66,509 matches
-
în fiecare an premiile US.R., ca și premiile filialelor; revistele au primit sprijin financiar; s-au desfășurat colocviile naționale de proză, poezie, dramaturgie; s-au desfășurat alte colocvii și festivaluri literare sprijinite material de Uniune, precum și două seminarii tematice (,Românii și evreii. O istorie comună" și ,Literatura română sub comunism"); a fost organizat, cu sprijinul ziarului ,Ziua", Cenaclul Uniunii Scriitorilor, în cadrul căruia ,din păcate s-au ivit tensiuni și neînțelegeri în special legate de atitudinea unor tineri față de Uniunea Scriitorilor
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
anormală... Nu mai departe decât într-una din zilele trecute, când s-a anunțat la telejurnale că România ocupă un loc fruntaș în lume, n-a mai stat să asculte despre ce domeniu era vorba, ci, în calitatea sa de român și de patriot, s-a bucurat atât de sincer încât... -Frate, mi-a zis, e colosal, înțelegi ? Să ocupi primul loc în lume - îți dai seama ? Mă simt pur și simplu mai sufocat decât Valentin Nicolau de îmbrățișarea parlamentară... Și
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
primul volum din colecția ,Eseuri psiho-filozofice", dedicat Președintelui Traian Băsescu. -Mircea Geoană: MAXIME ȘI CUGET|RI MEDICALE, Cap. ,Autismul și formele sale de surzenie pesedistă", în curs de apariție. -ALTE MINUNI ALE GUVERNULUI C.P.T|RICEANU, Cap.III, Supraviețuirea la români după 1 iulie 2005, în urma scumpirii gazelor, curentului și energiei termice, volum colectiv. P.S.Am tot ezitat (pentru a nu supăra pe cineva, deși merită, destui...), dar trebuie să spun: dintre toate canalele de televiziune românești, singurul care își respectă
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
de rangul al doilea, ajunși după 1990 "în fruntea bucatelor". Nu trebuie uitată pasivitatea unei populații derutate, agitația virulentă a vechilor arendași ai comunismului (numiți, cândva, inspirat, de Andrei Cornea "directocrația") și, în general, lipsa de apetit pentru schimbare a românului de rând. Toate acestea l-au făcut posibil pe Iliescu, așa cum slugărnicia și oportunismul de dinainte îi făcuseră posibili pe Dej și Ceaușescu. În aceste condiții, dacă se va face un proces al lui Ion Iliescu e imperativ necesar să
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
cu a doua variantă. Se comentează mult, ce-i drept, în piesa în patru acte și un prolog. Însă, dacă-i lăsăm deoparte pe Mazilescu, cam fitiligiu, abil în eschive și, firește, pe Caragiale, distribuția e făcută, dincolo de numele de "români" care sînt fie curajoși, fie harnici, grăbiți, visători ș.a.m.d., din Ionescu, Popescu, toți, adică din umplutura scenelor electorale d-anțărț. Chiar să vrei să chemi la rampă numai amărîți (șterși și buni, altfel spus), care mai mult înduioșează
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
în situația Imperiului român... în plină decădere și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de bancă dintr-a-ntâia primară, mare sceptic: așa o decădere!... Cu darul pe care îl avem noi, românii, de a mitocosi lucrurile, dădusem imediat curaj sociologului de peste ocean, un om bun și naiv, de fapt, care se întrema la iuțeala... Pe vremuri, fusese vorba și de un imperialism, tot de-al lor, pentru care sovieticii îi înjurau neîncetat
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
de febră de a construi, si de pasiunea de a cunoaște, de a cuceri noi bariere, ale spațiului, științei... ori să confiscam și noi ceva Premii Nobel, domnule. Pe americani poți să-i faci cum vrei, în toate felurile; că românul, șmecher, de ex. - niște idioți. Din cauza naivității, încrederii lor, adesea copilărești... Bine, fie. Sau că ar fi niște idealiști caraghioși, niște liber-schimbiști, mă rog... Sau că se țin de cuvânt, ca plătesc impozitele la timp, ca prostii, cum râde de
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
Din momentul în care ajunge la putere, potențialul dictator este însă tentat să strîngă tot mai mult robinetul libertăților cetățeanului (principala sursă de dezordine în societate), pînă cînd viața acestuia se transformă într-un coșmar de tipul celui trăit de români în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Disperarea îi scoate pe oameni din nou în stradă, urmează o altă revoluție menită să îl îndepărteze pe tiran și să readucă oamenilor libertățile specifice unui regim democratic. Drama multora dintre semenii noștri este
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
Haralampy pe nevastă-sa, și liniștește-o pe mama-soacră, că o juma' de veac nu-i cât crede ea... Așa e! Așadar, așteptăm... Cuminți ? Nici vorbă! Ne revoltăm imediat în fața TVR-ului 1, împreună cu Domnul Prim-ministru C.P.Tăriceanu, împotriva românilor nevolnici care n-au fost în stare să prevadă în 1990 nivelul inflației din 2005 și să-și fi retras banii depuși la CEC pentru Dacii. Da, trebuie s-o spunem deschis, omenește, că suntem concetățenii și contemporanii unor oameni
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
sunt! Ce umblet pe jos!... Or fi rumânași de-ai noști? Nu contează... O prezentatoare simpatică și suplă ne lămurește apetisant că mersul pe jos ajută la menținerea unui tonus bun, păstrează eleganța, sprinteneala la umblet și verticalitatea trupului la români... -Din ce în ce mai cocârjat în ultima vreme, completează răutăcios Haralampy. -Mersul pe jos dă poftă de mâncare, continuă prezentatoarea... -Poftă de mâncare?!, sare prietenul. Oprește imediat televizorul! Asta să fie la ei! Vrea să ne facă obezi, leneși
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
vede concludent în presa lor. Adevărați lideri de opinie, Mălin Boșca, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, originari din zonă, scot revista "Plaiuri năsăudene". Cu o forță exemplară, susțin drepturile istorice ale românilor. De asemenea, cei din Asociația Generală a Românilor Uniți - AGRU -, din strada Polonă și cei din căminul Asumpționiștilor, dacă vorbim de studenți, arborau o platformă națională de orizont european. La căminul ardelenilor refugiați, majoritatea, dacă nu membri activi, oricum simpatizanți ai Partidului Național }ărănesc, întrețineau, sub scutul unora
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
știu... - Credeți că filmul va fi un succes în România? - Filmul ar trebui să fie un succes în România, dar succesul filmului în România va reprezenta exact măsura în care oamenii sînt interesați de problemele care îi privesc direct. Dacă românii nu sînt interesați de propriile lor probleme, atunci filmul nu va avea spectatori. Și acuma o să vedem așa, pentru că e inevitabil un film cu un discurs social și politic destul de pregnant. Dacă oamenii se vor duce la filmul ăsta așa cum
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
mesagerul nu mai vrea cu tot dinadinsul sufletul omului. El nu dorește de la noi un da entuziast, ci doar atât: să nu-i spunem nu, să dăm un răspuns evaziv, convenabil ambelor părți. Dar nici așa nu-i bine pentru românul mereu cârcotaș. Deoarece profesorul o scaldă, parcă ar vrea și totuși n-ar vrea, mesagerul, scârbit, se retrage. Ei nu oferă de două ori aceeași oportunitate. O povestire excelentă, bine condusă și cu o adiere de umor. Remarcabilă este și
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
integral satisfacție... Simți că ești considerat, într-adevăr, un coleg, un confrate, în cadrul cetății literare universale" (Prezențe românești..., p. 286). Bineînțeles, a putut intra în această relație prietenească și faptul că Etiemble era foarte sensibil la aprecierile admirative ale criticului român. Întrevederile cu Mircea Eliade au fost de asemenea foarte importante și fructuoase. Adrian Marino le consemnează de mai multe ori: "Seară la Mircea Eliade" (p. 298), "La Mircea Eliade" (p. 281) etc. Paginile sînt antologice și pot interesa istoria literară
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
furtișagurile cu care ne este împuiat capul se petrec zilnic... și asta într-un moment în care tocmai s-a luat decizia strategică de a institui un comitet pentru crearea "brand"-ului de țară! Pe lângă succesele Interpolului privind stăvilirea infracționalității românilor, iată că, din când în când, reușim să ne impunem și în competiții ultra-onorabile. și - ceea ce e cu adevărat un "brand" românesc sută la sută! - o facem împotriva sistemului nostru tradițional, priceput să trimită lucrurile de valoare pe linii de
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir observa faptul că în loc de duel românul preferă să "astupe gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii". Mateiu Caragiale găsește explicația în coordonatele mentalitare ale locului: "sîntem la porțile Răsăritului", amintind astfel de motto-ul sub care a pus întregul roman, "Que voulez-vous
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
sub care a pus întregul roman, "Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient, oů tout est pris ŕ la légčre" (Raymond Poincaré). Camil Petrescu romancier În primele decenii ale secolului al XIX-lea - notează Vasile Alecsandri -, "bonjuriștii" români se duelau "pentru motivuri de nimic".29 Cam la fel se întîmplă lucrurile peste un secol, în 1926, cînd își plasează Camil Petrescu duelul din romanul Patul lui Procust. Evident, cauzele înfruntării țin de codul cavalerismului în societatea mondenă bucureșteană
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
cu stafide: "Parcă am fi în țara lui Caragiale și Eugen Ionescu, din moment ce facem continuu modificări, fără să schimbăm nimica". Sau: " La noi, dărnicia grecilor de la Romtelecom ne aduce în memorie vorbele lui Vergilius: ŤTimeo Danaos et dona ferentesť, majoritatea românilor telefonînd de la ora 10 noaptea în sus, cînd tarifele sînt mai blînde". Sau: "Mai curînd aflu că, în reglementările privind pensionarea scriitorilor, aceștia figurează laolaltă cu frizerii. O veche dorință de-a noastră, deoarece, să recunoaștem, Figaro rămîne o figură
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
Tudorel Urian Comunismul a existat. Chiar dacă, din perspectiva stării de normalitate de astăzi, pare greu de crezut, românii au trăit, pînă în decembrie 1989, într-un regim care oferea absurdului cotidian explicații științifice și în care ticăloșia cinică a cîtorva transformase în coșmar viața a milioane de oameni. Cozi interminabile pentru hîrtie igienică și labe de pui, cinci
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
-și țină gura? Totodată, înainte de a povesti presei ce s-a întîmplat cu prizonierii din Bagdad, Băsescu trebuie să afle mai întîi de la ei ce au pățit. Așa că e greu de acuzat că procedează ca în telenovele. Una peste alta, românii ar face bine să își amîne călătoriile în Irak, fiindcă e posibil ca potențialii răpitori să-și îndrepte atenția asupra cetățenilor din țări cu eliberați de la Bagdad, chiar dacă autoritățile din statele respective pretind că n-au plătit nici o răscumpărare pentru
Brelanul lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11687_a_13012]
-
celor care au venit să ne ajute costă zeci de mii de euro pe zi. O minciună sfruntată care n-a fost nici măcar corectată de publicația care a lansat-o, deși voluntarii veniți din străninătate mănîncă la cazan, laolaltă cu românii, și locuiesc pe unde se nimerește. Ungurii cu pompele lor au fost lăsați să-și vadă, totuși, de treabă, deși, în primul moment de isterie, n-ar fi fost de mirare dacă purtătoarea de cuvînt a ministresei Mediului le-ar
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
final din Stormy Monday Blues cred că rezumă filozofia scripturală a naratorului lui Dumitru Ungureanu: "- Bă, poete, în țara noastră, totul se reduce la futut! Cine nu înțelege asta degeaba bate câmpii cu sentimentul românesc al ființei, schimbarea la față, românii după '89 sau cerul văzut prin lentilă... Cerul văzut prin sticla de băutură poate... În beție și între cracii muierii este viitorul și trecutul nației! Uite aici România palpabilă și sănătoasă! Trăiască pizda, bă! Restul e neant și, după mine
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
câte-un handicap, cum ar fi cazul unei soliste, altfel optimistă: "Joacă bine, măi, Marine,/ Nu mă face de rușine,/Că eu, dac-aș fi și surdă,/ Picioarele tot m-ascultă." Rezultă de-aici perpetuarea instinctelor primare la noi, la românii cântăreți ? Rezultă. Ca și în cazul sfidării regulilor de circulație prin gramatica limbii române, precum în versulețele "Dup-atâția ani de zile,/ Cine m-ar mai cunoștea?", întreabă cu oarece spaimă altă solistă. Într-adevăr, cine? Noroc că o moldoveancă
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
de sursele documentare la care Jules Verne a putut să aibă acces. Dintre acestea cu deosebire interesante ne apar însemnările de călătorie în Transilvania ale lui Elisée Reclus, renumitul geograf, prin nota lor de participare afectivă și simpatia mărturisită pentru români: "Mă simțeam emoționat. Puneam pentru prima dată piciorul pe un pământ locuit de români. Simpatia mea profundă pentru acest neam misterios făcea să-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
pe un pământ locuit de români. Simpatia mea profundă pentru acest neam misterios făcea să-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil Cincu, notează I.H.), personaje pitorești
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]