7,864 matches
-
de efortul fizic. Dacă acesta este judicios efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros se contractă inima și presiunea sângelui din artere (Motoc, 2003). la cei neantrenați 5,5 l/minut; În repaus: la cei antrenați 3,5 l/minut, dar la sportivi există o utilizare superioară a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de transport a
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac. La sportivi antrenați crește de peste 15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5 ori față de valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi, tensiunea arterială sistolică atinge valori mari care revin foarte repede la valorile de repaus. La persoanele
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac. La sportivi antrenați crește de peste 15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5 ori față de valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi, tensiunea arterială sistolică atinge valori mari care revin foarte repede la valorile de repaus. La persoanele neantrenate, valorile rămân mult timp ridicate (Mercea M.K., Zamora
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi, tensiunea arterială sistolică atinge valori mari care revin foarte repede la valorile de repaus. La persoanele neantrenate, valorile rămân mult timp ridicate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). 2.2.2. Adaptarea respiratorie în timpul efortului Activitatea fizică necesită un consum mare de oxigen (de 30 ori mai mare decât în repaus) și produce CO2 (aproximativ
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
repede la valorile de repaus. La persoanele neantrenate, valorile rămân mult timp ridicate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). 2.2.2. Adaptarea respiratorie în timpul efortului Activitatea fizică necesită un consum mare de oxigen (de 30 ori mai mare decât în repaus) și produce CO2 (aproximativ în aceleași proporții) care trebuie eliminat (Apostol, 1998). Respirația, funcție vitală a organismelor vii, reprezintă un ansamblu de fenomene fizice și chimice prin care se asigură schimburile de gaze între organism și mediu, necesare procesului de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
respiratorii și modul cum aceasta se cuplează cu cea circulatorie (Drăgan, 1994). A. Modificări imediate În timpul și imediat după efort se produc o serie de modificări ale aparatului respirator. Creșterea consumului de oxigen în timpul efortului, de 20 de ori față de repaus, necesită un aport sporit de oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori. Stimulii umorali intervin în reglarea respirației atât în repaus cât și în eforturi intense și prelungite și în perioada de refacere. Din multitudinea acestor factori amintim: presiunea parțială scăzută a O2 în sânge și presiunea parțială crescută a CO2, temperatura ridicată a sângelui, acidoza legată de acid lactic și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
creșterea presiunii venoase în atriul drept (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Creșterea intensității efortului este însoțită de amplificarea ventilației pulmonare, ce se realizează atât pe seama accelerării frecvenței respiratorii, cât și prin mărirea volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
volumului respirator curent (de la 500-600 ml/respirație în repaus la 2000-2500 ml/respirație în efort mediu), echivalent cu 50-60% din capacitatea vitală (Drăgan, 1994). În efortul dinamic, frecvența respiratorie variază cu intensitatea acestuia și gradul de antrenament. De la frecvența de repaus de 16-18 respirații/minut trece la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la 30-40 respirații/minut, în eforturile maximale ajungând la 60 respirații/minut. Se pune problema dacă o astfel de frecvență prejudiciază ventilația efectivă (alveolară). Lucrările clasice confirmă acest punct de vedere precizând că frecvența rapidă scade durata expirației (care în repaus este în raport de 2:1 față de inspirație), ajungând la valori chiar mai mici decât ale inspirației (Apostol,1998). Frecvența respiratorie crește de obicei mai rapid decât volumul respirator. Mărirea exagerată este neeconomică deoarece: Necesită consum energetic pentru contracția mușchilor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la 6000-7000 ml, la cei antrenați, iar la cei neantrenați este de 3000-4000 ml. Valorile cele mai ridicate sunt la cei care practică înot, alergări de fond, ciclism. Consumul maxim de O2 În repaus valorile sunt identice la cei neantrenați și la cei antrenați. În efort valorile cresc: La cei neantrenați la circa 1500 ml/minut; 2.3. Surse de energie pentru activitatea musculară Sursa de energie pentru contracția musculară este constituită din acidul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
vârstă măsurarea se face la băieți și bărbați sub relieful pectoralilor, în dreptul bazei apendicelui xifoidian, iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul inferior al omoplaților. Dimensiunile toracelui pot fi măsurate în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
unui număr cât mai mare de unități motorii Unitatea motorie este formațiunea alcătuită din neuronul motor periferic împreună cu prelungirile sale dendritice, axonale, plăcile neuromotorii aferente împreună cu toate fibrele musculare pe care le inervează. Este cunoscut faptul că, în stare de repaus, sunt în contracție 2 5% din unități, în eforturi minime 10 30%, în eforturi intense 40 60%, iar în activitatea de performanță sportivă 70 75 %. Acționarea unui număr cât mai mare de unități motorii depinde de capacitatea scoarței cerebrale motorii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
iar la fete și femei la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul inferior al omoplaților. Cele mai apropiate valori le au: grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă cu valoarea perimetrului toracic în repaus de 83.6 cm și respectiv 85.5 cm (conform Graficului 13). Analizând Tabelul 14, putem observa că între grupa copiilor normali și între grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară se evidențiază o diferență semnificativă statistic pentru p < 0.01
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
evidențiază o diferență semnificativă statistic pentru p < 0.01. O altă diferență semnificativă statistic se înregistrează între grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă pentru p < 0,02. Ca și la perimetrul toracic în repaus, singurele diferențe semnificative statistic pentru perimetrul toracic în expirație, se înregistrează între grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară pentru p ≤ 0,02, precum și între grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și grupa copiilor cu dizabilitate mentală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
tulburări funcționale la eforturi mici, dar prezintă astfel de tulburări la eforturi de o intensitate sau durată mare, însoțite și de o limitare a capacității de efort; este asimilat cu gradul mediu de handicap; - gradul III - bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburări funcționale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare și o limitare a capacității de efort; poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap; - gradul IV - bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburările funcționale accentuându‑se la orice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gradul III - bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburări funcționale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare și o limitare a capacității de efort; poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap; - gradul IV - bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburările funcționale accentuându‑se la orice efort; se pot lua în considerare, după caz, și valorile gazometriei sangvine; poate fi asimilat cu forma gravă de handicap. Pentru grupele de vârstă pentru care nu se pot evalua gradele NYHA, se va
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de ritm. 20. Coordonare membre superioare - membre inferioare: în aceeași poziție ca la exercițiul 18, subiectul îndoaie simultan, cât mai repede, un braț și piciorul opus; în faza următoare vor fi îndoite membrele care în prima fază au fost în repaus; se alternează astfel mișcările de flexare ale membrelor superior și inferior opuse; se notează mâna și piciorul cu care începe execuția. - 0 - brațul și gamba opusă flexate cu suplețe și eleganță, alternanță precisă și sigură a mișcărilor; - 1 - alternanță bună
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să fie uscată, nealunecoasă și fără obstacole pentru rotilele fotoliului rulant. Dacă aleea sau holul pe care se circulă este în pantă, aceasta nu trebuie să depășească 5%. Dacă panta are între 4% și 5%, atunci trebuie construite paliere de repaus la fiecare 10 m, în lungime de 1,40 m. O pantă de 2 m lungime poate avea înclinația maximă de 8%, iar una de 0,5 m de maxim 12%. Lățimea culoarelor trebuie să fie de cel puțin 1
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Dieta trebuie să fie hiposodată (0,5-2-4 g sare/zi, în funcție de severitatea edemelor și a HTA) și hipolipidică. Se recomandă un aport caloric de 30-35 kcal/kg/zi și un aport proteic cotidian egal cu 0,7 g/kg + proteinuria. Repausul la pat prelungit este indicat la pacienții cu SN sever, deoarece favorizează reducerea proteinuriei (cu până la 50 %) și a edemelor. Totuși, pentru evitarea complicațiilor trombotice, se recomandă mers pe jos, în ritm moderat, 3-4 km de două-trei ori pe săptămână
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
terapia patogenică, pot necesita medicație simptomatică, precum antiacide, inhibitori ai pompei de protoni sau prokinetice. Pacienții care primesc AINS timp îndelungat necesită tratament protector gastric cu inhibitori ai pompei de protoni (superiori agenților anti-H2 și misoprostolului). Tratamentul vasculitei mezenterice cuprinde: repaus digestiv total, bolusuri de metilprednisolon IV sau doar prednison P.O., eventual, în asociere cu ciclofosfamidă sau azatioprină. Infarctul și perforația intestinală necesită intervenție chirurgicală de urgență. 6.1.11.6. Tratamentul afectării cardiace Pericardita ușoară răspunde la AINS sau
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]