1,239 matches
-
etaleze din moment ce toate nobiliaros titluri ale tatălui său: În 1958 a aplicat pentru reabilitarea ducelui de Fernandina, care a fost vacant în iulie, dar nu au finalizat procedurile administrative din cauza exilului lor, în cele din urmă, în 1993, a fost renovat pentru fiica lui Pilar. În schimb, el nu a solicitat reabilitarea Principatului Montalbán, ca Marquis, nici BARONY Molins de Rei, care ar fi putut cere. În 1958, Luisa Isabel Alvarez de Toledo, a solicitat, de asemenea, Ministerul Justiției reabilitarea Ducat
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
și în 1288 comandanții castelului au pierdut și autoritatea judecătorească asupra Orașului de Jos. Lucrările de construcție și extindere asupra ambelor castele au continuat și în secolele ce au urmat. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, a fost renovat zidul sudic al Catelului Mare și șanțul său de protecție a fost unit cu șanțul estic al Castelului Mic. Astfel a fost construit si corpul de gardă exterior al castelelor, după ce laturile lor sudică și sud-estică au fost înconjurate de
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
imigrant “fără cetățenie”. Împreună cu soția lui, Anna, originară din orașul Fürth în Franconia (landul Bavaria, RFG), mai târziu, la începutul anilor 1960, a reușit să cumpere Azienda Pievalinghe, o veche moșie toscană părăsită, cu un teritoriu de 80.000 mp, renovând și refăcând apoi clădirea principală din piatră, care datează din secolul al 15-lea. Astfel Azienda Pievalinghe a fost transformată de noul proprietar încetul cu încetul într-un uriaș monument teritorial al conceptului Land art, “într-o operă vie fitomitologică
Dieter Pildner () [Corola-website/Science/332762_a_334091]
-
lui Anne Sophie, Prințesă de Schwarzburg-Rudolstadt. La 3 august 1757, Karl Alexander a devenit margraf de Brandenburg-Ansbach. Capitala principatului a fost Ansbach însă Karl Alexander a preferat vânătoarea pe domeniile sale și șederea la țară, la Triesdorf. Aici el a renovat "Castelul Alb" pentru metresa sa Hippolyte Clairon, "Castelul Roșu" pentru el însuși, a construit Villa Sandrina pentru o altă metresă, "Fräulein Kurz", și Villa Rotunda pentru metresa (și mai târziu soție) Elizabeth Craven. În 1758, Karl Alexander a fondat fabrica
Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach () [Corola-website/Science/332774_a_334103]
-
acestea, , de-a lungul căreia se află o serie de clădiri de epocă restaurate și modernizate, între care și o fațadă a Hanului Manuc. Majoritatea clădirilor aflate pe strada Halelor provin de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar au fost renovate în ultima vreme, conform proiectului primăriei generale de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei în care este cuprinsă și strada Halelor. Ansamblul de arhitectură „Strada Halelor” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1171
Strada Halelor () [Corola-website/Science/332923_a_334252]
-
Biserică Sân Geminiano (și extensiile Procurațiilor către această) pentru a construi ceea ce se numeste "Aripa napoleoniana" (sau "Procurație Nuovissime" sau "Fabbrica Nuova"). Biserică Sân Geminiano, una dintre cele mai vechi din Veneția, atestata încă din secolul al VI-lea, fusese renovată de Sansovino în 1557; artistul, mândru de acest lucru, a ales chiar o capelă adiacenta pentru a fi îngropat acolo împreună cu copiii săi. Totul a fost demolat între 1807 și 1810, se pare că din dorința viceregelui Eugene de Beauharnais
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
al III-lea și Frederic Barbarossa, care grație intervenției dogelui au semnat un tratat de pace, au sosit la Veneția, unde împăratul a rămas ca invitat la palat timp de două luni. Cu toate acestea, palatul nu a mai fost renovat până în 1301, când au avut loc mai multe intervenții: o capelă dedicată Sfanțului Nicolae a fost construită de Pietro Ziani prin donația lui Enrico Dandolo, descrierile luptei între Biserică și papalitate au fost pictate în Sala del Maggior Consiglio, iar
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
de vedere economic Republică, lucrările au fost din nou întrerupte până ce i s-a comandat lui Michele Sten să le reia. După ce în 1404 a fost construit balconul care are vedere la laguna Tommaso Mocenigo a reușit cu greu să renoveze fațadă dinspre Piazzetta Sân Marco: lucrările au început în 1424, după ce Maggior Consiglio își recăpătase poziția inițială. Nouă restaurare a fost realizată sub Francesco Foscari, prin activitatea lui Bon: a fost construită cu diferite întârzieri Porta della Carta, al cărei
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
lui Károly Kós pentru muncitorii fabricii de mobilă în strada Margaretelor din oraș. Demolarea acestora din urmă, aflate în proprietatea primăriei, a fost oprită numai după sesizarea Muzeului Județean Mureș. Surlott Grádics se află în proprietate privată și a fost renovat cu acordul Direcției Județene de Cultură Mureș, într-un mod criticat de opinia publică. Astfel, în urma termoizolării sintetice, montării ferestrelor de tip termopan, clădirea a pierdut caracteristicile barocului puritan. În urma demersurilor făcute de organizații de profil, directorul instituției care a
Súrlott Grádics () [Corola-website/Science/333679_a_335008]
-
(în , în ) este constituită astăzi din rămășițele unui complex de fortărețe din Kaunas, Lituania. Ea a fost construită și renovată între 1882 și 1915 pentru a proteja frontierele vestice ale Imperiului Rus, și a fost desemnată fortăreață de „clasa întâi” în 1887. În Primul Război Mondial, complexul a fost cea mai mare structură defensivă din tot imperiul, ocupând . Cetatea a
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
conform designului standard rusesc pentru redutele de cărămidă în vigoare la acea vreme. Astfel, primele șapte redute erau foarte similare; ele difereau doar prin distribuția interiorului, integrarea în relieful înconjurător și unele detalii de construcție. Ele aveau să fie și renovate în moduri ușor diferite. Bateriile erau construite între redute adiacente și conțineau diferite tipuri de artilerie, amplasate de-a lungul liniilor exterioare ale cetății și de regulă ridicate pe dealuri. Prima fază a lucrărilor de construcție s-a încheiat în
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
Al patrulea sector, și ultimul, se întinde de pe malul drept al Nerisului până la malul stâng al Nemunasului, cuprinzând două redute, inclusiv cea mai nouă - Fortul Nouă. Pe măsură ce s-au dezvoltat noi tehnologii de construcție și de armament, cetatea a fost renovată repetat pentru a-și păstra eficiența militară. În 1912, s-au lansat o extindere și o inițiativă de reconstrucție. Acest proiect cerea douăsprezece noi redute cu baterii, clădiri de suport și structuri de suport. Terminarea sa era estimată pentru anul
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
au retras și toate diplomele, decorațiile și gradele militare. Germanii au utilizat materiale din cetate și în alte zone ale luptei împotriva Rusiei. Cercetătorii au identificat factorii ce au contribuit la căderea relativ rapidă a cetății. Ea nu fusese complet renovată; apărătorii nu aveu experiență; personalul era mutat frecvent, neavând timp să se familiarizeze cu zona înconjurătoare și cu cetatea. Deși mare parte din experiența lor era în apărarea interiorului cetății, ei erau trimiși să lupte în câmp deschis. Când luptele
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
memoria victimelor. Armata Sovietică a ocupat însă mare parte a cetății până la restabilirea independenței Lituaniei. După retragerea forțelor sovietice, terminată în 1993, în mai multe forturi s-au înființat baze ale armatei lituaniane. În 2007, doar Fortul IX fusese parțial renovat. El este acum dedicat Holocaustului și ocupației naziste și sovietice a Lituaniei. Muzeul, care deține circa 65.000 de artifacte, este finanțat de . De la începutul anilor 2000, el a primit circa 100.000 de vizitatori pe an și a găzduit
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
Jelgava aperând ca școală să devină universitate. El a cedat guvernarea ducatului care a intrat în componența Imperiului rus în 1795 și a primit în schimb un mare apanaj. Acest lucru l-a ajutat să cumpere în 1782 și să renoveze Palatul Kurland din Berlin. În 1785 el a cumpărat parcul și palatul din Friedrichsfelde, pe care le-a reconstruit într-o frumusețe de lux. În aprilie 1786 el a cumpărat ducatul Sagan de la familia Lobkovic, apoi în plus a folosit
Peter von Biron () [Corola-website/Science/333114_a_334443]
-
Palatul cardinalului Zapata sau Palatul Zapata este un palat monumental din Napoli, situat în Piazza Trieste e Trento. A fost construit în secolul al XVII-lea de către cardinalul spaniol Antonio Zapata y Cisneros (vicerege de Neapole) și renovat de către Carlo Vanvitelli în stil neoclasic la dorința medicului Domenico Cotugno. El a servit ca sediu al puterii viceregale în timpul lucrărilor de reconstrucție ale actualului Palat Regal din Napoli. Mai târziu a fost cumpărat de baronul Girolamo Sarnelli, prieten apropiat
Palatul Zapata din Napoli () [Corola-website/Science/333313_a_334642]
-
în număr de cel mult douăzeci și cinci. Grație statutului special din 1360, azilul s-a îmbogățit rapid prin primirea mai multor donații. Acest lucru i-a permis în 1544 procuratorului de San Marco să ia în mod independent inițiativa de a renovă complet această clădire, sarcina încredințată celebrului Jacopo Sansovino al carui proiect a fost aprobat în anul următor. În cursul anului 1547, lucrările au trebuit să fie suspendate temporar. Dogele Francesco Donà a subliniat procuratorilor ca unică autoritate a azilului era
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
pierdut peste jumătate din tancuri și o treime din transportoare în timpul bătăliei de mai sus și ca urmare a atacurilor RAF. Punctul central al defensivei orașului Calais era o citadelă, care data din secolul al XVI-lea, dar care fusese renovată, modificată și întărită de câteva ori de-a lungul timpului. Se pare că cel mai important obiectiv al orașului era din punctul de vedere al britanicilor triajul de cale ferată și cheurile portului ("Gare maritime"), care puteau fi folosite pentru
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
a fost un avid patron al artelor, atrăgând numeroși artiști cu generozitatera sa. Când Fouquet a devenit administratorul finanțelor regelui Ludovic al XIV-lea în 1657, el i-a angajat pe Le Vau, Le Brun și Le Nôtre să-i renoveze domeniul și grădina pentru a se potrivi cu marile sale ambiții. Ulterior, personalitatea artistica și cultivată a lui Fouquet a scos cea fost mai bun din cei trei. Pentru a asigura cele necesare pentru planurile elaborate pentru gradina și castelul
Castelul Vaux-le-Vicomte () [Corola-website/Science/334831_a_336160]
-
restituire a imobilelor confiscate BRU în anul 1948. Pe 4 februarie 2007 Episcopia Greco-Catolică de Oradea a reintrat în posesia deplină a Palatului Episcopal Greco-Catolic din Oradea, clădire aflată într-o stare avansată de degradare. Monumentul de arhitectură a fost renovat în cursul anului 2007 și redat în folosință în luna octombrie a aceluiași an. Tot în luna octombrie a fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, care funcționase anterior în Palatul Episcopal confiscat de autoritățile comuniste
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
rugăciune este împărțită în trei nave, curtea prezintă două fântâni de abluțiune, iar mihrabul și minbarul sunt simple. De asemenea există și câteva elemente de influență gotică cum ar fi unele părți ale fațadei minaretului. Curtea și minaretul au fost renovate în 2003. La 13 octombrie 2012 minaretul și unele zone din moschee au fost grav avariate în urma ciocnirilor dintre forțele de ordine și protestatari. Cu toate acestea, președintele Bashar al-Assad a emis un decret pentru repararea moscheii.
Marea Moschee din Alep () [Corola-website/Science/332478_a_333807]
-
este decorată cu tâmplărie din lemn de stejar. În perioada 1923-1935 se mai realizează o baie la eraj, cămine din teracotă smălțuită și parchet. În exterior, casa prezintă elemente decorative realizate la initiativa Aretiei Tătărescu În anii 1923-1924, familia Tătărescu renovează biserica Sfântul Gheorghe din Poiana. Biserica din lemn, acoperită cu șindrilă, de dimensiuni modeste are formă de navă cu pridvor Clopotnița din lemn a fost construită în jurul anului 1923, odată cu lucrările de renovare. Altarul este despărțit de naos de o
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
din haremul unui turc care stăpânea aceste pământuri i-a omorât pe cei doi tineri. Ulterior, regretând fapta, cadâna a ridicat pe acest loc o fântână. Ultima renovare a Fântânii Cadânei a avut loc în 2014, când complexul a fost renovat din banii strânși în cadrul unei campanii publice de colectare de fonduri ce a fost derulată în lunile iulie și august ale anului respectiv. Lucrările la reconstrucția din 2014 s-au derulat în luna septembrie, potrivit proiectului elaborat de arhitectul Teodor
Fântâna Cadânei () [Corola-website/Science/332518_a_333847]
-
vechii Prefecturi, construit în timpul Imperiului Habsburgic (secolul XVIII) și Catedrala Sârbă, barochizantă, amintind fastul glorios al Banatului. Filarmonica Banatul Una dintre cele mai spectaculoase clădiri istorice din Piata Unirii, Casa Brück, si-a recăpătat măreția de odinioară, după ce proprietarii au renovat-o complet. Cu fațada formată dintr-un număr foarte mare de plăci ceramice. Un rol important în restaurare l-a avut italianul Gianluca Testa care s-a mutat în urmă cu mulți ani la Timișoara și a reușit să-și
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
important în restaurare l-a avut italianul Gianluca Testa care s-a mutat în urmă cu mulți ani la Timișoara și a reușit să-și ia o locuință în acel imobil. Lucrările au fost făcute de aceiași muncitori care au renovat si o parte din Bastionul Therezia din Timișoara, supervizate însă de un inginer italian care a renovat foarte multe clădiri istorice în Italia. Proprietarii au dorit ca imobilul istoric pe care îl dețin să arate exact ca pe vremuri, așa că
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]