165,466 matches
-
se aștepte că și garda și servitorii, și majordomul, fuseseră demult arvuniți. Dar nu-i era ușor să se resemneze cu ideea că doar el plătea în această clipă costurile palatelor la fel de impunătoare ca al Mariei Obrenovici pe care le ridicaseră în acești cinci-șase ani de domnie , amicii din grupul lui de interese, evaporat în cele două ore de somn greu. Descoperind, astfel, prea tîrziu, că nu fusese decît un pion provizoriu pe tabla de șah a unui mic stat european
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
tocmai acolo? tocmai atunci? tocmai cu el? Firește, nu o să înțelegi nimic: o senzație cu atît mai sîcîitoare cu cît te vei simți mereu mai aproape de ceva greu de numit. Și, de fapt, nicăieri. * într-o sută de ani, casa ridicată pentru cinstirea Mariei Obrenovici, și-a tot schimbat proprietarul, trecînd din mînă în mînă. Ultimul, fost secretar de stat în guvernul Antonescu, plecase direct din ea la închisoarea Jilava, așteptînd ca Tribunalul Poporului să îl judece în Procesul Marii Trădări
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
în limba rusă, sub auspiciul Asociației Culturale Româno- Sovietice. * După ce Gheorghiu-Dej și Bodnăraș a obținut retragerea Armatei Roșii în 1958, an în care au decis și arestarea a sute de mii de alți potențiali nemulțumiți, printre care și Victor Branea, ridicat a doua oară, în casa Mariei Obrenovici s-a instalat Poșta pentru Străinătate. în hall-ul cu vitralii și în fostul salon s-au pus ghișee de placaj: de aici plecau și veneau scrisorile, iar la etaj corpul de elită al
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
articolul Cuvinte de început, și programul revistei și dimensiunea profetică a poetului în asemenea timpuri: Când conducătorii slugarnici au uitat de demnitatea neamurilor, când un groaznic sentiment de neputință fu lăsat să cuprindă cetatea, poetul ar fi trebuit să se ridice profetic și odată cu el să ridice de la pământ sufletele căzute, bolnave de moarte ale celor slabi. Cuvântul lui de flacără ar fi trebuit să spargă zidurile acelei criminale nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
revistei și dimensiunea profetică a poetului în asemenea timpuri: Când conducătorii slugarnici au uitat de demnitatea neamurilor, când un groaznic sentiment de neputință fu lăsat să cuprindă cetatea, poetul ar fi trebuit să se ridice profetic și odată cu el să ridice de la pământ sufletele căzute, bolnave de moarte ale celor slabi. Cuvântul lui de flacără ar fi trebuit să spargă zidurile acelei criminale nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea convingeri de artă poetică va alcătui
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
fire, nesocotindu-mi deci nici propriile-mi observații critice infailibile, m-am așteptat, după apariția fiecărui articol, ca unul sau altul din cei vizați, direct sau indirect, "îngrijitor de ediție" ori manager editorial prins cu mâța-n sac, să-și ridice condeiul împotrivă-mi și să demonstreze negru pe alb că observațiile mele sînt neîntemeiate. Regret - și pentru că-mi place duelul cu argumente scrise -, dar până acum, cu excepția a doi condeieri care și-au ridicat picsurile împotrivă-mi, însă au dat
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
cu mâța-n sac, să-și ridice condeiul împotrivă-mi și să demonstreze negru pe alb că observațiile mele sînt neîntemeiate. Regret - și pentru că-mi place duelul cu argumente scrise -, dar până acum, cu excepția a doi condeieri care și-au ridicat picsurile împotrivă-mi, însă au dat cu ele-n baltă, ceilalți au preferat ori să se facă a nu ști despre ce-ar fi fost să fie vorba în acele articole, ori să se facă a nu-i interesa critica
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
întîi, lumea considerată în mod obișnuit reală, pe care însă el o vede ca pe o imagine prea limpede ca să poată fi reală (ce altceva ar putea să însemne ideea mai limpedelui decît limpedele?): Nimic nou dincolo de spațiul acestei foi. / Ridic ochii și văd cum plutește / pe-n fundal limpede / o pasăre și mai limpede". În antiteză, poetul construiește, imaginativ, o lume aproape materială: "Nimic nou. Mă imaginez trăind / pe fundalul unei lumi reale / și văd cum plutește o pasăre adevărată
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Gheorghe Istrate (poem dramatic) Motto: Trup trăitor prin cuvinte cărțile mele-s morminte alb ridicate peste rambleu ele sunt micul meu mausoleu Personajele: Dumnezeu (D) Nenăscutul (N) Mama (M) Tatăl (T) D: ...sunt infinitul neînceput... N: Dar tu unde ești mumă a nimănui? Mâna mea mică nu te atinge precum nufărul mlaștina. Hai dă-mi
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi prin biserici cu grijanii, până la groapă, fără să-ți uite morții mă-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Acum hai până la grădină, la Moise cârciumarul, să-ți dea Titi o bucățică de carne crudă, s-o pui pe ochi, până n-apucă să se învinețească. Eram pe strada lui Ionel, întâmplător botezată Sfântu' Ioan Moși, unde Moise își ridicase o cârciumă mai arătoasă tocmai vizavi de biserica cu același nume, cu o curte ce da, la capătul opus, în Calea Moșilor. Duminica, până se sfârșea slujba și predica părintelui Traian Chirulescu, negustorul alerga grăbit să pregătească mesele din grădină
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de băț. În jurul Barierei - de la confluența Căii Moșilor cu șoselele Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Colentina - era concentrată mai toată ceasornicăria negustorească a cartierului, începând cu hotelul-restaurant al lui Solacoglu (oamenii îi ziceau Solacu) - pe locul unde astăzi se ridică mamutul "Bucur-Obor" -, continuând cu magazinul de coloniale și delicatese "La Curcan", al lui Stelian Constantinescu, cofetăria "Peristeri", lipită de un mare magazin de mezeluri, "La Pescaru", în care pătrundeai ca într-un frigider, căldura de-afară invitându-te să-l
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
în primii ani ai începutului de veac, ea exista de-a binelea și stăvilea căruțele cu mărfuri ce veneau dinspre Colentina, pe-atunci comună în toată regula, nu ca acum margine de oraș. Se plătea o taxă și bariera se ridica, lăsând carele să se îndrepte spre Gara de Est, la vechiul Obor. De pe vremea aia a mai rămas în picioare hanul lui Nicu Șchiopu, cârciuma ce se află vizavi de Mașina de Pâine, unde și acum trag țăranii. Aici era
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nostru, gospodin Gherasim Șutoțkin, un bătrân care, deși paralizat pe jumătate, scăpase cu viață mulțumită doctorului Benglas. Muscalul avusese o boală stranie, care înainta curios, de la tălpi, atrofiindu-i încetul cu încetul picioarele până la brâu, de ajunsese omul să se ridice de pe cearșaf doar dacă trăgea de niște frânghii legate strâns la capul patului. Rugăciunile nu-l ajutaseră cum ar fi vrut, așa că s-a hotărât să-l accepte pe doctorul Benglas, ținut până atunci dincolo de prag. Era medicul mahalalei. Rar
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
hotărât să-l lase pe Benglas a-i trece pragul, Gherasim era în cofă. Murea cu zile. - M-ați chemat târziu, domnule Șutoțkin. Ziua de ieri n-o mai întoarcem. Vă promit însă că oprim paralizia, să nu se mai ridice. Și-așa a fost, numai că acum Gherasim îi cerea să-l vindece pe Spilka cu o dulce impotență, de care rusul n-avea nevoie, presimțind că la așternut nu l-ar ajuta nicio frânghie. Ce să-i zică ovreiul
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
zi, îi trase rochia peste cap, fără împotrivire - dar și fără băgare de seamă -, păstrând doar combinezonul, perdea între naștere și moarte. Frumusețea femeii îl paraliză pe Spilka mai rău ca pe Gherasim, care, de bine, de rău, se mai ridica pe jumătate. O vreme îi rămase doar bucuria de a-i mângâia cu privirea șoldurile unduitoare, pulpele arțăgoase, rotunjimea umerilor și a genunchilor, obrăznicia sânilor și pielea-i mătăsoasă, mai catifelată decât anteriul lui de birjar, poate și din pricina minusculelor
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
cu bucurie praful galben care din gura mea în gura ei se înalță chiar în clipele în care eu sfarm între dinți speteaza scaunului de piatră galbenă pe care e așezată ea stă în miezul acestei pietre galbene și-și ridică în spuma primitoare a văzduhului poalele rochiei de piatră galbenă care îi acoperă gleznele și pulpele ea stă în miezul acestei pietre galbene și mă roagă să nu care cumva de drag de ea să mă dau de trei ori
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
jar la fript și la copt tocmai am mîncat carne dulce și oase dulci de rinocer împreună cu iubita mea tocmai am făcut dragoste cu iubita mea cu trupurile azvîrlite generos în iarba mătăsoasă și răcoroasă a amazonului tocmai s-a ridicat pe cer luna nouă gravidă cu sămînța mea și a iubitei mele * eu nu mai am poftă nici să trăiesc nici să mor eu nu mai am poftă să fiu avionul cu motor curajos al planetei din ce în ce mai degenerate eu nu
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate în aducerea aminte a celor ce le-au moștenit și așa s-au păstrat, puse în slovă”2. În scrierile lor, Părinții nu caută să placă, ci „vor să instruiască și să educe și reușesc asta. Sfârșesc chiar prin a
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
DE TURCOAZ este o Îndrăzneață formă de relief liric, În care colinele pretextului, pădurile textului și pășunile alpine ale subtextului Își unesc fericit teritoriile. Dumitru M. Ion WHITE LION sunt puternică, dragul meu, sunt un leu alb. șiam să mă ridic din ochiul lacrimei... am plâns cât un fluviu, pentru că am văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru alte femei. am plâns și plâng, si poate voi mai plânge, nu am cum să Iți explic câți fluturi
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
pietrei, Împietrite stau Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de pește Și-au strâns rămașii lor, pe cai gonind, Iar cei de-aici aprins-au iarăși vatra Să țină piept puhoiului venind. METOPĂ III Ce steag de luptă fost-a mai faimos
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se ridice Din apele iscate dinspre Tibru: În timp ce pietrele rămân aice. METOPĂ VII Suntem aici : cei dintâi și cei de pe urmă, Frați cu bezna-nceputului, cu plămada neființii. Ropotele hoardelor pe cai ne-au unit cu părinții În adâncul lutului pe care
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
cules cu ajutorul a trei electrozi poziționați pe suprafața toracelui :2 electrozi culeg tensiunea corespunzătoare derivației 2 iar al treilea electrod reprezintă potențialul de referinta.Frecventa respiratorie este captata cu ajutorul unui termistor cu răspuns rapid. Testele efectuate au indicat un grad ridicat de fidelitate a biosemnalelor culese, acestea incadrandu-se în standardele medicale și de electrosecuritate a pacientului. În următorul pas se dorește a se realiza modulul de transmisie la distanță a semnalelor culese către un sistem expert de prelucrare a datelor
MODUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATII CARDIACE SI RESPIRATORII by CEZAR HAJ () [Corola-journal/Science/84109_a_85434]
-
în special hepatotoxice, principala complicație a tratamentului cu izoniazidă. Efectul global al izoniazidei trebuie estimat, în această perspectivă, în raport atât cu ritmurile biologice ale ficatului, cât și cu bioritmurile agentului microbian etiologic, Mycobacterium tuberculosis. Diminuarea efectelor hepatotoxice ale izoniazidei ridică problema obținerii unor noi derivați antituberculoși cu eficientă crescută, dar și a cronooptimizării terapiei antituberculoase existente.
CRONOTERAPIA, O NOU? MODALITATE DE OPTIMIZARE A EFECTELOR IZONIAZIDEI by IRINA PINTILIE () [Corola-journal/Science/84122_a_85447]
-
ca amintirea să o șteargă Doar urma se mai dăinuiește Încă. În clinchete de vesele pahare, Visând Olimpul și celești fanfare Am să rostesc poetică urare: Acum, la ceas superb aniversar, Merită să-l stropim cu Murfatlar; Poete, deci, să ridicăm paharul Dorindu-ți să te prindă...Centenarul !
Poem Aniversar. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Science/76_a_350]