1,588 matches
-
spațiului privat. Pe de altă parte, un nivel crescut de religiozitate determină un suport crescut de suport pentru integrarea femeilor pe piața muncii. Așa cum au relevat analizele anterioare (Voicu, 2004), doar în România și Belorus există o asociere pozitivă între religiozitate și implicarea femeilor pe piața muncii. O posibilă explicație este legată de politica promovată de regimul comunist cu privire la angajarea femeilor în muncă. În România, la fel ca și în alte țări din Centrul și Estul Europei, fostul regim a încurajat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Europa, iar oamenii au internalizat această normă. Chiar și pentru segmentul cel mai tradițional al populației, cum este cel din mediul rural, munca în afara casei pentru femei a devenit un fapt normal și dezirabil. Datele relevă un impact crescut al religiozității și asupra valorilor legate de sfera muncii. Rezultatele contrazic ipoteza secularizării muncii și a lipsei de efect a valorilor religioase asupra valorilor ce țin de sfera publică. Datele prezentate pe cele trei diagrame path reprezintă coeficienți standardizați care permit comparația
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
muncii și a lipsei de efect a valorilor religioase asupra valorilor ce țin de sfera publică. Datele prezentate pe cele trei diagrame path reprezintă coeficienți standardizați care permit comparația în interiorul modelului. Figura 4.4 prezintă coeficienții ne-standardizați ai efectelor religiozității asupra valorilor politicii, muncii și relațiilor de gen, care permit comparații între modele și evaluarea efectului cel mai puternic pe care îl au valorile religioase asupra altor sefere valorice. Figura 4.4 Efectele ne-standardizate ale religiozității asupra altor valori
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
standardizați ai efectelor religiozității asupra valorilor politicii, muncii și relațiilor de gen, care permit comparații între modele și evaluarea efectului cel mai puternic pe care îl au valorile religioase asupra altor sefere valorice. Figura 4.4 Efectele ne-standardizate ale religiozității asupra altor valori în România Sursa datelor: EVS 2000 Potrivit datelor din Figura 4.4, în România religiozitatea are un efect semnificativ asupra tuturor sferelor valorice luate în considerare, fie ele legate de viața publică sau de cea privată. În
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
evaluarea efectului cel mai puternic pe care îl au valorile religioase asupra altor sefere valorice. Figura 4.4 Efectele ne-standardizate ale religiozității asupra altor valori în România Sursa datelor: EVS 2000 Potrivit datelor din Figura 4.4, în România religiozitatea are un efect semnificativ asupra tuturor sferelor valorice luate în considerare, fie ele legate de viața publică sau de cea privată. În România secularizarea nu a înaintata atât de mult încât să elimine complet religia nici din viața publică, nici
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
românilor, plasându-ne în context mai larg. Deoarece interesul este focalizat pe o singură țară, analiza nu se va centra pe explicația situației fiecărei țări în parte sau justificarea diferențelor care apar între țări. Figura 4.5 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra suportului pentru democrație în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.6 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra evaluării pozitive a democrației în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.7 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Tradiționalismului în gospodărie în funcție de țară Date
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nu se va centra pe explicația situației fiecărei țări în parte sau justificarea diferențelor care apar între țări. Figura 4.5 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra suportului pentru democrație în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.6 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra evaluării pozitive a democrației în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.7 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Tradiționalismului în gospodărie în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.8 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țări. Figura 4.5 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra suportului pentru democrație în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.6 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra evaluării pozitive a democrației în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.7 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Tradiționalismului în gospodărie în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.8 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.9 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2000 Figura 4.6 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra evaluării pozitive a democrației în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.7 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Tradiționalismului în gospodărie în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.8 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.9 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Privind comparativ efectul religiozității asupra valorilor politice se poate observa că aceste este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2000 Figura 4.7 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Tradiționalismului în gospodărie în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.8 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.9 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Privind comparativ efectul religiozității asupra valorilor politice se poate observa că aceste este nesemnificativ pentru cele mai multe dintre țările post-comuniste (Figura 4.5 și Figura 4.6). Efectul este mai puternic
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Date: EVS 2000 Figura 4.8 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Figura 4.9 Efectele nestandardizate ale Religiozității asupra Egalității pe piața muncii în funcție de țară Date: EVS 2000 Privind comparativ efectul religiozității asupra valorilor politice se poate observa că aceste este nesemnificativ pentru cele mai multe dintre țările post-comuniste (Figura 4.5 și Figura 4.6). Efectul este mai puternic de + / 0,1 doar în cazul României, Belorusului, Croației și Ungariei pentru suportul pentru
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
munca în afara casei fiind ruptă complet de influențele religiei datorită efectelor diferențierii funcționale și a fragmentării valorice. Ultima dimensiune inclusă în comparație este legată de sfera muncii. Din nou România este singura țară din Centru și Estul Europei în acre religiozitatea influențează motivația muncii. Datele atestă faptul că secularizarea a avansat puternic în statele post-comuniste mai ales în sfera publică, legată de politică și muncă. Excepția în acest caz este România în cazul căreia religia mai are un cuvânt de spus
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
responsabilă de creșterea copiilor și de îngrijirea casei. Spre deosebire de cele mai multe țări din regiune, România este țara în care valorile religioase exercită încă o influența semnificativă asupra vieții publice și a celei private a oamenilor. Pentru români un nivel ridicat de religiozitate poate să aducă după sine nu doar preferința pentru un patern tradițional de familie, ci și orientarea către respingerea alternativelor democratice de guvernare a unei țări, însă și stimularea motivației pentru muncă. Conform datelor românii credincioși sunt mai motivați să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religia este încă foarte prezentă în societatea românească influențând puternic viețile oamenilor. Pe de altă parte, comparativ cu alte țări din Centrul și Estul Europei, România pare să fie țara cea mai puțin secularizată cel puțin privind din prisma impactului religiozității asupra vieții oamenilor. În alte state din regiune, religia mai are efect doar asupra ariei private a vieții sociale, influențând opțiunile pentru un anumit patern al diviziunii sarcinilor în cadrul gospodăriei. Viața politica și munca s-au desprins însă de sub influența
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
diviziunii sarcinilor în cadrul gospodăriei. Viața politica și munca s-au desprins însă de sub influența religiei. Așa cum anticipam în ipoteze, impactul valorilor religioase asupra altor valori este cel mai crescut în România. Din nou România se află în fruntea plutonului de religiozitate din Europa. În timp ce modernizarea și comunismul au reușit să elimine religia din viața altor popoare din regiune, românii încă mai iau factorul religios în considerarea atunci când fac o opțiune legată de alte sfere ale vieții. Toate acestea demonstrează că dincolo de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
într-un regim totalitar. Iată cum cele două elemente, orientările valorice și activitatea instituțională se întăresc sau se subminează reciproc. În ceea ce privește încrederea în biserică, studiile au relevat influența exercitată de anumite orientări valorice asupra încrederii în biserică. În primul rând, religiozitatea crescută determină o încredere sporită în biserică (Listhaug, Wiberg, 1995; Sandu, 1999; Tufiș, 2007), cei care sunt mai credincioși tinzând să acorde un credit sporit bisericii ca instituție. De aici se desprinde o primă ipoteză referitoare la nivelul încrederii pe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
acorde un credit sporit bisericii ca instituție. De aici se desprinde o primă ipoteză referitoare la nivelul încrederii pe care o au românii în biserică. Astfel este de așteptat ca încrederea ridicată în biserică să fie determinată de gradul de religiozitate sporit al românilor, comparativ cu alte state europene. În plus, Listhaug și Wiberg testează efectul orientării ideologice asupra gradului de credibilitate al bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
4, unde 4 înseamnă încredere foarte multă și 1 indică lipsa încrederii. Modele de regresie conțin două tipuri de variabile independente, de ordin individual și de nivel macrosocial. Între variabilele de ordin individual am inclus indicatori ai orientării valorice precum religiozitatea, preferința pentru stânga dreapta politică și mândria națională. Religiozitatea a fost măsurată prin intermediul răspunsurilor la întrebarea Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?, măsurate pe o scală 10 puncte, unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important. Am
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
indică lipsa încrederii. Modele de regresie conțin două tipuri de variabile independente, de ordin individual și de nivel macrosocial. Între variabilele de ordin individual am inclus indicatori ai orientării valorice precum religiozitatea, preferința pentru stânga dreapta politică și mândria națională. Religiozitatea a fost măsurată prin intermediul răspunsurilor la întrebarea Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?, măsurate pe o scală 10 puncte, unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important. Am optat pentru un indicator al religiozității compus dintr-un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și mândria națională. Religiozitatea a fost măsurată prin intermediul răspunsurilor la întrebarea Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?, măsurate pe o scală 10 puncte, unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important. Am optat pentru un indicator al religiozității compus dintr-un singur item, pentru a simplifica măsurarea variabilelor independente și pentru a ușura interpretarea modelului explicativ. În capitolul dedicat construcției indicatorilor de religiozitate am arătat că relația dintre indicatorul agregat de religiozitate și acest item este una foarte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unde 1 înseamnă deloc important, iar 10 foarte important. Am optat pentru un indicator al religiozității compus dintr-un singur item, pentru a simplifica măsurarea variabilelor independente și pentru a ușura interpretarea modelului explicativ. În capitolul dedicat construcției indicatorilor de religiozitate am arătat că relația dintre indicatorul agregat de religiozitate și acest item este una foarte puternică 10, ceea ce justifică folosirea itemului ca măsură a religiozității. Orientarea ideologică stânga dreapta a fost măsurată tot pe o scală cu 10 puncte, unde
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Am optat pentru un indicator al religiozității compus dintr-un singur item, pentru a simplifica măsurarea variabilelor independente și pentru a ușura interpretarea modelului explicativ. În capitolul dedicat construcției indicatorilor de religiozitate am arătat că relația dintre indicatorul agregat de religiozitate și acest item este una foarte puternică 10, ceea ce justifică folosirea itemului ca măsură a religiozității. Orientarea ideologică stânga dreapta a fost măsurată tot pe o scală cu 10 puncte, unde 1 indică preferința maximă către stânga politică, iar 10
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
variabilelor independente și pentru a ușura interpretarea modelului explicativ. În capitolul dedicat construcției indicatorilor de religiozitate am arătat că relația dintre indicatorul agregat de religiozitate și acest item este una foarte puternică 10, ceea ce justifică folosirea itemului ca măsură a religiozității. Orientarea ideologică stânga dreapta a fost măsurată tot pe o scală cu 10 puncte, unde 1 indică preferința maximă către stânga politică, iar 10 pentru dreapta. Mândria națională, inclusă în setul de variabile dependente pentru a testa efectul orientării pro-naționaliste
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
încredere medie spre redusă în parlament. Din acest grup de state fac parte o serie de țări post-comuniste: Rusia, Bosnia, Croația, Albania, Letonia, Lituania, Slovacia, Polonia, dar și state vestice precum Italia și Irlanda de Nord, ambele catolice și puternic marcate de religiozitate. Un caz interesant este cel al Poloniei, pentru care ambele grafice conțin atât poziția țarii în 1999/ 200, cât și în 1990. În 1990 Polonia era caracterizată de un nivel de încredere foarte ridicat în biserică și parlament și de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
5.1 modelul 5 explică cel mai mult din variația variabilei dependente. Însa diferențele dintre acesta și celelalte modele cu interacțiuni sunt destul de mici, acest model testând spre deosebire de modelele 3, 5 și 6 efectul ponderii populației cu studii superioare asupra religiozității individuale. Analizele de tip multi-nivel relevă efectul semnificativ al gradului de dezvoltare socială asupra încrederii în biserica, în mod separat și PIB-ul și speranța medie de viață având efect semnificativ asupra încrederii în biserică. De remarcat că nivelul de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]