12,047 matches
-
sunt potrivite cu clasa către care aspiră. Eseul lui Turner sugerează că este greșită ignorarea proceselor școlare în analiza relațiilor dintre mobilitatea socială și mobilitatea școlară. Impactul egalizator sau diferențiator al școlii nu se produce doar prin simple operații de reglare a fluxurilor școlare, ci și prin procese de socializare care transmit valori și atitudini diferențiate reprezentanților categoriilor sociale, elemente culturale cu impact decisiv asupra șanselor sociale. Din acest punct de vedere, teoria lui Turner anticipează modelul habitusului formulat de către Bourdieu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
P.K. Anohin a dovedit astfel existența unui organ în sistemul nervos central care înregistrează dacă răspunsurile la excitanți sunt sau nu adecvate. Dacă nu sunt, el nu le acceptă și comandă alte încercări. Organul acesta cu funcții de control și reglare l-a denumit „acceptorul acțiunii”. Sintetizând și alte cercetări, fiziologul rus a schițat o schemă mult mai complicată privind reflexul condiționat. Se are în vedere că excitanții nu stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58). Apelul la acest mecanism de reglare permite adaptarea din mers a procesului în curs Ă comunicare sau învățare Ă pe baza sesizării anticipate a posibilităților care apar și care prefigurează atingerea sau nu a finalității scontate. În postură de profesor, atent la evoluția fiecărui elev, te
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
necesare se bazează pe o motivație, un interes al elevilor, fără de care nu se poate realiza nimic. Vorbind de motivație ne referim la totalitatea motivelor care dinamizează comportamentul uman. Un motiv este o structură psihică, ducând la orientarea, inițierea și reglarea acțiunilor în direcția unui scop mai mult sau mai puțin precizat. Motivele sunt cauzele conduitei noastre, mai exact cauzele interne ale comportamentului. Prin urmare, este evidentă necesitatea de a ne preocupa de educarea lor. Desigur, la baza motivației stau cerințele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în grăsimi. d. V. Pavelcu scoate în relief și tensiunea, drept caracteristică a stărilor afective: dacă o tendință se transformă imediat în mișcare nu mai apare un afect. Afectivitatea, în ansamblul ei, are o funcțiune extrem de importantă: ea permite o reglare promptă și eficace a comportamentului. Într-o situație în care nu e timp de reflexie, reacționăm în funcție de afectul dominant, care poate fi salvator. Ceea ce nu înseamnă că ar trebui să ne lăsăm ghidați numai de stările afective (din cauza subiectivității lor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Mourot, 1997, p. 54). Într-un mod mai general, s-au emis rezerve și în privința importanței unei diplome inițiale prestigioase: „Nu există nici o altă țară în lume în care diploma universitară inițială să joace un rol atât de important în privința reglării accesului în rândul elitelor conducătoare” (ibidem, p. 50). În sfârșit - și această critică este legată de precedenta, s-a atras atenția că atribuirea unor înalte responsabilități chiar de la primul post de muncă privilegiază o formație pur teoretică, face de prisos
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare dispune de existența sa nu ca de un cadou etern, ci ca de o închiriere punctuală
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atât comportamentul moral va fi mai puțin frecvent. Rata criminalității este mai mare în marile orașe decât în cele mici, în urban decât în rural, la nivelul grupurilor interlope există coduri de onoare ș.a.m.d. Conform teoriei sociologice a reglării normative a comportamentului, existența relațiilor sociale și a sancțiunilor conduce la cunoașterea de către indivizi a normelor sociale. Odată cunoscute, acestea sunt internalizate din cauza fricii de sancțiuni. Internalizarea normelor conduce la rândul ei la conformarea față de solicitările acestora, adică la promovarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice, politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății ca proces de modernizare este cuprins în programele revoluției de la 1848 din Principatele Române, izvorât direct din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societate sau pentru un segment al acesteia. Cu toate acestea, și instituțiile statului pot avea inițiative proprii în cadrul exprimării cerințelor și potesă propună strategii de abordare sau soluționare a unei probleme care să fie apoi dezbătută în sistem. Funcția de reglare a cerințelor. Se realizează prin reglare structurală și prin reglare culturală. Reglarea structurală este asigurată de indivizi sau instituții care au posibilitatea să filtreze aceste cerințele prin exercitarea funcției pe care o dețin (parlamentari, reprezentanți ai poporului) a rolului sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acesteia. Cu toate acestea, și instituțiile statului pot avea inițiative proprii în cadrul exprimării cerințelor și potesă propună strategii de abordare sau soluționare a unei probleme care să fie apoi dezbătută în sistem. Funcția de reglare a cerințelor. Se realizează prin reglare structurală și prin reglare culturală. Reglarea structurală este asigurată de indivizi sau instituții care au posibilitatea să filtreze aceste cerințele prin exercitarea funcției pe care o dețin (parlamentari, reprezentanți ai poporului) a rolului sau misiunii lor (autorități politice, organizații sindicale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și instituțiile statului pot avea inițiative proprii în cadrul exprimării cerințelor și potesă propună strategii de abordare sau soluționare a unei probleme care să fie apoi dezbătută în sistem. Funcția de reglare a cerințelor. Se realizează prin reglare structurală și prin reglare culturală. Reglarea structurală este asigurată de indivizi sau instituții care au posibilitatea să filtreze aceste cerințele prin exercitarea funcției pe care o dețin (parlamentari, reprezentanți ai poporului) a rolului sau misiunii lor (autorități politice, organizații sindicale). Reglarea culturală este realizată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
statului pot avea inițiative proprii în cadrul exprimării cerințelor și potesă propună strategii de abordare sau soluționare a unei probleme care să fie apoi dezbătută în sistem. Funcția de reglare a cerințelor. Se realizează prin reglare structurală și prin reglare culturală. Reglarea structurală este asigurată de indivizi sau instituții care au posibilitatea să filtreze aceste cerințele prin exercitarea funcției pe care o dețin (parlamentari, reprezentanți ai poporului) a rolului sau misiunii lor (autorități politice, organizații sindicale). Reglarea culturală este realizată de sistemul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
structurală și prin reglare culturală. Reglarea structurală este asigurată de indivizi sau instituții care au posibilitatea să filtreze aceste cerințele prin exercitarea funcției pe care o dețin (parlamentari, reprezentanți ai poporului) a rolului sau misiunii lor (autorități politice, organizații sindicale). Reglarea culturală este realizată de sistemul de valori și norme existente în societate, care se constituie în factori de constrângere a exprimării cerințelor. Funcția de agregare a cerințelor. Realizează sintetizarea revendicărilor existente și exprimarea clară a acestora sub formă de obiective
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fără a avea stabilită lista unităților economice care nu trebuie privatizate. Această constatare este relevantă mai ales în conjunctura actuală în care rolul statului este reconsiderat, el fiind solicitat în salvarea din ultima criză financiară, situație în care mecanismele de reglare a pieței au trecut pe plan secund.<footnote Coșea, M., „Limitele privatizării”, Economistul, nr. 13-14, 18 aprilie 2011. footnote> Privatizarea în economia României. România oferă o demonstrație a unui proces de privatizare, neterminat încă, condus haotic, de interese, cele mai multe dintre
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
kybernetes - pilot, cârmaci) s-a dezvoltat din teoria informațională a lui Shannon ca o știință a comunicării și controlului în sistemele de mașini, oameni și cele sociale, cu scopul de a îmbunătăți transmiterea de informații prin canalele de comunicare și reglare prin feedback. Dacă în sensul tradițional (modele mecaniciste, newtoniene) procesele se desfășoară după schema cauză-efect (cauza fiind situată temporal înainte de efect), cibernetica introduce conceptul de teleonomie (finalitate) care presupune că un sistem (organism) se orientează spre o stare viitoare (neexistentă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în sensul tradițional (modele mecaniciste, newtoniene) procesele se desfășoară după schema cauză-efect (cauza fiind situată temporal înainte de efect), cibernetica introduce conceptul de teleonomie (finalitate) care presupune că un sistem (organism) se orientează spre o stare viitoare (neexistentă în prezent) prin reglarea cu ajutorul feedback-ului. Deși inițial cibernetica a avut o aplicabilitate strict militară (sisteme de urmărire antiaeriană) ea s-a dezvoltat și în sistemele umane și sociale. 8.2. Sistemul om-mașină-mediu Psihologia muncii, studiind activitatea psihică și comportamentul de muncă al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
echipament, tehnologii, energie, scop, oameni. Stabilitatea sistemului. Un sistem este stabil când își îndeplinește în orice moment scopul pentru care a fost creat. În caz de perturbări, un sistem stabil își redresează funcționarea prin compensarea perturbărilor, eliminarea efectelor negative prin reglare, omul jucând în acest sens, rolul esențial. Fiabilitatea sistemului sau siguranța în funcționare, poate fi măsurată pe două căi: prin probabilitatea de a realiza cu succes o anumită performanță, care se află în opoziție cu probabilitatea de apariție a unei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
autodeterminării, motivație, obiective, antrenament cu greutăți, fitness Rezumat Acest studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil în obținerea finalității dorite. Nevoia de autonomie se referă la
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
psihologic care să interpreteze cât mai corect rezultatele cercetărilor cu privire la formele de manifestare ale motivației și la modul în care acestea sunt reglate pe un continuum de la comportament puternic controlat la comportament autonom. Sunt specificate, astfel, mai multe tipuri de reglare cu scopul de a evalua variația internalizării comportamentului de la puternic controlat extern până la cel puternic controlat intern (Vansteenkiste, Lens, & Deci, 2006). „Internalizarea este un proces activ, natural, prin care prin care indivizii tind să transfere cerințele sociale în valori personale
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
tind să transfere cerințele sociale în valori personale și autoreglate” (Ryan et al., 1985 citat de Deci & Ryan, 2000, p. 235). Acest proces este susținut de gradul în care sunt satisfăcute nevoile bazale (Vansteenkiste et al., 2006). Fiecare formă de reglare are consecințe specifice asupra învățării, performanței și bunăstării individuale (Hein & Hagger, 2007). Tabelul nr. 1 prezintă formele de reglare propuse de Teoria autodeterminării într un continuum care leagă tipurile de motivație și stilurile de reglare (adaptat de Standage & Treasure, 2002
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
p. 235). Acest proces este susținut de gradul în care sunt satisfăcute nevoile bazale (Vansteenkiste et al., 2006). Fiecare formă de reglare are consecințe specifice asupra învățării, performanței și bunăstării individuale (Hein & Hagger, 2007). Tabelul nr. 1 prezintă formele de reglare propuse de Teoria autodeterminării într un continuum care leagă tipurile de motivație și stilurile de reglare (adaptat de Standage & Treasure, 2002, p. 90 după Ryan & Deci, 2000). Amotivația reprezintă lipsa oricărei intenții rezultată în absența motivației. Amotivația apare atunci când un
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
al., 2006). Fiecare formă de reglare are consecințe specifice asupra învățării, performanței și bunăstării individuale (Hein & Hagger, 2007). Tabelul nr. 1 prezintă formele de reglare propuse de Teoria autodeterminării într un continuum care leagă tipurile de motivație și stilurile de reglare (adaptat de Standage & Treasure, 2002, p. 90 după Ryan & Deci, 2000). Amotivația reprezintă lipsa oricărei intenții rezultată în absența motivației. Amotivația apare atunci când un individ nu percepe nici o relație între un posibil comportament și eventuale beneficii care pot rezulta în urma
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
după Ryan & Deci, 2000). Amotivația reprezintă lipsa oricărei intenții rezultată în absența motivației. Amotivația apare atunci când un individ nu percepe nici o relație între un posibil comportament și eventuale beneficii care pot rezulta în urma adoptării unui anumit comportament (Standage & Treasure, 2002). Reglarea externă se referă la un comportament dictat de factori controlați extern (Standage, Duda, & Ntoumani, 2003). Acest tip de reglare reprezintă o formă a motivației extrinseci (cea mai puțin autodeterminată formă) care se referă la acțiuni realizate cu scopul primirii unei
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]