2,802 matches
-
oficiale, comunica prin compoziții și alte reprezentări, interesante mesaje legate de istoria Universității Tehnice ieșene. Medalistica Universității de Medicină și Farmacie a debutat în anul 1979 cu o medalie de expoziție filatelica și numismatica (fig. 56av și 56rv) al carei revers nu comunica mai nimic în legătură cu centenarul Institutului de Medicină și Farmacie, cum se numea instituția academică medicală în vremea respectivă. Este compensata această scădere a medaliei în discuție cu imaginea aversului, care, acentrat și stilizat, prezintă fațadă clădirii Institutului de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vechea capitala a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliara și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistica vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelica și numismatica, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
renunța la imaginea simbol a Institutului de Anatomie și valorifica pe avers (fig 37av) vechiul portal de la intrare și imaginea vechiului palat în care a funcționat la începuturi Universitatea ieșeana. Interesantă, în sensul renunțării la efigie, este și compoziția de pe revers (fig 37rv) în care se valorifica cupă cu șarpe încolăcit, toiagul lui Esculap, frunzele de laur, cât și legendă cu numele latin al instituției academice. Pe o placheta realizată în anul 2009 (fig. 58unifață) se reia procedeul valorificării efigiilor și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
interpret George Enescu. Medalia cu dublă identitate, aniversativa și comemorativa, din 2005, este realizată după un proiect conceput de conf. univ. dr. Magda Sficlea de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design{\cîte 60b} și are legătură doar prin efigia reversului cu simbolurile de pe vechile medalii ale învățământului academic ieșean. Vom preciza pentru necunoscători că mesajul medaliei de față nu poate fi receptat fără un minimum de cunoștințe de simbolistică a figurilor geometrice. Văzute în plan, reprezentările de pe aversul medaliei (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul prin imagininea simbol a chipului marelui compozitor și interpret, dar și prin intermediul simbolisticii figurilor geometrice. Efigia lui Enescu de pe reversul medaliei (fig. 59rv) are o dublă semnificație, de patron spiritual pentru Universitatea de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorata la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
un proiect conceput de masterand Carmina Ungureanu (îndrumător lector univ. dr. Ilie Krasovski) de la Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design. Se poate lesne observa că proiectantul acestei medalii recurge pentru avers (fig. 60av) la motivul efigiei schițate, iar pentru revers (fig. 60rv) la cel al figurilor geometrice împletite. Prin jocul de culori (galben și gri deschis strălucitor) și de planuri (vertical-orizontal) proiectantul ușurează posibilitatea de receptare a mesajului și sporește notă de originalitate a medaliei. Menționam că motivul figurilor geometrice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cât și pe aceea a reprezentării operei „Normă” la București, în anul 1838{\cîte 61}. Alături de cerc și pătrat, folosite pe medaliile citate, proiectantul a mai adăugat în împletitura și triunghiul, iar compoziția obținută a plasat-o în stânga jos a reversului, vizibilă fiind doar parțial. Trinitatea triunghi, pătrat, cerc, alături de cea a liniilor care dau contur figurilor geometrice respective face trimitere la Puterea Divină sub semnul căreia se află actul creației și receptării artistice, dar și la cele trei domenii ale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității este anevoioasa, sau altfel spus, că este accesibilă doar pentru cei inițiați în știință și arta heraldica, beneficiarul și inițiatorii-creatori ai acesteia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fundamentează următoarele două nivele. Următorul nivel de receptare, i-am spune cel mediu, presupune desprinderea din imaginea de ansamblu a elementelor constitutive și apoi recompunerea acestora. În cazul medaliei aniversative din 2010, observăm că imaginile de ansamblu ale aversului și reversului sunt încărcate cu elemente constitutive mai mult pe verticală (scutul timbrat de cifră 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sunt încărcate cu elemente constitutive mai mult pe verticală (scutul timbrat de cifră 150, cuprins, sus și jos, de inscripții în limba română, pe avers, și imaginea fațadei palatului Universității cuprinsă între anii 1860 și 2010 și inscripțiile latine, pe revers). Modalitatea această de dispunere înlesnește contemplatorului vizualizarea rapidă a lor și lasă impresia de receptare imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Drept și Științe)”, dar care neîdoielnic, pot fi receptate și cu semnificația lor masonica{\cîte 64} (în proiectul inițial erau propuse simbolurile cunoscute și istoricește acceptate, bufnita, balanța și compasul, pentru cele trei facultăți inițiale, Filosofie, Drept și Științe). În legătură cu reversul medaliei aniversative din 2010 vom prelua un text al arhitectului Gh. Curinschi pe care l-am folosit ori de câte ori a venit vorba de palatul Universității, acest edificiu simbol al întregii istorii a învățământului academic ieșean: „Amplasată cu fațadă principala de-a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Redam prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la Voigt din München) recunoștință celor 21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe fata (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.MOLDAVIAE». Pe revers (fig. 67rv) Higieia lângă toiagul încolăcit de un șarpe; pe margine se citește: XXI MILLIA SANATORUM TIBI SOTERIA FERUNT; iar la picioarele zeiței: A MEDICIS MOLDAVIAE MDCCCXLII. În ziua de 22 aprilie, ora 11 dimineață, primi principele în sala tronului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
existența acestor medalii, bătute în aur, argint, arama și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alura statuara, de efigie română imperiala. Cum spuneam mai sus, în timpul domniei lui Mihail Grigore Sturza debutează și activitatea medalistica modernă din Moldova. Activitatea medalistica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănita, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE”{\cîte 73}. Ilustram medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
favoriți bogați, cu mantie îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculara DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMÂNIA, iar în exerga, inscripția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa acesta, în ciuda milesimului, cât
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănita. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig. 70av). Reversul, încadrat și acesta de cerc perlat, cuprinde o inscripție cu alfabet de tranziție: ÎNTÂLNIREA OȘTENILOR MOLDO-ROMANI LA SOCOLA LÂNGĂ IAȘI (circular), continuată în mijloc, între două ramuri de lauri, cu 14 APRIL 1859 (fig. 70rv). Iată ce scrie catalogul din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la Socola sugerează implicit calitatea acestuia de comandant al oștirii române. Grijă domnitorului pentru înzestrarea armatei cu tehnică de luptă este probata, cum spuneam mai sus, de medalia Arsenalului armatei (51 mm, arama, aurite, argintate, aluminiu). Medalia are gravata pe revers clădirea acestei întreprinderi de tehnica militară, sub care este plasată stema statului român, iar deasupra, pe trei rânduri (primul rând semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe noua rânduri: MANUFACTURA DE ARME / A / ROMÂNIEI / FONDATĂ
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Cuza în profil spre stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMÂNII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI - la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza ONORE / ȘI / ÎNCURAGIARE / AGRICULTUREI ȘI INDUSTRII / și anul respectiv (fig. 72rv). Medaliile
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur și inscripția CUZA-VODA / 1820-1873 (fig. 73av). Pe revers cuprinde o reprezentare alegorica a Unirii (pe un fundal însorit două tinere așezate pe un soclu își strâng mâinile și susțin cu mână liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, si legendă 24 IANUARIE 1909 (fig. 74av), iar pe revers o adunare deasupra căreia este amplasat un medalion Al.I.Cuza; în exerga - inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
I.Cuza și că domn al Munteniei. Remarcam că pe o altă opera medalistica apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici macar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în 1959, prin grijă Societății Numismatice Române (gravor Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblemă Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșa și coif, susținând o facla), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]