3,930 matches
-
Eu aș adăuga, „grăbit să nu i se ia lumina” și cred ... Citește mai mult Cândva spuneam și scriam, că Elena M. Cîmpan scrie „ca un elev care așteaptă să primească nota 10”!. Se pare că poetei i-a plăcut remarca și a așezat-o drept motto la unul dintre poemele sale, poeme care compun volumul întitulat „Dulcele meu amar”.Am recitit de curând cartea, care a apărut la Editura Eikon în 2009. De atunci, de la apariția cărții de față, Elena
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
de lângă ea nu putuse! Nu știa dacă era demodată, dar crezuse în căsnicia ei, băgase atâta capital afectiv în ea! Ani de zile învățase să devină mai bună, mai puțin egoistă, mai inventivă, mai... pentru el. O surprinsese atunci când începuse remarcile nefavorabile în legătură cu înfățișarea ei, dar și pentru asta făcuse multe. În zadar! Se izbise de un sloi de gheață refractar la comunicare în mod voit. Interpretase comportarea bărbatului ca pe o pedeapsă... o pedeapsă pentru propriile-i frustrări... Măcar să-i
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
ani, numele acestui erou decedat din cauze necunoscute până în prezent... „Întunecata tăcere a ajuns până acolo, încât numele său a fost exclus chiar și dintr-un pomelnic pentru un parastas întru cinstirea eroilor care au înfăptuit Unirea Basarabiei cu România.”, remarcă savantul sighetean Nuțu Roșca, în cartea „Basarabia și ministrul întregitor Daniel Ciugureanu”. Citatul a fost preluat în „Literatura și Arta”, în articolul „Dr DANIEL CIUGUREANU - UN IULIU MANIU AL BASARABIEI”, publicat, în ultimele zile ale vieții sale, de poetul umorist
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
pregătire temeinică dovedită prin diplomele de absolvire, eventual cu patalamale oficiale de la forul tutelar din Bruxelles. Citeam deunăzi un articol de atitudine, în care autorul atrăgea atenția asupra moravurilor superficiale pe care le importăm din Occident. Brusc mi-am amintit remarca unei prietene nemțoaice, care aprecia comportamentul politicos al copiilor pe care ea i-a întâlnit în România. Cu mirare a exclamat: Aici copiii încă își mai respectă părinții și profesorii. Doamne ce reconfortant! Credeam că nu mai există așa ceva. Îmi
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
să plece, să lase totul în urmă. N-ar fi trebuit ca acest lucru să constituie o tragedie, pentru că nu era o persoană care să se atașeze de obiecte și de persoane. Cu toate acestea, îi zbârnâiau în minte toate remarcile privitoare la persoana lui, care nu erau deloc încurajatoare: - Ești un intrigant!, Cora strigase isteric, după ce, în repetate rânduri, el se văzuse nevoit să-i atragă atenția că lucrează fără cele mai elementare măsuri de siguranță și îi punea astfel
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
de preocupările unei soții de om important al urbei, de pe lista lor de bârfitoare nu putea să lipsească tocmai ea, cea care îi coafa părul și-i masa obrajii și tâmplele, să aibă pielea fragedă și întinsă. La auzul acestei remarci, Violeta nu s-a formalizat, dar a rămas tristă. „Am început să îmbătrânesc!” și-a zis ea în gând. Se privea în oglindă și nu lua în seamă zâmbetul afectuos al coafezei care-i punea părul pe bigudiuri, cu dimensiuni
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
prin susținerea în cadrul Congresului, a numeroase comunicări științifice valoroase. Acad. Constantin Ghe. Marinescu, coordonatorul „secțiunii care aduce cei mai mulți academicieni la Iași”, respectiv „Umanism, Știință- Ecologie”, o estimare prezumată a ținutei și nivelului calitativ a ediției a XXV-a a Congresului, remarca, la rândul său, faptul că „acest eveniment este o încoronare a preocupărilor științifice pe care le dezvoltăm, o universitate mică dar ambițioasă, pe teme extrem de actuale, pluridisciplinare. Avem participanți extrem de valoroși, din țară dar și din străinătate, avem o colaborare
CONGRESUL INTERNAŢIONAL „PREGĂTIM VIITORUL PROMOVÂND EXCELENŢA”, EDIŢIA A XXV-A, MUTĂ PENTRU CÂTEVA ZILE CAPITALA CULTURALĂ ROMÂNESCĂ LA IAŞI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376167_a_377496]
-
glumind și râzând, fără să ia seama lelițelor de pe șanț sau a babelor de la garduri. Când ajungeau în Piață, grupurile de fete se plimbau sfioase. Treceau pe lângă alte grupuri de pe alte ulițe, se studiau reciproc cu priviri piezișe și făceau remarci ironice cu șușoteli și chicoteli. Soseau alte grupuri, de femei, bărbați, copii și se așeza fiecare în anumite locuri. Deși nu era nicio regulă sau restricție, fiecare își cunoștea locul și distanța față de horă. Bărbații însurați se așezau mai departe
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
și-a luat ligheanul și cu prosopul pe umeri a părăsit încăperea zâmbind. Vezi că nu te-am mâncat? Mulțumesc, cumnate, pentru serviciul de băieș. Sper să mai pot apela la tine, când va fi cazul. Nu am răspuns la remarcă, iar când a venit Genny acasă nu știam cum să procedez. Să-i spun sau nu? Dacă-i spuneam, și acest lucru putea să genereze un scandal între surori și în familie, cine era vinovatul? Cum sora ei trăia cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
se recunoșteau uimiți, în propria lor persoană. Dar, departe de a se simți deranjați de admonestări de genul acesta, vă spun că clienții plăteau sume grele cu un sentiment de teamă amestecată cu respect. -Hm! Ce pierdere pentru sistemul polițienesc! remarcă din nou procuratorul Ponțiu Pilat. -Într-adevăr...ce pierdere ilustre! întări magistratul Simbinacus. Acest om ar fi putut foarte ușor să organizeze un aparat polițienesc de temut, ori poate chiar mai rău, putea deveni un politician foarte abil, spuse el cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
deloc să înțeleg rostul întrebării. - Transmite-i salutări și o invitație la un ceai englezesc în vara asta, îmi este simpatic așa zăpăcit cum e, am adăugat eu senină, fără să am aerul că aș fi incomodată de ultima ei remarcă. - Îi voi spune. Acum trebuie să plec, Natalia, mai vorbim săptămâna viitoare. Îți doresc o duminică plăcută! - Mulțumesc, la fel și tie! Pa, Nico! Ne-am despărțit în parcarea de la Târg, pornită să mai zăbovesc prin oraș, încântată de o
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
asigura pe deplin că mă bucur de aprobarea ei. - Ce vorbești, mătușă! "Cina cea de taina" mi-a dat fiori, știi bine că doar ți-am povestit cu lux de amănunte, îmi amintesc, am zis eu un pic revoltată de remarca ei. - Te tachinam, Natalia! s-a mulțumit mătușa să adauge pe un ton cald. În timpul desertului, când savuram un delicios tort cu fructe de pădure și cremă de șampanie, telefonul lui Ovidiu a sunat, iar el s-a scuzat politicos
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
Primarul râzând, privind-o prietenos. - Dar de regulat, regulați în fiecare zi?, întrebase doamna Moise, cu un zâmbet hazliu ce parcă masca o urmă de reproș. - Mărie, Mărie, a naibii ești! se mulțumise să răspundă vesel, plin de admirație la remarca doamnei Moise, care își propusese să destindă atmosfera, gândeam eu, prin orice mijloace. Grupul nostru care păruse dezorganizat o zi întreagă își căpătase în sfârșit un lider: pe domnul Primar. Toată lumea îi zâmbea, îl asculta când deschidea gura, fiecare înghesuindu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
a Concursului Regional „Odă primăverii” ediția 2017. O surpriză foarte plăcută a fost prezența la eveniment a doamnei profesor Ionela-Silvia Nușfelean, împreună cu patru eleve laureate ale concursului nostru, de la Palatul Copiilor Bistrița, cărora le suntem recunoscătoare, deoarece au dovedit, precum remarca și domnul Ilarion Bârsan în timpul festivității, că „Bistrița poate fi mai aproape decât Agnita”. Mulțumim doamnei Irina Petraș, pentru bucuria pe care ne-a oferit-o, de a veni la Agnita, la liceul care îi este drag și pentru cuvintele
IRINA PETRAȘ ESTE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI AGNITA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371723_a_373052]
-
sunt! Mda! Voi avea succes. Domnul Marcu a început bine și dacă o ține tot așa, va fi foarte bine”. Liniștea mea n-a avut viață lungă. Doar vreo două-trei minute, adică până în momentul în care vorbitorul a făcut o remarcă, întâmplătoare sau programată a fi difuzată public, referitoare la titlul cărții. Și-a exprimat părerea ori convingerea potrivit căreia acesta nu trebuia să fie cel cunoscut - „Urme de dragoste” - ci, mai degrabă „Urme de ură”, pentru că din acțiunea romanului rezultă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Ce impresie își face publicul despre mine ori despre noi? Din acele puține urme de dragoste l-a salvat, domnule, țiganca pe omul acela! Îl putea salva din ură?... Nu!” Am privit în sală să văd reacția oamenilor la acea remarcă. N-am observat nimic ciudat. Toată asistența privea spre orator. Și privea cu simpatie, am avut senzația. Am întors privirea și l-am fixat pe domnul Emilian ca pentru a-i sugera o idee salvatoare. N-a fost nevoie de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
ferească de ce moșteniseră de la ea: păr subțire în fir și rar! La asemenea replică, nora tăcuse mâlc. I se plânsese doar cumnatei la telefon. Și cum aceasta reacționase favorabil pentru ea, subiectul se închisese de la sine. Peste ani, când cineva remarca ce păr frumos aveau copiii ei, ondulat și des, ofta prelung. Numai ea știa cât suferise cândva pentru tunsoarea chilug! E drept, copiii aveau de-atunci podoaba capilară ca și Artemie. Îi plăcea asta cum îl plăcea încă și pe
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
largă devine "Omenirea Pitorească", parafrazându-l pe Vlahuță. Ceea ce spune Milena Munteanu este fundamentat pe o observalie subtilă și o gândire profundă. Fiecare călătorie este un act creativ, ceea ce îl îndreptățește pe criticul literar Dr. Dan Ionescu să facă următoarea remarcă: "Informațiile sunt copleșitoare și deschid ochii asupra lumii oricărui cititor mofluz". Într-adevăr, comentariile făcute la descoperirea minunățiilor întâlnite parcă dezvăluie povestea adâncită în negura vremurilor, căci fiecare realizare are un Manole al ei și o Ană a sa, ca
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
toarce lână”, „Țiuie Tăcerea și mă doare”, „Xantipa, desferecă-mi Tăcerea”, „Tună și fulgeră în inima Tăcerii”). O geometrie perfectă domină restul capitolelor, structurate și ele, în câte 12 poeme fiecare, reprezentând secvențe importante în textura întregului. Ca o primă remarcă, arhitectura rotundului este evidentă la toate nivelurile: carte, capitole, poeme. Locul inițial „aici” devine topos literar unde se „desfășoară” în ordine, „Ceremonialul Tăcerii”, revelator pentru lirismul esențializat. Atitudinea fermă a poetului este susținută de verbe cu forma de prezent, ca
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mare era o simplă turistă, necunoscută de nimeni, iar dacă relația se dovedea a fi un nou eșec, avea cel puțin avantajul de a fi singura care știa de el. Era un risc asumat. Am trecut destul de ușor peste această remarcă a Mirunei, deși nu m-am simțit comod și nu eram nici eu omul care uită să mai plece din ușa bisericii. Eu speram ca să nu fie o simplă relație de o noapte, o partidă de sex dorită de ambele
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
dori să văd America... - Parcă numai America!? Aveți în față o veșnicie! Vei vedea cele mai spectaculoase și misterioase ținuturi în care n-a călcat picior de om. - Mi se pare mie sau te-ai cam schimbat? - îl întrebă Prințișor - Remarca ta este corectă!... Frapați de splendorile și liniștea palatului, n-ați observat că omenirea a trecut la un nivel superior organizat! Voi n-ați remarcat nici trecerea anilor! - Să nu spui că am trecut și de apocalipsă!? - Cam așa ceva! Dar
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
Aceasta nu constă în excluderea cu care L. von Schröder îi considera "romantici" pe germani, din moment ce și popoarele latine francez și italian prezentau în acea vreme caracteristici "romantice", chiar dacă mai puțin evidente, aș spune, mai puțin exagerate, ci constă în remarca că din punct de vedere cronologic popoarele germane au fost primele descoperite ca fiind "romantice", cînd și-au îndreptat atenția asupra studiilor de indianistică, de unde apoi a apărut și a evoluat "romantismul lor": conștiența "Romantismului" de natură al lor nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
european 5. Regăsim această problematică și în alte studii ale autoarei, cele despre Xenopol și Iorga fiind cu deosebire semnificative pentru ansamblul demersurilor sale, căci este vorba de istorici care au contribuit în bună măsură la elaborarea discursului național. Cîteva remarci pertinente se pot întîlni apoi în Avatarurile românismului 6, text ce stă oarecum la originea sintezei despre națiunea română 7. Fenomenul regenerativ din secolul XIX se află în miezul acestei reflecții, reînnoite și cu alte ocazii. Ieșirea din "haloul de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
musafirilor săi spectacole folclorice de calitate. Prin contrast, locomotivele Diesel și electrice, în stadii diverse, fabricate în uzina din Craiova, centrala termică unde automatizarea este foarte avansată și această reflecție a lui De Gaulle: "Este într-adevăr modern". Astfel de remarci trebuie percepute într-o logică a aprecierii diferenței pe care partenerii români, firește, au măsurat-o. România fiind o țară din Estul Europei și o țară în curs de dezvoltare, de Gaulle explică: "Pentru România, un regim ca al vostru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Demnă de remarcat este imaginea unei îngrijitoare, reținută de un părinte și exprimată atunci când, într-o discuție cu directorul liceului, nu-și amintea numele acesteia „doamna care în vacanța de vară avea halatul murdar și umbla desculț prin școală”. Această remarcă auzită de alți părinți poate duce la o denaturare a realității: „dacă îngrijitoarea are o Ținută neglijentă, poate ea să ofere condiții igenice corespunzătoare pentru spațiile de învățământ în care își desfășoară activitatea copiii noștri? ” Părintele nu a apreciat îngrijitoarea
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]