3,455 matches
-
de mătase”! Dezamăgirea se poate manifesta prin neîncrederea sau refuzul maestrului de a mai preda, de a mai avea relații educative. El intuiește că nu are un auditoriu pe măsura mesajului lui, și se pregătește, În muțenia sa, de a revela altfel „marele adevăr”. Istoria este plină de astfel de „nefericiri” ale Învățătorilor. Moise va distruge primele Table ale Legii (cele mai importante, purtând semnătura lui Dumnezeu), deznădăjduit că nu are cui să le predea. La fel și Nietzsche, care se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aflăm ce se Întâmplă acolo, că putem face ceva cu răspunsul la această Întrebare etc. Mai rămâne să aflăm doar un „simplu” aspect: ce se Întâmplă acolo! Problema care se avansează predetermină de multe ori soluția ce urmează a fi revelată. Orice conținut, care va fi „turnat” În „forma” Întrebării, trebuie să se modeleze În spiritul ei. Răspunsul „se ascunde” in nuce În Însăși Întrebarea care este pusă, Încât și aici funcționează acel principiu pascalian - oarecum tăinuit, căci ține de „viclenia
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
autodevenirii. „Simțul” luminii este pus la treabă prin iluminare, iar educatorul are datoria să Îndrepte privirea discipolului spre lumina autentică. Lumina este purtătoare de adevăr și cunoaștere. Ea alungă Întunericul, spaimele și ignoranța. Tot ceea ce ea atinge creează un orizont, revelează, delimitează, conturează, apropie, aduce la viață și Învie. În creștinism, Iisus Hristos este generatorul și purtătorul de Lumină, de Adevăr, de Iubire și de Speranță. Toate prin El s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pedagog creștin din zorii perioadei moderne, că trebuie să luăm pildă de la natură atunci când vrem să educăm pe cineva, că educația e o artă a grădinăritului și că modelul ultim e dincolo de natură, aceasta fiind o derivație divină ce se revelează odată cu ea. Primăvara este o șansă pentru noi, ivită ciclic și ne cheamă să luăm viața de la Început. Ea ne invită să abordăm existența altfel, uitând de cele rele și gândindu-ne doar la cele bune. Avem prilejul să „Împrimăverim
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Intelectualii nu trebuie dezavuați, chiar și atunci când pe unii Îi mai ia vorba pe dinainte, se Îmbracă fistichiu sau Își pun cercei În urechi. La o adică, și ei sunt buni de ceva, și În ei zace sau se poate revela o scânteie a lui Dumnezeu. Să fim răbdători (poate mai mult decât cu alții), căci timpul poate scoate la iveală și de la aceștia ceea ce cu siguranță Dumnezeu a pus În ei. Nu În ignorare reciprocă și infatuare stă puterea noastră
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
credincioșilor. Sfânta liturghie nu are mare semnificație pentru cel care o ascultă de unul singur la radio, o vede la televizor sau o „accesează” prin diverse tehnici informatice de ultimă oră. „Nucleul dur” al unui ritual religios nu se poate revela decât printr-o relație de participare directă, fizică și spirituală. Dar ceea ce prefațează sau stă după acest mister se poate apropia și prin intermediul mediilor digitale. Fenomenul esențial este Însoțit de o „retorică” ce Îi dilată conturul și Îi sporește valoarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
printre rânduri”, a conjurației mimice, a jubilației semiologice de Înaltă clasă, atât la catedră, dar și cu alte prilejuri (fiind doar 25 de studenți, eram destul de apropiați de profesori, mergeam Împreună „cu grupa” la câte un restaurant, unde ni se revelau și alte fețe ale acestora). Nu știam cât de sincere sunt aceste fețe, auzisem că unii dintre ei ne incitau dinadins pentru a inventaria la organele de Securitate ce și cum gândim sau chiar pentru a ne turna. Eram destul de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
găsește prototipul frumosului natural în artă („Te-aștept să vii și tu, ca dintr-o stampă / sau ca din vechi lecturi”). Livrescul nu e însă prilej de paradă a unei erudiții reci, ci trăire de voluptăți estete. Formula definitivă e revelată de pendularea între „panta clasică din miazăzi” și o jouissance de vivre cu cețuri de burg medieval transilvan și ingrediente de oțiu oriental: „Mi-e groază de sofismul sintetic și cu vogă / și care moleșeala din sânge mi-o abrogă
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
cu soția sa, recurge la revolver. Glontele, destinat doar să o sperie pe Natalia Negru, o rănește ușor prin ricoșeu și poetul, panicat, se împușcă. Rănit grav, va mai trăi două săptămâni de chinuri. Mărturisirile lui A., diseminate în operă, revelează un spirit lucid și anxios, chinuit de un rău interior, pe care încearcă să-l domine recurgând la remedii precum prietenia, iubirea, acțiunea socială, strategia lui carpe diem, pietatea, trăirea frumosului, creația, remedii care, toate, rând pe rând, par a
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
lipsiți de simțul Principiului Religios sau de judecată față de manifestările acestuia, vorbesc În articolașele lor enigmatice ca și cum ar fi vorba mai curând despre o Sectă Laică decât Religioasă; cu toate acestea, dincolo de aparențe, caracterul ei devoțional și chiar jertfelnic se revelă destul de clar unei cercetări atente. Faptul că aparține clasei celor care se Închină la Fetișuri, a celor care au cultul Eroilor, a Politeiștilor sau oricărei alte clase poate să rămână neclarificat (schweben) În stadiul actual al cunoștințelor noastre. Este destul de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
el Începu să contribuie la literatura din zilele lui sub o serie de pseudonime fanteziste. Janus Weathercock, Egomet Bonmot și Van Vinkvooms au fost numai câteva dintre măștile grotești sub care a hotărât să-și ascundă seriozitatea sau să-și reveleze frivolitatea. O mască ne destăinuie mai mult decât un chip. Aceste deghizări Îi intensificau personalitatea. Într-o perioadă de timp neînchipuit de scurtă pare să fi dobândit un stil specific. Charles Lamb vorbește despre „Wainewright cel blând și senin”, a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Acest Început este Întotdeauna implicit În seria miturilor care povestesc evenimentele fabuloase care au avut loc după crearea sau apariția lumi: miturile despre originea plantelor, animalelor, omului, sau a morții, căsătoriei, familiei. Împreună aceste mituri constituie un ansamblu coerent, deoarece revelează felul În care lumea a fost transformată ș...ț. Această istorie sfântă, primordială, constituită de ansamblul miturilor semnificative, este fundamentală, pentru că ea explică și justifică În același timp, atât existența Lumii, cât și pe aceea a omului și a societății
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M. Eliade (1986, p. 133): Când al doilea război punic punea În cumpănă Însăși existența statului roman, religia a suferit o transformare profundă. Roma a făcut apel la toți zeii, oricare ar fi fost originea lor. Haruspiciile și Cărțile Sibiline revelau că pricina dezastrelor militare se află În diferite greșeli de ordin ritual. Urmărind indicațiile Cărților Sibiline, Senatul a hotărât primele măsuri de salvare: sacrificii, lustrații, ceremonii și procesiuni neobișnuite și chiar sacrificii umane. Dezastrul de la Cannae, amplificat amenințător de mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creator. Observăm cum, Într-o situație de criză, comunitatea face apel la diferite tehnici divinatorii (haruspiciile, cărțile sacre, un oracol celebru), pentru a identifica motivele nenorocirii (greșeli rituale sau Încălcări ale unor tabuuri - incestul vestalelor). Interpretarea mesajelor esoterice (mesajele divinității revelate prin divinație nu sunt decât rareori explicite) conduce atât la performarea unor rituri obișnuite de purificare (lustrații, procesiuni), cât și la inițierea unor rituri excepționale (sacrificiile umane). În final, sub presiunea mesajelor divinatorii, are loc o restructurare profundă a panteonului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un construct uman (de la altarul primitiv săpat În piatră, până la impunătoare monumente de arhitectură). Acest loc sacru este, În termenii lui Mircea Eliade, dovada și recipientul unei hierofanii: el Încorporează puteri ieșite din comun, deoarece aici o divinitate și-a revelat prezența și puterea. Dintr-o perspectivă mai nuanțată, A. Dupront (1987, p. 380) consideră că aceste puteri sunt dobândite și dovedite prin: a) hierofanii (arătarea Într-un anumit loc și materializarea divinității Într-un anumit obiect); b) escatologii (revelații ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
funcționeze ca manifestări religioase autonome, impredictibile și nelocalizate Într-un anume loc. Totuși, cel mai adesea, ele sunt asociate cu anumite centre sacre și, prin aceasta, cu anumite cicluri ceremoniale. Puterea de atracție a locului În care forțele divine se revelează, precum și speranța că, prin ajutorul acestora, indivizii și comunitățile pot scăpa de povara unor situații nefericite declanșează numeroase pelerinaje către acel centru sacru și, mai ales, nenumărate așteptări, speranțe, trăiri și transformări interioare. Centrul sacru este frecvent asociat cu o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marginale care apar În viața noastră obișnuită numai În circumstanțe nefericite (1991, p. 40). Cadrul sărbătoresc al carnavalului, pe de o parte, și statutul simbolic al măștii, pe de altă parte, favorizează gesturile și formulele ireverențioase; masca ascunde omul și revelează un zeu sau un personaj consacrat de o anumită tradiție: acțiunile și cuvintele ei sunt performate social și legitimate ritual, sunt Îndreptate către public, dar par venind de dincolo de acesta, se referă la evenimente și persoane reale, dar cu vocabular
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul arbore al libertății și propriul arc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ar include elemente din sistemul liturgic, din cel al riturilor de trecere ale claselor populare, din eticheta nobiliară și luptele cavalerești stilizate. În acest sistem, ritul politic avea misiunea de a prezenta Puterea regală În concretețea ei (așa cum ritul religios revela puterea divinității În obiecte tangibile): din această cauză, ritul dominant al acelor vremi era vizita regală, al cărui moment suprem devenise „intrarea regelui” În orașul sau castelul În care se arăta (vezi și L. Bryant, 1986). Nevoia de a etala
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Flacăra”, 1912). Tezistă și cu obișnuitul chef de teoretizări (despre soartă, rasă, credință), drama Tot înainte (1910) propagă efuziunile unui francofil, amator de soluții utopice. „Povestea vitejească” Chemarea codrului (1913) a recoltat, la premieră (1912), un ropot de aplauze. Se revelează în acest melanj de poem și baladă cu jocuri și cântece (ca într-o operetă) un alt D., unul care mizează pe sentimente, nu doar pe idei în conflict. După un prim act plasat într-un patriarhal Ev Mediu de
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
interfera, indiferent de spațiu sau timp, linia dintre material și imaterial dispărând. Întrucât „cuvintele izbucnesc / din arterele deschise / cu viteza meteorilor”, se naște o poezie în versuri albe, în respirări lungi, nemodulate, care dau senzația de copleșire și transă sau revelează alte ipostaze speciale ale poetului, care, „în tăcerea de bronz”, încearcă sentimentul golirii de propria existență și călătorește, fără amintiri și regrete, spre depărtările lumii de vis. O oarecare preferință pentru rostirea transparentă, simplă se observă în Arhipelag (1989), în
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
Acest demers al voievodului Alexandru Basarab îl va duce nu numai la înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei, dar și la situația de a se supune ocrotirii "Marii Biserici" a răsăritului, abjurând catolicismul. Aceste acțiuni politice și bisericești ale domnului muntean au fost revelate de prof. Daniel Barbu, în două lucrări importante, Pictura murală din Țara Românească în secolul al XIV-lea (București, 1986) și în articolul Sur le double nom du prince de Valachie Nicolas-Alexandre (în "Revue roumaine d' histoire", XXV, 1986, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
final asemenea rinoceritei din piesa ionesciană. C. s-a impus însă ca eminescolog, fiind apreciat dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda arhetipală folosită revelează unitatea organică a operei în întregul ei, virtute dedusă în urma analizei a nouă „cercuri dialectice”, supraordonate de conceptul de Archaeus - „punct originar al universului” -, prin care Eminescu „împacă contrariile”, rezolvându-le sub semnul armoniei stilistice. Un alt merit al cărții
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
Alexe. Programul invocă „primenirea harnică” sub semnul deschiderii către spirit, universal și divinitate. Din perspectiva unității și identității etnice, comuniunea („sinea cea mai adâncă a neamului”) primește semnificația unei suprarealități de natură cristologică și de „cifru tainic al ființei” naționale, revelată prin aceleași aspirații intime, istorice și culturale. Revista își propune să fie, în acest sens, o probă de solidaritate românească pe pământ american. Se publică poezii de Lucian Blaga, Ion Vinea, V. Voiculescu, Radu Gyr, Tudor Arghezi, Dan Botta, Nichifor
COMUNIUNEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286352_a_287681]
-
a fost un admirator entuziast al „modelului american” și al democrației rooseveltiene, admirație reflectată și în cărțile sale despre Statele Unite - Homo americanus (1933) și America văzută de un tânăr de azi (1934), contopite în Chipurile și priveliștile Americii (1940), care revelează și un bun reporter. C. este o personalitate de primă mărime a culturii noastre moderne. SCRIERI: The Nature of Beauty and Its Relations to Goodness, Los Angeles, 1931; ed. (Kalokagathon), tr. Ruxandra Oteteleșanu, București, 1946; ed. îngr. Dan Grigorescu și
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]