1,376 matches
-
Maniu, președintele consiliului regent al românilor din Ardeal și Ungaria la Sibiu în care se spune: „Informat de solul Bucovinei la înălțătoarea serbare a Unirii Ardealului cu România despre mărețul act de la Alba Iulia, mă închin energiei nesecate a leagănului românismului care de un mileniu înfruntă cu eroism vijelia barbară a suprimării elementului românesc din vechea cetate a zămislirii noastre. În numele Bucovinei readuse la matca ei de origine, Vă rog să primiți pentru toți frații noștri din întreg cuprinsul Transilvaniei, Maramureșului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ai cărei întemeietori se numără printre conducătorii Glasului Bucovinei, susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, iar cealaltă scrisă în limba română, dar cu litere chirilice a constituit temelia românismului în Bucovina - pământ românesc... 114 Continuatoare a promovării românismului în Bucovina, gazeta Glasul Bucovinei a avut parte de experiențe de viață, unele dureroase... În primele sale numere, D. Marmeliuc, unul dintre conducătorii ei, semna editorialul „Tot cenzura”, în care cerea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
susținută prin colaborarea aceleași grupări a fost continuatoarea vrednică a acelui foileton.” Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, iar cealaltă scrisă în limba română, dar cu litere chirilice a constituit temelia românismului în Bucovina - pământ românesc... 114 Continuatoare a promovării românismului în Bucovina, gazeta Glasul Bucovinei a avut parte de experiențe de viață, unele dureroase... În primele sale numere, D. Marmeliuc, unul dintre conducătorii ei, semna editorialul „Tot cenzura”, în care cerea, „din motive bine stabilite, introducerea cenzurii pentru toate publicațiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cauze redacționale, înființându-se acum ziarul de față”. Cu acest prilej Patria se simte datoare a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care în decurs de șapte ani a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului”. Din anunțurile redacționale aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să fie expresia voinței nefalsificate și ferme a poporului român din Bucovina, menit să emancipeze publicul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
districtuale (prefecții n.n.), amploaiații români cu frica în spate, scurt, dușmanii noștri au ce vedea în Bucovina. Și dacă pe toți românii acestei țări ne judecă după unii puțini, atunci au drept când ne văd în zbuciumările morții.” * În articolul „Românismul de ieri și de azi în Bucovina”, semnat de Av. V., în ziarul Cronica Românească la Cernăuți în 1931 se precizează: Patria (1897-1900) era condusă de ardeleanul dr. Valeriu Braniște”. * 148 Patria reapare în perioada 7 februarie 1909-27 noiembrie 1910
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
principale și oficiale ale românilor bucovineni - Glasul Bucovinei, al fostului guvern și Dreptatea - al actualului guvern, nu fac decât să aducă invective și acuzații în locul unirii desăvârșite - și sufletească, și politică, și culturală”... Aceasta este direcția - spre binele și prestigiul, românismului bucovinean... Greu însă a face publicistică independentă. În chiar numărul respectiv de ziar, Achille Scânteie publică articolul „În fața juraților” în care acuză pe Arnold Schwartz, redactorul lui Allgemeine Zeitung din localitate, cu care ajunsese la tribunal; sub semnătura Cremene , la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în prăvălii, la gazdă, în fine pretutindeni, așa încât te simți străin în țară străină (în propria ta țară, probabil gândea redactorul! n.n.), o revistă în plus, tipărită în limba română, nu este o pagubă, ci o străjeră mai mult a românismului, la granițele de N. E. ale țării.” Într-adevăr, revista a reușit să prezinte aspecte din viața Angliei, monumentele ei de artă, marea ei literatură și corifeii ei - Geoffrey Chaucer, William Shakespeare, Lord George Gordon Byron, John Milton, Fr. Bacon, Charles
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nici un drept din școalele noastre.” „Noi respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vor striga”. Se adaugă o bogată bibliografie din domeniul cărților și revsitelor. Titluri „Ritmul generațiilor în evoluția artelor” de Traian Brăileanu, „O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu” de Liviu Rusu, „Generațiile revoluționare” de Pavel Costin Deleanu, „Critica oficială și drumul românismului” de George Macrin, păreau materiale de adâncime, unele cuminți, neofensive, dar doctrinare. Cititorul neavizat păstra un semn de întrebare chiar de la nr.1.5. 1936, când la rubrica redacțională, i se spusese: „cărțile, revistele și manuscrisele se vor trimite pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
formată la școala românească, îndrumată de unii profesori cu vederi mai largi, treziți la conștiința națională și încălziți de mândria națională, acumulate din vechiul regat,refuza înregimentarea lor în partidele existente, cu simpatie la ideea statului austriac, și doreau altceva: românismul. Dacă dincolo de politică, tinerii făceau fie și numai literatură, ei nu aveau unde să o publice, iar cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la cei care patronau foaia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
soarelui. A fost un apreciat și fecund traducător de literatură din limba germană, un harnic membru al Societății Scriitorilor români. În 1927 a promovat doctoratul în litere la Universitatea din Cernăuți. La Chișinău și Bălți a fost un stâlp al românismului pe care l-a promovat ca intelectual și purtător al steagului tricolor... * Liviu Marian, împreună cu Gh. Tofan, alături de A. de Herz, S. Pușcariu, Ion Minulescu, D Anghel, C. Pavelescu, Sadoveanu și Caton Theodorian, în 1910, cu prilejul celui de al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
n-a fost mai adecvată vremurilor și mai utilă în împrejurările prin care trecem, ca această ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
permanentă actualitate și necesitate românească. Cine răsfoiește azi colecțiile Gazetei Mazililor și Răzeșilor din preajma întâiului război mondial și deschide această nouă publicație citind primul articol semnat V.V. - desigur vechiul luptător Vasile Vitencu - își dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la Nord-Estul Țării cei 25 de ani de târguială politică internă”. „După Unire, ar fi fost logic și necesar ca - G.M. și R. - să reapară pentru a contribui la desăvârșirea unirii fiilor înstrăinați ai țării cu frații dezrobitori. Dar chestia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
datele experienței membrilor ei. „Este timpul să ne convingem că numai prin activitate tenace și ordonată, de cunoaștere a vieții românești, de ridicare și organizare a satelor, de lărgire a conștiinței naționale până în păturile adânci ale poporului, facem operă de românism și de afirmare a lui.” „Fiți români! Români și iar români!” spuneau cu notă de program editorial redactorii care erau împotriva „vorbelor mari și frazelor sforăitoare.” Prof. Teodor Bălan făcea o elevată prezentare a ceea ce era Țara Șipenițului, nume atât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dispărea de pe plaiurile unde răsunase secole de-a rândul, dându-se uitării că de acolo, din Țara Sepenicului, s-au ridicat bărbați ca Miron Costin, Ioan Neculce, familia Hurmuzachi... În revistă s-au publicat și alte articole de cultivare a românismului: „Românismul din nordul județului Cernăuți”, „Noi și Ucraina Mare” de Dragoș Vitencu, „O problemă de educație muzicală neglijată”, de Liviu Rusu, „Schitul Zamostea (17221783) de prof. Erast Hostiuc, „Bucovinism și românism”, de Mihail Cungrea, „Secolul unității naționale”, de L.Tară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de pe plaiurile unde răsunase secole de-a rândul, dându-se uitării că de acolo, din Țara Sepenicului, s-au ridicat bărbați ca Miron Costin, Ioan Neculce, familia Hurmuzachi... În revistă s-au publicat și alte articole de cultivare a românismului: „Românismul din nordul județului Cernăuți”, „Noi și Ucraina Mare” de Dragoș Vitencu, „O problemă de educație muzicală neglijată”, de Liviu Rusu, „Schitul Zamostea (17221783) de prof. Erast Hostiuc, „Bucovinism și românism”, de Mihail Cungrea, „Secolul unității naționale”, de L.Tară, „Pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-au publicat și alte articole de cultivare a românismului: „Românismul din nordul județului Cernăuți”, „Noi și Ucraina Mare” de Dragoș Vitencu, „O problemă de educație muzicală neglijată”, de Liviu Rusu, „Schitul Zamostea (17221783) de prof. Erast Hostiuc, „Bucovinism și românism”, de Mihail Cungrea, „Secolul unității naționale”, de L.Tară, „Pe marginea școalei primare din Bucovina” de Pompei Atanasiu. Era publicată și proză literară: Mitul de Cicerone Mucenic, Singurătate, de Mircea Străinul, dar și multă poezie semnată de George Drumar, Teofil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cum era Dionisie Bejan, președintele Societății pentru cultură și literatura poporului român din Bucovina.” Se publicau recenzii la cărțile și revistele primite, comentarii lirice asupra unor poeme, documentare „Din trecutul satului Răpujineț”, „Sate și biserici din Bucovina de peste Prut - Lujeni”, „Românismul din nordul Bucovinei”, o rubrică „Note mărunte” despre tot ceea ce se cuvenea să știe cititorul bine informat, redacționale, cărți și reviste primite la redacție etc. Documentarele demonstrau pas cu pas procesul de desromânizare: înlocuirea numelor de persoane și obiecte din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românești, dintre cele mai hotărâte la luptă. După un frumos cuvânt înainte, semnează dl. prof. Teodor Balan un articol despre Țara Șipenițului. Dl. Ovidiu Țopa împrospătează amintirea moșneagului Dionisie Bejan, care timp de 30 de ani a luptat pentru învierea românismului din nordul Bucovinei”... (de Marin Dogaru, învățător, Cernăuți, în Voința Școalei, 30 octombrie 1936) * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil? și „Pe marginea unui articol”... de Epaminonda Rodinciuc din Viața Școalei din 10 și respectiv 25 decembrie 1936. * Școala
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unor asemenea încercări românii au rezistat prin intelectualii lor, prin presa care și-a făcut datoria, prin societățile culturale și științifice, ori sociale de tipul celei a răzeșilor și mazililor, a preoților care, alăturându-se intelectualilor laici, au promovat împreună românismul și ideea națională, împotrivindu-se administrației militare a Austriei de până la 1786, și pentru desprinderea administrativă a Bucovinei de Galiția, iar mai târziu și de Austria, iar la 1821 și 1848 au știut să colaboreze cu fruntașii mișcărilor din Principate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că, total dezinteresați material, fără gând la privilegii prezente ori viitoare, ziariștii au fluturat permanent tricolorul românesc, cu prețul suportării unor ani grei de temniță și alte privațiuni și cu eforturi majore pentru păstrarea limbii și obiceiurilor naționale, au promovat românismul chiar și sub ocupație străină, înfăptuind apoi Marea Unire de la 1918 și consolidarea statului român. Punând în pagină datele esențiale ale publicațiilor (titluri și subtitluri, ani de apariție, întemeietori, susținători, colaboratori, tipografii, rubrici mai importante, genuri gazetărești folosite) am redat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
altfel spus de poporul român, de peisajul, de cerul, obiceiurile, interioarele, cîmpurile, munții, ceapa, țuica, ospitalitatea, echilibrul din spațiul nostru. Socotim că sîntem deosebit de îndrituiți să iubim în deplină cunoaștere, deoarece sîntem, fiecare în felul său, pe jumătate în cuprinsul românismului și pe jumătate în afara lui, într-o situație cum mai prielnică nu poate fi pentru a prinde, a pricepe și a suferi. Român prin sînge, Hagi-Beca a venit totuși pe teritoriul țării la douăzeci de ani, din străinătate; la rîndul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
drepturile Românilor și pentru dreptul de a participa la o Biserică universală, cea catolică, precum Ungurii, Cehii sau Polonezii, fapt ce-i deranja pe Stalin și pe sluga sa Gh. Dej, care, probabil ca și Nae Ionescu, confunda ortodoxia cu românismul - mai bine zis voia, Îi convenea să creadă acest lucru, Împingând În suferință, În underground, o istorică instituție românească, iar pe capii ei la Canal, În pușcării directe sau deghizate În mânăstiri. (Episcopul de Cluj, Iuliu Hossu, semnatar al declarației
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
constatat dinlăuntrul unui sistem profund și isteric anti-valoric și care-și face din ura față de „altul”, de alteritate, un ultim pilon de dominare și asuprire. Și poetul Alexandru, care, naiv - Însă manipulat de presa culturală pro-ceaușistă! -, credea că sosise ora „românismului” sub mantia unui „domnitor grotesc”, mai hilar și mai abil decât orice fanariot exportat de un imperiu leneș și depărtat; un biet și mărunt șef de stat care, după ce confiscase tot ce mișca și stătea, și-a vârât mâna-i
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
veacului precedent. Elita nu se mai reducea acum la o mână de oameni educați În Occident; extinzându-se, ea căpăta inevitabil un caracter mai românesc (mulți intelectuali erau porniți de la țară). Confruntarea cu minoritățile după 1918 a accentuat manifestările de „românism“. Și, În sfârșit, aceasta era atmosfera cam peste tot În Europa: o epocă de naționalism, de demarcare netă Între „noi“ și „ceilalți“. În martie 1906, o manifestație violentă s-a desfășurat În fața Teatrului Național din București Împotriva reprezentării pieselor de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]