2,430 matches
-
sociale din punctul de vedere al genului sunt semnificative. Mai multe cercetări indică o natură diferită a sărăciei pentru femei și bărbați, Figura 7. În următorii cinci ani, pentru a vă crește nivelul de trai, dumneavoastră ce plănuiți să faceți...? Respondenți femei.1 cauzele structurale regăsindu-se în trei arii: familia, piața muncii și sistemele de protecție socială. Astfel, în cadrul familiei, aspecte importante le constituie relațiile de putere și împărțirea resurselor și sarcinilor în cadrul gospodăriei. Acestea au un impact puternic asupra
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
persoanelor preferă să aibă acces la internet douăzeci și patru de ore pe zi” nu ne stârnește interesul. „Cinci din șase persoane preferă să aibă acces douăzeci și patru de ore” sună mult mai corect și prezintă mai multă încredere; „83,3% din totalul respondenților preferă acces non-stop la Internet” sună a fapt științific ce merită acțiune imediată, chiar dacă această afirmație este identică cu cea anterioară și este extrasă din același studiu care a stat la baza fiecăreia dintre cele trei concluzii. Cercetările l-au
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice și transparența politicilor și practicilor urmate față de utilizatori și de respondenții la anchetă; d) fiabilitate - statisticile trebuie să măsoare, cât mai fidel, mai exact și mai cuprinzător posibil, realitatea pe care sunt menite să o reprezinte și presupun utilizarea unor criterii științifice de selectare a surselor, a metodelor și a procedurilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
nevoie, astfel încât s-au mulțumit cu 2-3 propoziții lămuritoare: "a fost un mare domnitor care după lupte el ridica (sic!) câte o biserică"; "el a luptat în cele mai temute războaie"; "el a fost iubit de toată lumea". Cel mai ambițios respondent a reușit să apropie cumva poate și cu ajutorul discret al învățătoarei basmul de manual: "Ștefan Vodă a fost un om care a luptat în război, deoarece a fost foarte curajos. El era foarte înalt și voinic (sic!). A cucerit inergic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
liceului nu au uitat repertoriul anecdotic asociat domnitorului 194, amintind de faptul că era scund, că purta plete, că a murit din cauza unei săgeți sau că a construit câte o biserică după fiecare victorie. Întrebați expres despre asta, aproape toți respondenții au admis cu destulă lejeritate că "era sfânt" (între altele, pentru că "s-au descoperit moaștele lui"195) ori au încercat să explice de ce este considerat așa. Trecerea din registrul războinic în cel hagiografic nu i-a pus în dificultate, fiind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost frecvent deturnată de tentația subiecților -, dar și a intervievatorului de a rememora ceva din propria "poveste a vieții"132, de a găsi o confirmare în plus trecutului personal. Intenția declarată, așa cum au perceput-o, de altfel, aproape toți respondenții, a fost aceea de invocare, de reconstituire și de reamintire împreună a unor realități din trecut. Deși subiecții știau că întâlnirile noastre se desfășurau sub genericul "amintiri despre școală" nu "cum era la școală" sau, pur și simplu, "cum era
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oferă; -trebuie să ne pregătim viitorul și să facem planuri pentru a trăi mai bine. Din 1980 în 2000, perspectiva "prezentului" urca de la 53,3% la 63,6%, iar perspectiva "viitor" a scăzut de la 40,8% la 34,5% din respondenți. Această constatare este în contradicție cu mentalitatea tipică a modernității (și a societății industriale) de altădată, unde proiectele individuale și colective sunt cele care au imprimat dinamismul societății noastre, fixându-și obiectivele într-un viitor mai mult sau mai puțin
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Tabelul prezintă numai răspunsurile valide ("non-răspunsurile" și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). O analiză a răspunsurilor privind aceeași problemă 33 la nivelul întregului eșantion urban arată că reprezentarea e dependentă de vârstă, în sensul că, cu cât respondenții sunt mai tineri, cu atât e mai probabil ca imaginea să fie mai negativă (vezi Anexa II, Tabel R1); altfel spus, dintre toate categoriile de vârstă, cel mai probabil (p = 0,01) este ca aceia care consideră că sărbătorile se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Eminescu, M. Sadoveanu 43, și I. Creangă sunt cei mai cunoscuți autori români 44, primul fiind menționat de 25,7 % din tineri, al doilea de 17,2 % și al treilea de 15,8 %45. În ceea ce privește literatura universală, 44,2 % din respondenți nu precizează nici măcar un nume de autor; doar 42,8 % pot menționa doi (cei mai cunoscuți sunt Shakespeare și Dumas). N. Grigorescu (65,1 %) urmat la mare distanță de S. Luchian și N. Tonitza 46 (ambii aproximativ 11 %) sunt cei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care sunt cele mai importante lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă. Puteau fi alese maxim cinci lucruri dintr-o listă ce includea: independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea/economisirea de bani; credința religioasă; supunerea. Fiecare respondent a primit câte un punct pentru alegerea fiecăreia dintre ultimele patru atribute (cele nesubliniate) și câte un punct în minus pentru alegerea fiecăreia dintre primele patru atribute (cele subliniate). 5. MODEL ALTERNATIV DE FAMILIE Această orientare este măsurată pe baza
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
răspunsurile posibile fiind: "de acord", "împotrivă", "depinde". Variabila a fost recodificată dihotomic: 1 = de acord, 0 = împotrivă; răspunsurile "depinde", indecizia ("nu știu") și refuzurile de răspuns (NR) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Mai mult de jumătate dintre respondenți (74 % în 1993, 75 % în 1999, respectiv 62 % în 2005) se declară de acord cu ideea ca o femeie să își crească singură copilul, în afara unei relații familiale tradiționale. 6. INEGALITATEA DE GEN (în sfera muncii) Această orientare este măsurată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
euro într-un anunț apărut în Le Monde (joi, 14 decembrie 2006). Acest prag de bogăție, așa cum reiese din sondaj, este net inferior pragului de impunere a impozitului de solidaritate 5 (ISF: 750 000 euro). În opinia a 49% dintre respondenți, pentru a face avere trebuie mai ales să muncești. Dacă întreprinzătorul, considerat drept creator de locuri de muncă, este apreciat, "invadatorii" [raiders], acești noi campioni în palmaresul marilor averi, a căror reușită este construită pe preluarea controlului în firmele deja
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
instituțiile sale funcționau fără a avea nevoie de o legitimare religioasă." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 339). Un studiu efectuat de Fundația Soros România arată că mai mult de jumătate dintre români se roagă zilnic. Deși încrederea în Biserică este mare, respondenții nu sunt de acord cu sfaturile de natură politică oferite de preot credincioșilor. 90% dintre respondenți merg la biserică măcar la sărbătorile importante, 70% contribuie cu bani, iar 61% declară că rugăciunea face parte din viața de zi cu zi
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Un studiu efectuat de Fundația Soros România arată că mai mult de jumătate dintre români se roagă zilnic. Deși încrederea în Biserică este mare, respondenții nu sunt de acord cu sfaturile de natură politică oferite de preot credincioșilor. 90% dintre respondenți merg la biserică măcar la sărbătorile importante, 70% contribuie cu bani, iar 61% declară că rugăciunea face parte din viața de zi cu zi. Doar 3% dintre români agreează variante precum: finanțarea Bisericii să se facă din surse publice, pentru
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
usturoi; Peste 68% dintre români cred că "mogulul" este o boală de piele cauzată de sexul neprotejat; Aproximativ 29,6% dintre români cred că valoarea unui leu e mai mare decât valoarea unui euro, însă alături de ceilalți 65,3% dintre respondenți oricum sunt absolut convinși că valoarea cea mai din lume este "valoarea mea, valoarea mea!" Patru români din cinci au frate geamăn pe care nu l-au cunoscut niciodată însă l-au văzut la televizor; 75% dintre români spun că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care fac dificilă deschiderea spre alte orientări religioase. Un procent semnificativ dintre subiecții cercetării declară că au utilizat foarte frecvent (8,33%) sau frecvent (27,78%) în comunitatea religioasă locală informații provenite din comunitățile virtuale religioase. Doar 1,9% dintre respondenți afirmă că nu au utilizat niciodată astfel de informații în activitățile comunităților religioase locale. Aceasta atribuie comunităților virtuale un rol informativ, care este, de altfel, unul dintre obiectivele inițiale și predominante ale rețelei Internet. Pe de altă parte, acest rezultat
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pentru a urma studii postuniversitare, ceea ce constituie deja un semn sigur de independență și ambiție. Cu excepția femeii care ajunsese de curând, restul își găsiseră partenerii în Statele Unitexe "Statele Unite", un alt semn de autodeterminare. Tabelul 6.1. Profilurile demografice ale respondenților * Indică și cazurile de divorț, recăsătorire, văduvie, hipergamie (căsătoria cu cineva dintr-o castă superioară)/hipogamie (căsătoria cu cineva dintr-o castă inferioară). ** Indică un model de angajare intermitent. Șaisprezece subiecți (80%) cunoșteau deja în Statele Unite rude sau prieteni, fapt
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
compus din trei funcționare, o profesoară, o vânzătoare, o psihoterapeută, trei consultanți software, un inginer electrotehnician, două profesoare universitare, două contabile, două analiste clinice (o chimistă, un microbiolog), doi cercetători științifici (un cercetător molecular, o fiziciană). Capitalul uman al majorității respondenților era cu mult mai înalt decât cel al părinților lor. Cu excepția a trei ingineri, un geofizician și un avocat, tații subiecților erau sau sunt nespecializați, unul având doar un nivel de educație elementar. Majoritatea mamelor erau casnice. Numai trei, incluzând
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dar nu și comportamentele. Zece dintre cele șaptesprezece întrebări (1, 2, 3, 5, 7, 9, 11, 12, 16 și 17) au un conținut tradițional în privința genului, iar șapte un conținut netradițional. În această secțiune vom determina orientarea rolului sexelor pentru respondenți, folosind modelele de distribuție a frecvenței răspunsurilor lor în cinci grupuri de întrebări, care au cinci teme conceptuale distincte. Cele cinci teme sunt: afirmarea sferelor de activitate separate pe gen, afirmarea rolului maternității și al situației de casnică pentru femei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de clasă de mijloc dobândit de „minoritățile de intermediari” (Bonacichxe "Bonacich, E.", 1973), cum sunt indienii asiatici din Statele Unite, care au un capital uman bine dezvoltat și o puternică dorință de a reuși, poate reduce nevoia de adaptare culturală printre respondenți, spre deosebire de imigranții încadrați în clase sociale defavorizate. Vârsta și educația: factorul generațietc "Vârsta și educația \: factorul generație" Una dintre descoperirile cele mai interesante ale studiului de față a fost efectul vârstei asupra orientărilor subiecților privind rolul sexelor, existând diferențe clare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cercetare se aplică exact aceleași reglementări profesionale și etice ca și pentru alte forme de cercetare prin sondaje. Aceste reglementări sunt stabilite prin Codul Internațional de Practică pentru Cercetare Socială și de Marketing și include responsabilitatea de a păstra anonimitatea respondenților. Totuși, cercetarea de opinie publică tinde să fie un domeniu deosebit de „sensibil”. Ea se referă la chestiuni care trezesc un interes și o emoție publică mai mari decât majoritatea proiectelor de cercetare comercială de piață. În plus, rezultatele acestui tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ușor de trasat, în cele mai multe cazuri, distincția dintre „fapt” și „comentariu” este simplu de realizat în practică. Pentru evitarea neînțelegerilor cu privire la interpretarea rezultatelor anchetei, cercetătorii care pregătesc chestionarele pentru sondajele de opinie trebuie să evite întrebările ambigue sau care orientează respondenții către anumite răspunsuri. Aranjamente contractuale ESOMAR încurajează utilizarea contractelor între agențiile de cercetare și clienții lor pentru a acoperi anumite puncte discutate în acest Cod. De exemplu, anumite contracte stipulează ca agenția să aibă dreptul să revadă și să aprobe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pot să producă efecte perverse, pentru că, e lucru știut, orice instrument evaluativ induce conduite așteptate, normate, prognozate, uneori de fațadă, fără ca acestea să existe cu adevărat sau să fie valoroase. Se pot fasona, de pildă, chestionare care să „scoată” de la respondenți ceea ce sistemul de control așteaptă (mai ales când instrumentele sunt structurate tocmai de cei din sistem!). Chiar și în cazul unei evaluări externe nu trebuie neglijată influența instrumentului de evaluare asupra conduitelor clienților. Ca principiu, postulăm multiplicitatea evaluării și a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
perioada 2003-2004. Atât în prima cercetare, cât și în cea recentă, am realizat anterior o serie de documentări ample, informări generice tocmai pentru a nu „opera” cu stări emoționale ori cu forțarea cadrelor date de statutul socioprofesional și material al respondenților. Concret, am imaginat o prezentare în maniera „față în față” a rezultatelor obținute prin utilizarea unor chestionare la cele două loturi de angajați ai Ministerului Afacerilor Externe în ideea oferirii unor accepțiuni, concluzii, idei-țintă necesare activității diplomatice românești - parte integrantă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a fost saturat de ideea statuării unui set de relații cu partenerii străini, iar pe locul III s-a aflat „deschiderea” spre problematica economică și socioculturală a zonei în care se desfășoară activitatea diplomatică. Rangul IV a fost acordat de respondenți rolului de negociator - care include cunoștințe generale diverse și de specialitate, abilități și experiență în domeniu. Dacă încercăm o suprapunere a temelor conținute în cele două chestionare (1994-1995 și 2003-2004), se observă că s-au obținut răspunsuri care pot fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]