4,573 matches
-
argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează în dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează în dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește în schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, înainte de primul război mondial
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cele mai flagrante, descompunerea serviciilor publice, mai ales la țară, pot fi interpretate tot ca eșecuri sistemice ale tranziției. Absența politicilor de administrare teritorială și de control al utilizării terenurilor reprezintă un exemplu concret în domeniul spațial. Speculațiile bazate pe renta de localizare conduc jocul, ajungându-se la uzurpări ale spațiilor cu valoare ecologică în zonele montane, pe litorale sau în parcurile urbane. Centrele orașelor sunt când paralizate, când desfigurate de promotorii imobiliari, iar spațiile periferice sunt utilizate anarhic și samavolnic
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
la slujbe în fiecare zi și tratați în același mod ca și infirmii și cerșetorii. Devenind însă foarte curînd o mînăstire bogată datorită daniilor numeroșilor bucureșteni, ea s-a transformat după dispariția ctitorului ei în principalul loc de recoltare a rentei pe care toate așezămintele monahale o trimiteau la muntele Athos. De-abia Alexandru Ioan Cuza a readus-o la scopul inițial propus de ctitorul ei. "Legenda spune că Domnul Cuza, deghizat în călător, a cerut găzduire la mînăstire cunoscută ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de-al Doilea Imperiu au reușit să zădărnicească opera lui Haussmann. Făcând aceasta, într-un fel ei au ucis găina cu ouă de aur: în lipsa activității productive și rentabile din care rezulta o plusvaloare suficientă pentru a face să crească renta funciară, bogăția a dispărut"4. După Marcel Cornu însă, aceste practici frauduloase, departe de a impieta asupra proiectelor haussmaniene, au fost condițiile care au făcut posibilă existența lor: "A nu da libertate totală afacerilor, a nu lăsa câmp liber carierismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai curând decât statului, decepționanta aplicare a legii Cornudet a reușit să pună în discuție și insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se arătau prea tributari părerilor țăranilor și comercianților pentru a rămâne nepăsători la plângerile lor revendicative: protejarea rentei funciare împotriva eventualelor spolieri comise în numele amenajării rurale sau urbane. Muzeul social, format și din aleși locali, a judecat această absență a voinței încă și mai nefastă ca greoaiele proceduri sau ca restricțiile jurisprudențiale impuse de Consiliul de Stat. Georges
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal. Dacă militează totuși pentru extinderea intervențiilor municipale în câmpul politic și social, o face în măsura în care acestea sunt concepute pentru a răspunde funcțional la situațiile care nu trebuiau să presupună luări de poziție politică asupra rentei funciare și a profiturilor industriale și comerciale. Intervenția municipală trebuia să fie pentru acest curent o mișcare explicit depolitizată. Odată cu municipalismul social, este evident începutul intervenționismului public în problemele igienei, locuinței și serviciilor urbane. Realizările socialismului municipal au fost în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capitalurilor lor decât să facă ceva pentru securitatea lor politică. Această atitudine dă seama de ritmul lent în care s-a operat industrializarea societății franceze. În Franța, statutul social valorizat a rămas mai mult timp atașat mai curând proprietății pământului, rentei și responsabilității funcțiilor decât acumulării profitului industrial. Numai odată cu conversia societății spre industrie, noțiunea de politică urbană prinde contur. În anii 1960, odată cu exodul rural și cu necesitatea de a mări capacitățile de primire ale orașelor, problema dezvoltării urbane va
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bugetului comunal de investițiile implicate de instalarea sau modernizarea unui serviciu 432. "Dimpotrivă, acestea [colectivitățile locale] pot propune intervenienților interesați să investească și să obțină venit, eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de o parte, de a investi pentru a satisface cererile tot mai mari ale populației și a stimula oferta de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la apă) sau contribuabilului (taxa pentru salubrizare). Până la legea Sapin din 1993464, absența încadrării juridice a delegării serviciului public către un organism terț făcea "colectivitățile să încheie contracte dezechilibrate economic cu parteneri puternici și influenți. Durata excesivă a contractelor asigura rente de situație și transferuri anormale de sarcini în detrimentul utilizatorilor sau colectivităților, și totul se făcea fără ca cineva să fie tras la răspundere. Căutarea acelor convenții foarte avantajoase economic făcea ca actorii economici să exercite numeroase presiuni asupra aleșilor și asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ocultare a conflictelor de interese și a mizelor puterii care le însoțeau făcea proiectul de modernizare cu atât mai ambiguu, cu cât politicile urbane ale statului se împletiseră mai bine cu preocupările burgheziei arhaice și autoritare de a-și păstra rentele decât cu cele ale noilor clase conducătoare apărute din dezvoltarea marilor organizații industriale și financiare. Denunțarea acestei iluzii, a acestei viclenii a științei transparente la interese convinsese rapid "forțele vii" mobilizate în mecanismele de consultare că ele nu serveau acolo
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
HLM folosește cu abilitate exemplul acestor organisme aflate în dificultate pentru a proceda ca și cum toate organismele ar fi o apă și un pământ. Adevărul ne obligă să spunem că numeroase organisme (în principal de tip SA) se bucură de veritabile rente de situare, deoarece au șansa de a avea un parc relativ vechi și bine poziționat pe care au putut să-l întrețină în mod corect prin creșterea regulată a chiriilor. Aceste organisme sunt pe cale să construiască adevărate grupuri imobiliare, sub
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sentență, societate, transdanubian, vamal, valida ș.a.; c) economie: agiu, anuitate, bancă, bilet, breveta, buget, bursă, capital, cesiune, comerț, compensație, concurență, construcție, contracta, creanță, credit, debitor, demonetizare, diurnă, dividende, emisiune, excedent, export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ordinelor regelui". Impozitele. Regele își trage enormele resurse de care are nevoie nu numai din impozite directe (birul) și indirecte (gabela, contribuția), dar și din vînzarea oficiilor și din împrumuturi de la particulari care sînt, începînd din 1522, sub formă de rente pe primăria Parisului (numite astfel pentru că plata dobînzilor era garantată cu încasările primăriei Parisului). În 1542, regatul este divizat în 16 circumscripții financiare generale sau *generalități, care grupează un anumit număr de *elecțiuni și conduse fiecare de un încasator general
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
are de gînd să ducă aceeași politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de oficii, suprimarea parțială a plății rentelor, restabilirea impozitelor căzute în desuetudine. Fronda parlamentară. În iunie 1648, Parlamentul de la Paris redactează o hotărîre, numită "a camerei Ludovic cel Sfînt", cerînd rechemarea tuturor comisarilor sau intendenților, votarea prin parlament a impozitelor noi și a înființării de oficii, interdicția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de companii comerciale; plasează sub administrarea coroanei teritoriile coloniale din Canada și Antile. Dar eforturile sale se lovesc de redutabila concurență a olandezilor și a englezilor și de prudența excesivă a burgheziei franceze, care preferă cu înfrigurare să cumpere pămînturi, rente sau funcții decît să investească în afaceri industriale sau comerciale. Totuși, în ciuda crizelor din 1661-1662 și din 1693-1694, în ciuda dificultăților în creștere după moartea lui Colbert, economia franceză este, în timpul lui Ludovic al XIV-lea, într-o situație care, global
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exportatorii din marile porturi de la Atlantic, rentieri de pămînturi și cultivatorii bogați care dispun de excedente comercializabile sînt marii cîștigători față de oamenii de rînd de la orașe și sate, ale căror salarii nu cresc în aceleași proporții ca profitul industrial sau renta funciară: aceștia nu primesc decît "firimiturile expansiunii" și sînt marea victimă a recesiunii din timpul lui Ludovic al XVI-lea. Mișcarea filosofică Marii filosofi. Continuînd lecțiile raționalismului cartezian și critica credințelor tradiționale și a monarhiei absolute începută în anumite cercuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
provincie care i-au susținut pe parlamentarii parizieni. În ciuda opozițiilor și a dificultăților, Maupeou recrutează noi magistrați pentru diversele consilii superioare astfel create. În ceea ce-l privește, abatele Terray încearcă să reducă deficitul. Dar măsurile pe care le ia, reducerea rentelor, împrumuturi forțate, creșterea impozitelor, îl fac foarte nepopular, fără să rezolve cu adevărat problema financiară. Impopularitatea regelui este și mai mare, mai ales de cînd Madame du Barry, foarte hrăpăreață, este amantă en titre (1769). Cînd Ludovic al XV-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Lasse, fără participarea ei, a aruncat întreaga Franță în dezolare [...]. Clerul și stările din Bretagne și din alte provincii au fost forțați să-și ruineze creditorii rambursîndu-i în hîrtie. Clerul și stările profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin amortizarea pe care au fost nevoiți să o facă acestei nenorocite de monede de hîrtie pe care Majestatea Sa a fost obligat mai apoi să o discrediteze la 1 noiembrie 1720". După R.
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fericită. Revoluțiile economice, care erau atribuite ultimei catastrofe mondiale și care nu proveneau toate din ea, săpau stabilitatea calmă a averilor. Altădată sursă aproape unică a multor familii, ultima speranță a atîtor altele, aflate încă pe primele pante ale succesului, renta se topea între mîini uluite. Rezistența salariatului devenea bloc împotriva oricărei presiuni în legătură cu remunerațiile muncitorilor, subțiind, la fiecare criză, profitul patronal, cu dividende cu tot. Expansiunea industriei, în țările noi, și progresele autarhiei lor expuneau capitalismele europene și pe cel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a drepturilor de proprietate. Fief. Este un bun acordat de către senior vasalului său pentru ca acesta să poată îndeplini serviciile către senior. Fieful este cel mai adesea un teren sau un castel, dar poate consta și în drepturi, venituri sau rente. Fisc. În Imperiul Roman desemna vistieria imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului acestuia, ce pune accent pe agricultură și pe nevoia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pierdut viața pe loc. Șoferul s-a stins a doua zi, la spitalul din Veszprém. Nemes, după o lungă procedură penală, a primit un an detenție, i s-a interzis pe viață șofatul și a fost obligat să plătească o rentă viageră văduvei șoferului - din proprie inițiativă plătea și familiei. Transilvania a fost marea iubire a lui Pethő. Studiile universitare le-a urmat la Cluj, avea o mulțime de prieteni transilvani. Ulterior convingerilor împărtășite în anii douăzeci, și-a părăsit pronunțatul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
scurt sunt și ele încă mari. Pentru un ideolog-politolog precum V. T., disputa aceasta dreapta/stânga pentru mulți, azi, oțioasă sau neinteresantă este, dimpotrivă, capitală 21. Și el are, bineînțeles, dreptate. în politica actuală, nu se poate trăi numai din rentele trecutului și din bune intenții, fără idei limpezi. Am ajuns, în felul acesta, și la rolul partidelor politice, de opoziție, în frunte cu cele istorice. Un istoric și o evaluare obiectivă a lor încă lipsește. Despre ele V. T. are
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rambursare; - în circumstanțele în care datorită nerespectarii clauzelor contractuale debitorul își poate pierde proprietatea. (v. Dicționar economic on line) Un credit lombard este un credit: - care a fost deschis de o bancă; - care are drept garanție efecte publice (titluri de rentă, acțiuni, obligațiuni etc.) aparținând clientului; Observăm că exprimarea unei trăsături conceptuale într-un ansamblu de concepte specifice, impune sistematic diferențele dintre concepte. Vorbim despre un sistem conceptual organizat de adjective categoriale în jurul unui concept general. Analiza celor trei concepte ne
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la profitul direct și să-și închirieze pămînturile, fie în sistem de arendă, fie în sistem de arendă în parte. În acest caz, seniorul încetează să mai fie cel ce exploatează pămîntul pentru a deveni un "rentier" al acestuia. Dar renta, și așa mediocră, este dimi nuată încă de devalorizările monetare succesive. În schimb, din rîndul fermierilor se ridică o clasă de burghezi rurali, care, profitînd de scăderea arenzilor și folosindu-se de țăranii cei mai săraci, realizează exploatări de teren
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]