2,802 matches
-
cetățenești. Putem astfel identifica un triplu obiectiv al dreptului constituțional: reglementarea instituțiilor politice și a celor administrative, jurisdicționale (dreptul constituțional instituțional); reglementarea „sistemului surselor dreptului sau sistemului normativ” (dreptul constituțional normativ); reglementarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul constituțional substanțial sau relațional). În ceea ce privește obiectul dreptului constituțional: reglementează organizarea și funcțiile statului și ale organelor sale: parlament, guvern, tribunal și a raporturile dintre acestea, a raportului dintre stat și cetățean și a drepturilor și îndatoririlor acestuia. Izvoarele dreptului constituțional: Constituția, legi constituționale (de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cetățenești. Putem astfel identifica un triplu obiectiv al dreptului constituțional: reglementarea instituțiilor politice și a celor administrative, jurisdicționale (dreptul constituțional instituțional); reglementarea „sistemului surselor dreptului sau sistemului normativ” (dreptul constituțional normativ); reglementarea drepturilor și libertăților cetățenești (dreptul constituțional substanțial sau relațional). În ceea ce privește obiectul dreptului constituțional: reglementează organizarea și funcțiile statului și ale organelor sale: parlament, guvern, tribunal și a raporturile dintre acestea, a raportului dintre stat și cetățean și a drepturilor și îndatoririlor acestuia. Izvoarele dreptului constituțional: Constituția, legi constituționale (de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
culturale obișnuite: „singurul lucru care mă interesează este...” de exemplu: „să ascult muzică”. Iritabilitatea înlocuiește adesea starea depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană (unul din părinți, un frate sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sparge uneori obiecte, când începe să plângă și se izolează apoi în camera sa. Impulsivitatea are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această vârstă: în general, impulsivitatea se manifestă mai timpuriu. Consecință a dezinteresului, retracția socială
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu „sindrom subdepresiv” (26,1% dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate). Motivele cele mai frecvente pentru care s-a apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate, mânie), dificultăți școlare și tentative de suicid. Și alte simptome sunt frecvent asociate (tulburări de comportament și tulburări alimentare), dar acestea nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
printr-un climat violent în familie. Acesta este un criteriu extern adolescentului care poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția unei tentative de suicid atunci când un adolescent prezintă o stare depresivă. CALITATEA RELAȚIEI CU PĂRINȚII DESCRISĂ DE ADOLESCENȚI Tensiune relațională și tulburare depresivă la adolescent (Tabelul 4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
4-III) Fahs și Marcelli (1998) explorează într-o manieră globală „calitatea” relației adolescenți-părinți cu ajutorul itemului: „Aveți relații încordate cu părinții?”. În cadrul populației de adolescenți școlarizați, 20% dintre adolescenții non-depresivi au relații încordate sau foarte încordate cu părinții lor. Această tensiune relațională crește semnificativ odată cu instalarea unei tulburări depresive, ea este cu atât mai importantă cu cât tulburarea este mai gravă. Această dificultate de relaționare cu părinții a adolescentului deprimat a fost observată clinic și de alți autori (Joffe și Sandler, 1967
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
într-un studiu asupra a 744 de adolescenți școlarizați, au notat că 33,3% dintre adolescenții deprimați (major) considerau relațiile lor cu părinții ca „mai degrabă proaste sau chiar proaste” contra unui procent de 9,6% dintre adolescenții non-deprimați. Tensiunea relațională ar trebui să constituie un indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL 4-III Relații cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
61% 33 7% Proastă dispoziție 53 51% 51 49% 104 22% CAD 6 75% 2 25% 8 2% Depresivitate 17 59% 12 41% 29 6% Non-depresiv 233 80% 58 20% 291 63% Total 322 69% 143 31% 465 100% Tensiune relațională și idei suicidare la adolescenții depresivi Remarcăm, de asemenea, o asociere semnificativă (p < 0,05) între tensiunea relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Depresivitate 17 59% 12 41% 29 6% Non-depresiv 233 80% 58 20% 291 63% Total 322 69% 143 31% 465 100% Tensiune relațională și idei suicidare la adolescenții depresivi Remarcăm, de asemenea, o asociere semnificativă (p < 0,05) între tensiunea relațională cu părinții și prezența unor idei suicidare (Tabel 4-IV): cu cât relațiile sunt mai tensionate, cu atât procentul adolescenților cu idei suicidare frecvente sau permanente este mai mare (Fahs și Marcelli, 1998). TABEL 4-IV - Idei suicidare și relațiile adolescenților depresivi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au semnalat această creștere la adolescenții care percep o relație conflictuală și deficitară cu părinții lor: cu cât conflictul este mai grav și comunicarea deficitară, cu atât ideile suicidare sunt mai prezente. King și colab. (1992) confirmă această ipoteză. Tensiunea relațională adolescent-părinți poate fi considerată ca fiind reflectarea unei tulburări depresive și a unor idei suicidare la adolescent. Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și a unor idei suicidare la adolescent. Proporțional cu gravitatea tulburării și cu permanența unor idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune relațională și consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
idei suicidare, ea amplifică riscul trecerii la act. Astfel, aceasta poate constitui un indicator pentru prevenirea tentativelor de suicid la adolescent (vezi cap. 9). Tensiune relațională și consum de substanțe la adolescenții depresivi O altă asociere semnificativă există între tensiunea relațională și consumul de alcool și hașiș. În schimb, această asociere nu există în legătură cu consumul de tutun. În ceea ce privește consumul de alcool (Tabel 4-V), 38% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă alcool adesea, sau tot
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
0,001 (Tabel 4-VI). 76% dintre adolescenții depresivi care au relații foarte tensionate cu părinții lor consumă adesea sau tot timpul hașiș față de 55% pentru cei care au relații tensionate și 32% pentru cei care au relații calme. Tensiunea relațională cu părinții se dovedește a fi nu numai un indice al existenței unei tulburări depresive, proporțional cu gravitatea tulburării ci și, de asemenea, un factor de prognostic în ceea ce privește corelația cu ideile suicidare, consumul de alcool și de hașiș. Tabel 4
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent, fie invers. LOUIS - DEPRESIA CARE UNEȘTE TATĂ ȘI FIU Louis, 13 ani, prezintă o inhibiție relațională importantă și o stare anxio-depresivă cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului și patologia tatălui: acesta a făcut o depresie destul de importantă la nașterea lui Louis, decompensare depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se distanța de obiectul său oedipian, cu atât mai mult cu cât acest proces intra-psihic se complică prin prezența reală, concretă a părinților. Rezultatul cel mai rapid al acestui proces pulsional se observă prin noua calitate care definește distanța relațională dintre adolescent și părinții săi. În timp ce în copilărie starea de liniște era direct proporțională cu proximitatea parentală (cu cât copilul era mai aproape de părinții săi, cu atât mai mult se simțea asigurat, liniștit, calm...) la pubertate există o limită a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continuitate narcisiaco-obiectală care îl protejează și îi dă un sentiment de omnipotență. Într-adevăr, atâta timp cât copilul rămâne copil, atâta timp cât imaturitatea sexuală a corpului său lasă în umbră ambiguitatea raporturilor dintre obiectul trebuinței și obiectul dorinței, tensiunea dintre cele două organizări relaționale nu se face simțită. Imaturitatea sexuală protejează copilul și face inofensivă posibila investire oedipiană a părinților săi: acesta recuperează investițiile narcisiace care se sprijină pe investițiile în obiectele primare. Atunci când primele relații cu obiectele primare au fost defectuoase, provocând sincope
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
11 ani și jumătate, diagnosticul este următorul: „patologie anaclitică depresivă cu reacții de prăbușire, dezorganizarea fluxului gândirii, fobii arhaice invalidante”. Între 11 ani și jumătate și 14 ani au fost constatate tulburări de comportament (îndărătnicie, pretenții cu aspect caracterial, dependență relațională mai ales față de cei de vârsta sa) care totuși reacționează destul de bine la un tratament care a asociat o prescripție medicamentoasă (mianserine și alprazolam), o psihodramă individuală, o susținere instituțională și școlară adaptată în cadrul unei internări într-un spital de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
are o nevoie aproape compulsivă de a-l simți pe Alain lângă ea, cu nostalgia bebelușului care a fost cândva. În timpul primelor consultații nu s-a înregistrat decât o evoluție minoră, Alain se plânge de singurătate și-și explică problemele relaționale prin existența unei dismorfofobii moderate a nasului. Prezintă, de asemenea, o preocupare fixă și vinovată pentru „ceea ce a făcut” dar refuză să explice mai mult despre ce este vorba. Ținând cont de masivitatea simptoamelor depresive și de cele două tentative
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că părinții n-au sentimente de afecțiune pentru el, fie prin faptul că, după părerea lui, ei fac dovada unei autorități excesive sau insuficiente; - tendințe depresive, în sfârșit, (plictiseală, neliniște, lipsă de dinamism
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ingerarea iterativă de medicamente), care prezintă în general tulburări grave de personalitate (impulsivitate majoră, depresie gravă de tip narcisiac sau de abandon, personalitate de limită, debilitate mentală etc.). Acești pacienți „folosesc” TS (tentativa de suicid) fie ca pe o modalitate relațională, pentru a face presiune asupra anturajului și a obține ceea ce doresc amenințând cu recidiva, fie ca pe un mod de a rezolva orice tensiune sau conflict psihic, modalitate de a trece la act care alină pe moment această tensiune sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anxiogen, are drept finalitate încercarea de a pune capăt acestei percepții inacceptabile. Dacă evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se întâmplă mai ales datorită efectului de repetare a amenințării de pierdere narcisiacă. Subiacent aceste vulnerabilități relaționale, vulnerabilitatea identitară exprimă fragilitatea fundamentelor narcisiace. Numeroși autori au insistat asupra acestei fragilități (Laufer și Laufer, 1989, Alleon și Morvan, 1995, Carbone și Gino, 1995), dar singurul care a pus cel mai bine în lumină această dimensiune este Jeammet și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
etapă a vieții constituie, din punctul nostru de vedere, cea mai bună profilaxie a diverselor patologii eventuale ale viitorului adult. Vom examina în mod succesiv diversele modalități de îngrijire înainte de a preciza indicațiile terapeutice respective. MODALITĂȚILE DE ÎNGRIJIRE DE TIP RELAȚIONAL CONSULTAȚII TERAPEUTICE ȘI PSIHOTERAPII SCURTE Împrumutăm primul termen de la Vinnicott pentru a descrie convorbirile inițiale cu pacientul și părinții săi. Aceste prime întâlniri au bineînțeles drept obiectiv evaluarea semiologică și psihodinamică, dar ele pot să aibă, de asemenea, un rol
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o abordare terapeutică rapidă și relativ intensă este indispensabilă. Organizarea vieții sub forma unui internat, a unui cămin, se poate dovedi necesară. FACTORII DE RANGUL TREI: FAMILIE, MEDIU Trebuie evaluată calitatea: - funcționării familiale, în particular identificarea tuturor factorilor de dezorganizare relațională sau socială: separare, divorț, dar mai ales conflicte parentale majore și durabile, antecedente de violență familială între soți sau agresiuni fizice asupra copiilor (asupra subiectului însuși sau asupra unui membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții săi (nivel de tensiune, de satisfacție în cadrul acestor relații); - evaluată calitatea mediului și a relațiilor sociale ale tânărului: izolare socială, repliere și dificultăți relaționale sau, din contra, relații frecvente și multiple cu cei de o seamă cu el în detrimentul relațiilor cu familia. Prezența acestor factori familiali sau de mediu ne fac să ne temem de banalizare și de absența unei reorganizări după o tentativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]