8,522 matches
-
capriciu sau din interes, academicieni, sau profesori universitari, sau medici chirurgi și să pretindă să fie tratați ca atare. Evident, ei ar fi sancționați. Noroc că spre final, în tărășenia aceasta, lucrurile au intrat cât de cât în „normal” (adică, relatările au început să sublinieze ridicolul). Astfel, am aflat că autoritatea fostului „rege internațional” se întindea doar asupra țiganilor din Sibiu, unde mai există și un „împărat”, iar succesiunea s-a făcut nu către un „rege”, ci către doi , unul „al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
Puterii e arma sa cea mai insidioasă. Chiar evenimentele cât se poate de concrete din biografia scriitorului, transpuse într-un discurs carnavalesc, plin de alegorii și metafore, dobândesc un aer ireal și absurd. Cu totul simptomatică în acest sens e relatarea întâlnirii cu securistul dinaintea plecării definitive din România: departe de a întruchipa brutalitatea Sistemului, el se prezintă ca un tânăr „inofensiv”, gata să pozeze pentru o clipă în admiratorul, de nu chiar în protectorul scriitorului contra taberei dogmatice. Întreaga întâlnire
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
Iaru e de pe-acum sesizabilă 3, istoria acestei apariții conține un amănunt foarte curios. Referindu-se la începuturile sale literare, Iaru îi vorbește lui Mihail Vakulovski 4 despre un „pariu” în urma căruia ar fi rezultat această bucată. Desigur, în măsura în care relatarea este riguros exactă (fiindcă altminteri, inclusiv în ce privește data, Iaru se dovedește imprecis, devansând-o cu un an), întâmplarea dezvăluie ceva din fondul secret al inspirației poetului. Despre ce rămășag va fi fost vorba, nu e o întrebare serioasă. Ar fi
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
de domnul Giurescu nu îndeplinesc cele două condiții cumulative, impuse de lege, pentru a fi declarat colaborator al Securității”. Potrivit legii, colaborator al Securității este acea persoană care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Acesta este și motivul pentru care toate informațiile referitoare la Giurescu sunt prezentate
CNSAS: Giurescu n-a făcut poliţie politică, dar a furnizat informaţii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33295_a_34620]
-
tot ce au găsit în dosare, astfel încât publicul și presa să judece singure. Decizia s-a luat deoarece datele furnizate de Giurescu au fost lipsite de un conținut operativ, după cum scrie în documentele din dosar, care se bazează și pe relatările Securității că istoricul ”nu dorește ca, din cauza unor date furnizate de el, o serie de persoane, cetățeni români, să aibă de suferit într-o situație de conjunctură. Îi este vie în memorie situația dintre anii -1948-1955 și chiar mai târziu
CNSAS: Giurescu n-a făcut poliţie politică, dar a furnizat informaţii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33295_a_34620]
-
bchirieac, Bogdan Chirieac Aflat la Washington, pentru a reflecta vizita premierului Victor Ponta în SUA, analistul Bogdan Chirieac a transmis următoarea relatare pentru : „De mai bine de 20 de ani, am participat la vizitele efectuate în America de către Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Adrian Năstase. Acum, am dorit să merg împreună cu premierul Victor Ponta la Washington pentru a încerca să
Vizita lui Ponta, un semn că epoca Gitenstein s-a încheiat. Corespondență din Washington, de la Bogdan Chirieac by Bogdan Chirieac () [Corola-journal/Journalistic/34607_a_35932]
-
sens newtonian. exactAstfel, fie că e vorba despre romanul de factură clasică, fie că e vorba despre romanul modern sau despre experiențele ficționale postmoderne, principiul cauzalității este cel care determină într-o măsură mai mult sau mai puțin precisă firul relatării evenimentelor. Până și experiențele de tip textualist, presupun o dimensiune cauzală, dacă nu a evenimentelor narate atunci a relațiilor dintre cuvinte care, inevitabil, se supun unei anumite logici gramaticale. Dacă, însă, după cum afirmă fizicienii, cauzalitatea este cea care dă structura
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
trasat de fatalul ei destin, sfârșind tragic în nebunie și (auto)distrugere, este zugrăvită prin rememorarea emoționantelor sale episoade ce alcătuiesc confesiunea fragmentară a lui Martín către prietenul sau, Bruno. Viziunea istorică asupra obârșiei națiunii argentiniene este proiectată magistral, prin relatarea faptelor de arme, urmate de retragerea și moartea generalului Lavalle, erou al războiului de independență de la începutul secolului al XIX-lea, făcută cu îndărătnicie de centenarul bunic al protagonistei. Iar descinderea în infern, adică în tenebrele subconștientului, descrisă halucinant, cu
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
pe baza informațiilor din presa americană, o realitate crudă: armata japoneză deține poziții strategice importante, astfel că războiul din Pacific va continua. Începând cu nr. 754 din 18 iunie 1944, revista „Vremea” are doar 4 pagini, în loc de 12, astfel că relatările despre război sunt nerelevante. Analist semnează („Vremea”, 6 august) articolul Apărarea Germaniei, axat pe faptul că Aliații au declanșat ofensiva generală, „concomitent pe cele trei fronturi, cu tendința de a ajunge la frontierele Reichului de la Vest, de la Sud și evident
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
tehnice ce influențează mersul operațiunilor militare. Amploarea desfășurărilor de forțe, mai ales umane, voința de luptă a trupelor, îl face pe Ivașcu să considere încleștarea militară mondială și totală. Sunt înregistrate și principalele conferințe politice cu efect în evoluțiile strategicomilitare. Relatarea evenimentelor militare din teatrele de război este dublată și de cea de pe fronturile din spatele frontului, lupta partizanilor, prilej de a aprecia voința de a învinge a milioanelor de oameni, refuzul de a accepta înfrângerea. G.Ivașcu exprimă conștiința colectivă a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
din secolul trecut, Taha Huseyn, când a încercat să considere Coranul o lucrare analizabilă literar). Cu toate că în Biblie, fiind așternută în atâtea veacuri și sub atât de diverse pene, pot fi găsite și diferite stiluri literare - nu doar povestiri și relatări istorice, ci și profeții, poeme, epistole... cu diferite niveluri de alegorie, limbaj figurativ, metafore - așa încât o viziune asupra literaturii pe care o avem dincolo de înțelepciune nu poate fi de prisos. Comparând diversele stiluri hermeneutice, cele două autoare mi s-au
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
democrat-liberal, în opinia căruia, referendumul din toamnă nu va fi validat. Cred că și cei de la Putere au dubii asupra felului în care la referendum acest proiect de revizuire trezește interes și poate să treacă. Eu cred că lumea, în urma relatărilor care au fost în principal în presă și sigur și a devoalărilor făcute de către noi, a început să se lămurească cam ce este cu acest proiect de revizuire. Cred că nu va fi prezență, nu va fi interes pentru acest
Noua Constituție nu va fi validată la referendum, spune Cristian Rădulescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36847_a_38172]
-
1940 și începutul lui ianuarie 1941, G.Ivașcu a cerut, personal, sau prin intermediul unui membru al familiei, încadrarea într-un post de „referent” la Direcția Personal din Ministerul Propagandei Naționale. În cerere nu apare adresa locuinței etc., fapt ce confirmă relatările lui Ivașcu privind locuința „secretă” din București, precum și imposibilitatea ca, în acea perioadă, să mențină relații normale cu G.Călinescu și alți universitari din Iași și București. Situația l-a obligat pe fostul secretar al „Jurnalului literar” să accepte protecția
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de amănunte pasionante despre biografia tatălui său, personaj puternic, cu o existență tumultuoasă, ctitor al învățământului superior agronomic la Cluj (acesta murise înainte de nașterea mea, așa încât îmi limitez evocarea doar la soția care i-a supraviețuit 30 de ani). Deși relatările despre mamă îmi par mai lacunare, ele sunt cel puțin la fel de incitante. Părintele Marioarei, Iosif Blaga, fusese primul intelectual cu studii universitare din Lancrăm. Era văr de-al doilea cu Lucian Blaga, însă acesta îl numește în Hronicul și cântecul
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
SMS în SMS, până când a fost ultimul SMS care a zis: «Vezi în față cafeneaua cutare, intră acolo și așează-te la masa a treia la stânga». Și a venit și mi-a dat informații și documente", și-a continuat europarlamentarul relatarea. Monica Macovei le-a dat un ultim sfat tinerilor PDL: "Răspundeți « Da» la astfel de provocări! Așa avansezi, așa faceți lucruri".
Cum spionează Monica Macovei la PE: întâlniri în parc, sms-uri secrete, căutări prin dosare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35568_a_36893]
-
rigoare informației, cercetătorii urmărind cîteva repere fixe: 1) biografia anterioară detenției, 2) motivele și condițiile arestării, 3) derularea anchetelor și procesului, 4) anii de detenție, 5) eliberarea și reinserția socială. Cum datele, persoanele și întîmplările evocate au cerut precizări suplimentare, relatările sînt însoțite de minuțioase note de subsol, a căror lectură reprezintă ea singură o panoramă istorică, largă cît un volum. Mai mult, în rîndul persoanelor intervievate nu s-a făcut nici o selecție pe criteriu de apartenență politică, etnie, studii sau
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
trecutului legat de prezent prin fire genealogice subtile. Textul din Toate bufnițele curge în flux continuu, la persoana întîi a evocării, fără dialoguri și fără ruperi de ritm. Scriitura este calmă, elaborată și bine strunită, de o frumusețe clasică, iar relatările - pline de naturalețe, fără a fi propriuzis colocviale - își refuză orice podoabe ostentative, ca și (cu două- trei excepții) orice fel de exhibiționisme „tari”. Deși „bine scrise”, ca întreg volumul de altfel, paginile despre detenția politică a bunicului lui Emil
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
Laszlo Alexandru, intitulat „Prăbușirea unei reviste:Tribuna”. Textul reprezintă o radiografie minuțioasă a cazului care a revoltat, a bulversat și exasperează lumea culturală românească, acela al numirii și menținerii la conducerea revistei Tribuna din Cluj a lui Mircea Arman. Din relatarea lui Laszlo Alexandru aflăm date noi din desfășurarea acestei halucinante și prea triste istorii. De pildă, ce SMSuri îi trimitea Mircea Arman profesorului Ion Vartic: „Vă sparg domnule profesor. Vă demolez. Mircea Arman nu are schelete în dulap. Vă sparg
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
obligat pe șofer să-i ducă la Timișoara, iar aici au cerut autorităților un elicopter care să-i treacă în Serbia, unde sperau să devină, în fine, liberi. Totul, însă, a sfârșit cu un măcel, în pădurea Făgetului. Astfel de relatări, cum este cea din revista Argeș, au meritul că așază în adevărata lumină o epocă istorică în care asemenea evenimente sinistre erau foarte bine ținute sub control de autorități și rămâneau necunoscute celor mai mulți dintre noi. Personaje memorabile În DILEMATECA (nr.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
diaristice, istoria recentă a experienței orfanilor capitaliști. De altfel, spectacolul confesiunii era prezent și în romanul din 2005, însă dedicat exclusiv nostalgiei siguranței și a paradisului pierdut. Suferința învinsă este tema ambelor cărți. Universul rural nu are nimic spectaculos în relatările tinerei naratoare. Altceva ia prim-planul. Anume, lumea celor care nu cuvântă. Episoadele cu bobocul de rață din Un an în Paradis sau cel cu puii de rândunică din Kinderland sunt drame ale tăcerii din universul mic, totdeauna destinate unor
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
și pe alți scriitori clasici. El regretă că nu-l are la îndemână pe frumosul său Iuvenal ca să identifice din ce poem sunt anumite versuri (p. 8) sau evocă imaginea sânilor auriți ai Mesalinei închipuită de satiric (p. 284). Din relatarea lui Platon, notează opinia lui Socrate că discuțiile despre poezie sunt compromițătoare, jocuri ale intelectelor fără resurse (p. 120). Crede că descrierea făcută de Suetoniu războiului purtat de Caligula împotriva oceanului e o capodoperă de umor gigantic (p. 121) și
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
real și în himeric, cere, de obicei, „o retorică pe măsură, fierbinte, participativă și exaltantă”. Or, constată el, la Liviu Georgescu lucrurile se petrec invers: „cu cît e mai intens spasmul developat, cu atît e mai rece și mai insensibilă relatarea. Rolul poetului e doar cel de instrument revelator, de scrib al văzutelor, de martor al propriei drame”. Poetul ar da numai „raportul de angoasă”. Mi-e teamă însă că, dacă în Ziua de dinainte se petrece, cum zice Mircea Martin
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
Principalele hebdomadare culturale au publicat recenzii, în general, favorabile despre romane prezentate în cadrul Salonului. Lunga noastră absență de pe piața de carte din Franța, spre a nu părăsi țara care a găzduit Salonul, nu a rămas fără unele consecințe. În entuziasmul relatărilor, s-au strecurat inexactități supărătoare, ca să nu vorbim de aproximații jenante. Ne-am bucurat, de pildă, să citim în L’Express din 17-23 aprilie o recenzie a lui André Clavel despre un roman al Gabrielei Adameșteanu, recent tradus. Ne-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
de teoretician (oricât de filolog) al morții; respectiv cel personal experiențial, când autorul Irina Petraș nu se ferește să împărtășească cititorilor fragmente din experiența sa de muritor și de persoană care trăiește alături de alți muritori, semnificative fiind, în această privință, relatările despre morțile părinților, despre furtuna pe care dispariția acestora a adus-o în viața sa și despre regândirea și reasumarea mortalității proprii în urma acesteia. De reținut ca specifică semnificația pozitivă a morții. Într-un stil heideggerian, moartea este înțeleasă ca
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
cotidiană, și e meritul scriitoarei că a putut să țină „temperatura” poveștii atât de sus fără să cadă în patetic sau derizoriu. E apoi, cum sugeram mai sus, atmosfera. Indiferent de evenimentele prin care trec personajele - anume am trecut peste relatarea acestora -, ceea ce rămâne pregnant în memoria cititorului este senzația apăsătoare a lipsei de perspectivă, de speranță, construită migălos, din detalii cotidiene și din fragmente oniric-fantasmatice - or, nu e chiar puțin pentru un scriitor să reușească o proză de atmosferă de la
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]