6,752 matches
-
și 1,12%; distribuția cumulată în cazul decilei D0 = 60% este similară cu cea standard utilizată în metoda ABC, conform principiului 20/80 prezentată în subcapitolul 3.1. Din punct de vedere al aplicației practice, demersul nostru oferă posibilitatea definirii repartiției cumulate pe decile a cifrei de afaceri a unor piețe clasificate, cunoscând cifra de afaceri totală și ponderea decilei D0. Menționăm că determinarea ecuațiilor de regresie prezentate a fost realizată în prima fază a cercetării. Aplicarea acestora în cazul celor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
D0. Menționăm că determinarea ecuațiilor de regresie prezentate a fost realizată în prima fază a cercetării. Aplicarea acestora în cazul celor 553 de piețe clasificate din a doua fază a cercetării nu a evidențiat abateri semnificative de la ecuațiile inițiale. Analiza repartiției pe decile a cifrei de afaceri în cazul piețelor clasificate cu N ≥ 30 a validat importanța covârșitoare pe care o are decila D0, numită de noi „decila de putere” a repartițiilor structurale ale cifrelor de afaceri. Valorile medii ale decilelor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
nu a evidențiat abateri semnificative de la ecuațiile inițiale. Analiza repartiției pe decile a cifrei de afaceri în cazul piețelor clasificate cu N ≥ 30 a validat importanța covârșitoare pe care o are decila D0, numită de noi „decila de putere” a repartițiilor structurale ale cifrelor de afaceri. Valorile medii ale decilelor de putere D0 în anii 2004, 2008 și pe ansamblul celor 553 de piețe clasificate sunt prezentate în tabelul 3.11. Media decilei D0 va fi cuprinsă între adică între 78
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
anii 2004 și 2008 a arătat că valoarea minimă a acestora a fost de 37,8666. În condițiile date, am putea defini o lege experimentală de distribuție a decilei D0 de forma: Coeficientul ar putea fi o măsură a asimetriei repartițiilor cumulate ale cifrelor de afaceri ale piețelor clasificate (N≥30). În această situație, experimentele următoare ar trebui să verifice că decilele de putere D0 în diverse domenii economice au valori cuprinse între 36,79% și 100%. Este evident că și
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
pe piețe clasificate. În esență, cercetările noastre se sprijină pe patru concepte fundamentale care ar putea influența semnificativ cercetarea economică în viitor. În cele ce urmează vom prezenta sinteza acestor patru categorii de date experimentale. a. Particularitatea statistică fundamentală a repartițiilor cotelor de piață, anume că valoarea coeficientului de variație V este supraunitar În plan practic, consecința acestei particularități este excepțională pentru că ea împarte companiile active de pe o piață clasificată în două categorii: o lume în principal a microîntreprinderilor cu cotele
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
este. d. Identificarea dependenței numărului companiilor-noduri de numărul total de companii și de cota liderului, cu o determinație de 90% are o importanță capitală pentru că dă posibilitatea definirii cu o probabilitate de 0,95 a numărului maxim al companiilor-noduri din repartiția structurală dată. Ecuația de regresie este de forma. Un exemplu este concludent: fie un sistem național cu 400.000 de companii active și cu o cotă a liderului de 2,7%. Conform ecuației de regresie: N80max = 66.048 adică max
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
prelucrătoare, iar a doua la demonstrarea relevanței top 100 România prin concluziile pe care acesta le oferă pe perioada 2000-2009. Celelalte două studii încearcă să aplice conceptele fundamentale ale cercetării, modelul de distorsionare a concurenței și structurile de putere în cadrul repartițiilor structurale în domeniul bancar și cel macroeconomic al PIB-ului mondial pe o perioadă de 40 de ani, 1970-2010. Ultimele două studii constituie un model în care, conform abordărilor finale din capitolul 4, urmează să fie testate rezultatele cercetării. 5
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
altele, cum au fost în anul 2009 companiile importatoare de autovehicule, care au fost înlocuite în top 100 cu companiile importatoare de produse farmaceutice. În perioada 2000-2009, topurile 100 ale României au cuprins 220 de companii, cu personalitate juridică diferită. Repartiția acestor companii pe principalele sectoare ale economiei este dată în tabelul 5.2.4. Se constată că cele două sectoare de reprezentativitate superioară în top (circa 60%), comerțul și industria prelucrătoare, au rulat 130 de companii, adică 59,1% din
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
puține studii care abordează exclusiv competiția bancară din România; b. este prima încercare, în sensul provocărilor lansate în finalul capitolului 4, de aplicare a rezultatelor cercetării în alte domenii decât al cifrei de afaceri a companiilor nefinanciare. Sinteza datelor privind repartițiile structurale ale cotelor de piață referitoare la activele nete pentru instituțiile bancare din România în perioada 2000-2010 sunt prezentate în tabelul 5.3.1. a. Particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață Cele 11 repartiții structurale ale cotelor de piață
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
alte domenii decât al cifrei de afaceri a companiilor nefinanciare. Sinteza datelor privind repartițiile structurale ale cotelor de piață referitoare la activele nete pentru instituțiile bancare din România în perioada 2000-2010 sunt prezentate în tabelul 5.3.1. a. Particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață Cele 11 repartiții structurale ale cotelor de piață au asimetrie pozitivă (de stânga) cu valorile cotelor medii superioare celor mediane, încadrându-se în caracteristica repartițiilor structurale ale mărimilor economice. De asemenea, coeficientul de variație V
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
companiilor nefinanciare. Sinteza datelor privind repartițiile structurale ale cotelor de piață referitoare la activele nete pentru instituțiile bancare din România în perioada 2000-2010 sunt prezentate în tabelul 5.3.1. a. Particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață Cele 11 repartiții structurale ale cotelor de piață au asimetrie pozitivă (de stânga) cu valorile cotelor medii superioare celor mediane, încadrându-se în caracteristica repartițiilor structurale ale mărimilor economice. De asemenea, coeficientul de variație V = s/m este pentru toate repartițiile anuale supraunitar
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
2000-2010 sunt prezentate în tabelul 5.3.1. a. Particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață Cele 11 repartiții structurale ale cotelor de piață au asimetrie pozitivă (de stânga) cu valorile cotelor medii superioare celor mediane, încadrându-se în caracteristica repartițiilor structurale ale mărimilor economice. De asemenea, coeficientul de variație V = s/m este pentru toate repartițiile anuale supraunitar, ceea ce verifică și în cazul sistemului bancar legea experimentală conform căreia H n 2≥ . Într-adevăr, toate valorile indicelui Herfindahl sunt mai
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Cele 11 repartiții structurale ale cotelor de piață au asimetrie pozitivă (de stânga) cu valorile cotelor medii superioare celor mediane, încadrându-se în caracteristica repartițiilor structurale ale mărimilor economice. De asemenea, coeficientul de variație V = s/m este pentru toate repartițiile anuale supraunitar, ceea ce verifică și în cazul sistemului bancar legea experimentală conform căreia H n 2≥ . Într-adevăr, toate valorile indicelui Herfindahl sunt mai mari decât dublul valorii minime corespunzătoare distribuției uniforme. În cazul tuturor repartițiilor structurale analizate, valorile cotelor
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
m este pentru toate repartițiile anuale supraunitar, ceea ce verifică și în cazul sistemului bancar legea experimentală conform căreia H n 2≥ . Într-adevăr, toate valorile indicelui Herfindahl sunt mai mari decât dublul valorii minime corespunzătoare distribuției uniforme. În cazul tuturor repartițiilor structurale analizate, valorile cotelor de piață mai mici decât media sunt concentrate într-un singur interval al abaterii standard. În fine, indicii Herfindahl ai instituțiilor a căror cotă de piață cumulată este egală cu 80% din cota de piață totală
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
interval al abaterii standard. În fine, indicii Herfindahl ai instituțiilor a căror cotă de piață cumulată este egală cu 80% din cota de piață totală au, în toate cazurile analizate, valori mai mari de 95% din valoarea H a întregii repartiții, ceea ce confirmă relevanța structurală a factorului 80%. Concluzia noastră este că toate particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață din macroexperimentul nostru se regăsesc în cazul sistemului bancar românesc în perioada 2000-2010. b. Valorile indicatorilor M și Gdl încadrează sistemul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
piață cumulată este egală cu 80% din cota de piață totală au, în toate cazurile analizate, valori mai mari de 95% din valoarea H a întregii repartiții, ceea ce confirmă relevanța structurală a factorului 80%. Concluzia noastră este că toate particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață din macroexperimentul nostru se regăsesc în cazul sistemului bancar românesc în perioada 2000-2010. b. Valorile indicatorilor M și Gdl încadrează sistemul bancar românesc în matricea distorsionării concurenței în zonele 5c (2000-2003), 2 (2004), 5 (2005-2006
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
un număr cuprins între 9 și 11, având o pondere între 27,5% și 21,9% din numărul total de instituții. În anul 2010, instituțiile-noduri ale sistemului bancar din România au fost (tabelul 5.3.2). d. Sinteza valorilor privind repartițiile structurale ale capitalului în funcție de țările de origine este prezentată în tabelul 5.3.3. e. Particularitățile repartițiilor structurale ale țărilor de origine ale instituțiilor bancare Cele 11 repartiții structurale confirmă în totalitate și în cazul capitalurilor particularitățile repartițiilor structurale ale
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
numărul total de instituții. În anul 2010, instituțiile-noduri ale sistemului bancar din România au fost (tabelul 5.3.2). d. Sinteza valorilor privind repartițiile structurale ale capitalului în funcție de țările de origine este prezentată în tabelul 5.3.3. e. Particularitățile repartițiilor structurale ale țărilor de origine ale instituțiilor bancare Cele 11 repartiții structurale confirmă în totalitate și în cazul capitalurilor particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață din macroexperimentul nostru: asimetrie pozitivă (de stânga); coeficient de variație s/m supraunitar; cotele
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
din România au fost (tabelul 5.3.2). d. Sinteza valorilor privind repartițiile structurale ale capitalului în funcție de țările de origine este prezentată în tabelul 5.3.3. e. Particularitățile repartițiilor structurale ale țărilor de origine ale instituțiilor bancare Cele 11 repartiții structurale confirmă în totalitate și în cazul capitalurilor particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață din macroexperimentul nostru: asimetrie pozitivă (de stânga); coeficient de variație s/m supraunitar; cotele de piață mai mici decât media sunt concentrate într-un singur
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
valorilor privind repartițiile structurale ale capitalului în funcție de țările de origine este prezentată în tabelul 5.3.3. e. Particularitățile repartițiilor structurale ale țărilor de origine ale instituțiilor bancare Cele 11 repartiții structurale confirmă în totalitate și în cazul capitalurilor particularitățile repartițiilor structurale ale cotelor de piață din macroexperimentul nostru: asimetrie pozitivă (de stânga); coeficient de variație s/m supraunitar; cotele de piață mai mici decât media sunt concentrate într-un singur interval al abaterii standard; valoarea indicelui H80 este mai mare
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
marcat de destrămarea URSS și de alte schimbări care ne-au determinat să nu utilizăm în lucrare datele disponibile, considerându-le nerelevante. footnote> Studiul prezentat este prima încercare de aplicare la nivel macroeconomic a rezultatelor cercetării. Am optat pentru analiza repartițiilor structurale ale PIB-ului mondial pe o perioadă de 40 de ani, 1970-2010. Din punct de vedere metodologic, perioada 1970-2010 a fost împărțită în două, ținând seama de schimbările majore survenite în anul 1990: 1970-1989 - 20 de ani; 1991-2010 - 20
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
este centrat pe ierarhizări de putere și distorsionarea concurenței din perspectiva PIB în fiecare an al perioadei, valorile utilizate pentru PIB au fost cele în dolari curenți, la cursurile de schimb ale fiecărei țări, în fiecare an. Mărimile fundamentale ale repartițiilor structurale au fost calculate în fiecare an, analizele de detaliu fiind însă efectuate pe perioade, astfel: pentru prima perioadă 1970, 1975, 1980, 1985, 1989; pentru a doua perioadă 1991, 1995, 2000, 2005, 2010. Sursa lucrării o constituie baza de date
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
de detaliu fiind însă efectuate pe perioade, astfel: pentru prima perioadă 1970, 1975, 1980, 1985, 1989; pentru a doua perioadă 1991, 1995, 2000, 2005, 2010. Sursa lucrării o constituie baza de date a Organizației Națiunilor Unite. Analiza celor 40 de repartiții structurale a relevat (anexa 5.4.1 și anexa 5.4.2): a. toate repartițiile structurale au asimetrie pozitivă (de stânga), cota medie fiind superioară medianei; b. toți coeficienții de variație ai cotelor PIB sunt supraunitari, astfel încât: valoarea indicelui Herfindahl
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
1989; pentru a doua perioadă 1991, 1995, 2000, 2005, 2010. Sursa lucrării o constituie baza de date a Organizației Națiunilor Unite. Analiza celor 40 de repartiții structurale a relevat (anexa 5.4.1 și anexa 5.4.2): a. toate repartițiile structurale au asimetrie pozitivă (de stânga), cota medie fiind superioară medianei; b. toți coeficienții de variație ai cotelor PIB sunt supraunitari, astfel încât: valoarea indicelui Herfindahl cotele PIB mai mici decât cota medie sunt concentrate într-un singur interval al abaterii
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sistemului industrial românesc”, Oeconomica, nr. 1 37. Mereuță, C. (1998), „Analiza nodală multicriterială și principiile schimbării structurale”, Microeconomia Aplicată, nr. 3 38. Mereuță, C. (2004), Analiza nodală a sistemelor de companii, Editura Economică, București 39. Mereuță, C. (2010), „Particularități ale repartițiilor cotelor de piață ale companiilor active pe piețe clasificate din perspectiva gradelor de concentrare”, Working Papers of Macroeconomic Modelling Seminar, 102301, Institute for Economic Forecasting 40. Mogarovski, V. (1962), „Gradul de neuniformitate în geologie”, Geochimia, nr. 2 41. Neguț, S.
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]