-un arhaism demn de Evul mediu. Nu e de mirare că Departamentul Național al Apărării a refuzat orice colaborare cu realizatorii. E exact ceea ce ar fi trebuit să facă Anthony Hopkins atunci cînd Jon Turteltaub (Phenomenon) i-a propus rolul antropologului întors în sînul naturii, în Instinct. N-a făcut-o, preferînd plicticoasa companie a gorilelor din
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
de inși enigmatici pe care o propun românilor, ca și cum n-ar veni la un serviciu plătit din buzunarul public, ci la un bal mascat al rafinaților, se va răzbuna cât de curând. Exemplul consilierului prim-ministerial despre care ni se refuză și cea mai vagă informație, de parcă ar fi fost vorba de cineva parașutat dintr-o galaxie îndepărtată, aruncă o lumină proastă cel puțin asupra stilului anunțat de noua echipă guvernamentală. De ce ne mai agităm cu legea dosarelor de securitate, când
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
politica externă ceaușista și încercarea de a apropia țara noastră de America poate fi privită drept tot un soi de trădare, daca împingem pînă la capăt raționamentele de tip Cristoiu. * În Cotidianul, dl. Valerian Stan publică un drept la replică refuzat de revista 22. Același domn Stan laudă curată deschidere a ziarului la care colaborează, unde a publicat tot ce a scris, fără să i se cenzureze măcar un rînd. Totul ar fi mirific, dacă în EVENIMENTUL ZILEI condus de actualul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
drepturile la replică, altele decît cele de neînlăturat. La ziarul unde e director acum, Ion Cristoiu joacă alt rol, cel de ziarist care se lasă contrazis. Dar, pe de altă parte, in ce măsură faptul că revista 22 i-a refuzat dreptul la replică d-lui Valerian Stan e un simptom de totalitarism? Dl Stan are dreptate să se plîngă că i-a fost refuzat textul, dar, simetric, și revista 22 ar avea motive să se plîngă de dl Stan că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
lasă contrazis. Dar, pe de altă parte, in ce măsură faptul că revista 22 i-a refuzat dreptul la replică d-lui Valerian Stan e un simptom de totalitarism? Dl Stan are dreptate să se plîngă că i-a fost refuzat textul, dar, simetric, și revista 22 ar avea motive să se plîngă de dl Stan că publică și la concurență, ca deținător de rubrică. Totuși poate că ar fi fost mai simplu dacă în 22 ar fi apărut replică lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
într-o cagula, ceea ce îl face cumva invizibil. El e cel ce o vede pe femeia din fața lui, însă pentru ea fața lui nu există. Aceasta este ipostază de putere a personajului, iar actul povestirii o confirmă, căci inițial psihiatra refuză să îi asculte bîlbîielile incoerențe, ea trebuie somata și constrînsa să devină pol de receptare a istoriei lui. În cealaltă ipostază, de victimă agresată, Benjamin este cel văzut, la propriu, cel șpionat, urmărit și în cele din urmă descoperit de către
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
vremea cînd a plecat de la Evenimentul zilei, Ion Cristoiu a declarat că nu-și face propriul său ziar deoarece nu vrea să intre în toate problemele administrative pe care le presupune un asemenea proiect. Altfel spus, Ion Cristoiu și-a refuzat calitatea de patron deoarece, a declarat, ăsta nu e o afacere care să-l intereseze. Totuși Ion Cristoiu are o editură și ține o revistă lunară de istorie - de unde reiese că nu-și respinge cu desăvîrșire condiția de patron. Că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
orice încercare a șefului partidului comunist din România de a deveni independent față de sovietici. Astfel stând lucrurile, Gheorghe Gheorghiu-Dej transpira mereu, de teamă, în prezența virtualului sau calau. Când acesta îl duce, enigmatic, să asiste la executarea unor țărani care refuzaseră să se înscrie în "gospodăria agricolă colectivă", cel mai important bărbat al țării are impresia că va fi el însuși lichidat: "Dej ar vrea să deschidă portiera, să sară. Viteza nu e prea mare, dar cum să facă el asta
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
Pop își revizuiește mai vechea definiție a universului dimovian "ca spațiu al evaziunii spre orizonturile mai libere ale visului", si, pornind de la chiar reflecțiile poetului, crede că e vorba mai degrabă de o "invaziune" a visului în realul regizat oniric: "refuzînd să-și povestească propriile vise, Leonid Dimov are dreptate să afirme că a edificat altele, care nu sînt doar ale sale și nu sînt nici simple ăirealitătiă, ci componente ale ăexistentei globaleă". * Marian Victor Buciu, universitar de la Craiova care are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
1861. E o recuperare prețioasă (reluată, acum, în ediția din 1998) care e totdeauna prestigiul unui editor. Cu unele reale calități, O cantatrită de ulița reînvie, înfiorat, dragostea naratorului pentru o cîntăreață de locanta. Cînd îi mărturisește sentimentele, cîntăreața îl refuză. E readusa în scenă la Livorno, unde se îmbarca pe un vapor pentru a pleca în America. Aici, i se destăinuie naratorului că nu era demnă de iubirea lui datorită trecutului ei tulbure. Mateo Cipriani e, și ea, o nuvelă
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu a refuzat să scrie cărți de filosofie nu numai din comoditate sau datorită angrenării în alte activități (de la jurnalistică la politica) ci datorită unei atitudini fundamentale. Nu există, socotea el, filosofie ci numai filosofare. În fond, precizează dl. M. Flonta, Nae Ionescu
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
spațiului Mioritic, ci criteriile spațiului Schengen! Nu e vina Occidentului că în România o clasă politică iresponsabilă (și, în perspectivă, criminală), cu complicitatea unei populații amorfe, multumindu-se cu firimiturile ce i se aruncă disprețuitor, contra unei munci de mântuiala, refuză cu obstinație să facă curățenie în propria ogradă și în propria conștiința. Murdăria morală în care se complac milioane de români (adică milioanele de turnători, foști și actuali) se transmite instantaneu exteriorului. Nu cred că e fără legătură că trecem
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
organ, cel dintâi cu apariție zilnică peste munți, au de îndeplinit și o misiune cultural-literară". Publicația sibiana a avut numeroase "procese de presă", iar unii dintre redactorii ei, printre care și Septimiu Albini, sunt semnatari ai Memorandum-ului (din 1892-1894). Refuzând să se supună unei sentințe judecătorești, în urma procesului memorandist, de condamnare la închisoare, părăsește Transilvania și se stabilește la București, unde timp de aproape un sfert de secol activează că ziarist și profesor pentru împlinirea idealului unității naționale. Are bucuria
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
mi-a fost contemporan pînă în 1979, cînd a murit la 82 de ani. Aș fi putut să-l cunosc personal și să citesc cîte ceva din ceea ce a scris în toți anii de după război, în care i s-a refuzat tipărirea. Nu e unicul caz. Mulți scriitori contemporani, indiferent de deosebirea de vîrstă dintre noi, mi-au rămas neștiuți, mai ales în anii studenției mele bucureștene, dar uneori și după aceea. Am descoperit de obicei întîmplător, după ani sau decenii
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
bărbat (ătefan Uher) acceptat că o excepție pentru că scenariul aparține protagonistei constituind o mărturie în plus despre lungul șir al eroinelor cinematografice seduse și abandonate. O "înrudire" la care se aliniază și personajul din Promisiunile Elisabetei Bostan - eroina gracilă care refuză compromisul, sprijinită fiind de soțul și copiii ei, care-i însuflețit nu doar speranța, ci chiar și strălucire. Despre demnitatea femeii ar fi fost vorba și în Brigitta, o ecranizare pe cît de prețioasă, pe atît de stîngace în care
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
factor luat în considerare nu e lăsat în pace, totul e răsucit, hărțuit, reinterpretat, refuzat (măcar în parte). Incredulitatea și decepția autorului dobîndesc o extensie majoră: "Îmi scrie F.M. de la Bochum. Vrea un articol despre Ionescu. Nu pot să-l refuz, dar... Despre Ionescu n-am decît păreri, nu idei. Nu e nevoie de fițele astea: păreri, idei... Am spus, sînt resemnat. Dă-i drumul, pîna trag un somn.(...) Și o părere despre contradiscursul lui Béranger. Citit cu atenție, finalul din
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
cu toții că un steag nu este decât o banală bucată de pânză și că un conducător este și el un om că toți oamenii, care răcește când stă în frig și se îmbată când bea prea mult, dar de ce să refuzăm să trăim momentul înălțător în care steagul flutură în vânt, iar conducătorul ne anunță o victorie? În fond ne sărbătorim în acel moment propria noastră existența colectivă sau măcar aspiram spre ceva mai înalt. Ion Cristoiu respinge sarcastic orice formă
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
presupus că romancieri care aveau tiraje consistente înainte și-au pierdut subit cititorii. Romancierii care au publicat după ^89 cărți remarcabile ar fi putut atrage atenția publicului, daca cititorii ar fi avut acea stare de așteptare a românului că gen, refuzînd vechile nume, dar urmărind totuși noutățile de pe piața genului. Ce ascunde această mare scădere de interes a cititorului față de românul autohton? O scădere de interes care poate fi observată și în privința literaturii memorialistice, dar și în ceea ce privește literatura să-i zicem
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
9 septembrie 1881 se află în București și-l invită seară la ea acasă. Amorul s-a reînchegat, după textul exaltatei scrisori din 23 decembrie 1881, în care îi amintea de domnul lipsit de cavalerism (era vorba de Caragiale), care refuză să-i înapoieze scrisorile. Ciudată, într-adevăr, aceasta Veronica, trecînd usuratec de la un barbat la altul, apelînd la unul să depună diligente pentru a recapătă corespondență ei de la celălalt. ("Dl. în chestiune (e vorba de Caragiale, n.m.) poate să zică
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]