3,927 matches
-
la ideea că, înainte de a apela la alte limbi pentru a explica originea obscură a unui cuvânt, trebuie să încercăm să-l explicăm prin și din limba în care există. Cu Walter von Wartburg, autorul celui mai important dicționar etimologic romanic, Französisches etymologisches Wörterbuch (FEW), cercetarea etimologică capătă noi dimensiuni. Folosește toate metodele propuse anterior și, fapt important, încearcă să dea pentru fiecare cuvânt o adevărată istorie a lui, de la începuturi până astăzi. Inovația sa fundamentală constă în cercetarea r e
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care insistă asupra importanței acordate studierii familiei de cuvinte și a „polarizării“ (de aici derivă și ideea că un cuvânt poate influența opusul său semantic). Etimologia și limba română Problemele etimologiei românești sunt mai complexe decât cele ale altor limbi romanice surori, și aceasta din mai multe motive. În primul rând, româna a avut, în istoria ei, contacte mult mai variate, cu limbi din alte familii lingvistice, datorită faptului că s-a dezvoltat în această parte a Europei. Apoi, în cazul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
atestări a unui cuvânt trebuie avută în vedere cu prudență. Este sigur că, dacă această primă atestare urcă în secolele 16 sau 17, acel cuvânt nu poate proveni din limbi cu care româna a intrat în contact mai târziu (limbi romanice, germana etc.) Dar prima atestare nu trebuie absolutizată: există,de exemplu, cuvinte moștenite din latină care nu apar în primele texte românești; prin conținutul lor religios, aceste texte nu pot cuprinde cuvinte ca nap, nalbă etc. Prima atestare este importantă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
texte nu pot cuprinde cuvinte ca nap, nalbă etc. Prima atestare este importantă în stabilirea etimologiei cuvintelor „internaționale“ recente (provenite din franceză sau engleză). Criteriul comparației cu limbile înrudite poate fi folosit mai ales la cuvintele de origine latină. Comparația romanică este importantă pentru alegerea unei soluții etimologice în cazul când s-au propus mai multe etimoane latinești (de exemplu, pentru rom. a frământa s-au invocat lat. fermentare „a dospi“, lat. *fragmentare „a sfărâma, a fărâmița“ și lat. *frementare < frementum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
rom. a frământa s-au invocat lat. fermentare „a dospi“, lat. *fragmentare „a sfărâma, a fărâmița“ și lat. *frementare < frementum „sfărâmare, fărâmițare“). Acest criteriu poate fi decisiv când se constată că un derivat moștenit din latină există în majoritatea limbilor romanice. Astfel, rom. a îngrășa este considerat de unii moștenit din lat. *ingrassiare, dar de alții derivat pe teren românesc de la gras. Existența verbului și în alte limbi romanice (franceză, occitană, catalană, portugheză) ne face să considerăm mai plauzibilă soluția moștenirii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se constată că un derivat moștenit din latină există în majoritatea limbilor romanice. Astfel, rom. a îngrășa este considerat de unii moștenit din lat. *ingrassiare, dar de alții derivat pe teren românesc de la gras. Existența verbului și în alte limbi romanice (franceză, occitană, catalană, portugheză) ne face să considerăm mai plauzibilă soluția moștenirii latinești decât cea a derivării pe teren românesc. În concluzie, etimologia unui cuvânt nu poate fi stabilită pe baze fanteziste. Nu se pot ocupa cu succes de etimologie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
avute în vedere și astfel de cazuri. De obicei, partea inițială a cuvântului a fost interpretată ca articol nehotărât. De exemplu, rom. buric are la origine lat. umbilicus, care s-a transmis sub diverse forme (umbilicus, imbilicus, *umbulicus) tuturor limbilor romanice. În română, se pornește de la forma *umbilicus > *umburic, în care prima parte, um-, a fost considerată articol nehotărât și deci s-a interpretat ca un buric. De remarcat că termenul buric există în cele trei dialecte sud dunărene (aromân, meglenoromân
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latinei (celți, iberi, traco-daci), în Europa au locuit unele populații indo-europene sau neindo-europene a căror limbă a rămas, din cauza absenței unor texte scrise, necunoscută sau insuficient cunoscută. Unii lingviști au fost tentați să explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat“ al substratului. S-a atribuit o astfel de origine mai ales unor nume de locuri. În cazul concret al limbii române, s-a vorbit despre populațiile iranice (agatârși, sciți, sarmați) care au locuit în regiunea carpato-dunăreană din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din chineză (caolin, ceai, ketchup etc.), din japoneză (chimono, jiu-jitsu, judo, kamikaze etc.). Situația acestor cuvinte, care au ajuns în Europa de-a lungul celei de-a doua jumătăți a mileniului trecut, repetă situația din perioada de început a limbilor romanice, când latina s-a răspândit în spațiul larg ocupat de Imperiul Roman. Atunci, latina a intrat în contact cu idiomurile populațiilor autohtone, de la care a împrumutat mai ales cuvinte care denumeau realități necunoscute de latini. Dintre cuvintele pe care latina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
populațiilor autohtone, de la care a împrumutat mai ales cuvinte care denumeau realități necunoscute de latini. Dintre cuvintele pe care latina le-a luat de la celți, de exemplu, unele s-au răspândit în toată Romania (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice) (braca „nădragi“, caballus „cal“, carrus „car“), altele în toată Romania occidentală (betulla „mesteacăn“, cerevisia „bere“), iar câteva numai în Galia (cf. fr. charrue „plug“, boue „noroi“). Împrumuturi directe Cele mai multe împrumuturi sunt rezultatul contactului dintre vorbitorii unei limbi cu limbile din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a fost (și încă este) furnizoarea de bază. Latina savantă - sursă de împrumut Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza. Alături de aceste limbi romanice, continuatoare ale latinei, în Evul Mediu a funcționat și latina medievală sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza. Alături de aceste limbi romanice, continuatoare ale latinei, în Evul Mediu a funcționat și latina medievală sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte modificate ale latinei pe care o auzea în predicile clericilor din Imperiul său
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
model latina literară: operele autorilor creștini cultivați și tratatele de gramatică ale Antichității. Această limbă, rezultat al „Renașterii carolingiene“, a constituit în Evul Mediu limba administrației, a culturii, a Bisericii, fiind deci o limbă de civilizație. Ea a influențat limbile romanice occidentale; la ea s-a apelat în momentul formării și dezvoltării terminologiilor de specialitate:juridică, administrativă, științifică, ecleziastică, tehnică. Și astăzi limbile romanice apelează constant la latină pentru denumirea unor noi concepte. Cele mai vechi împrumuturi Cele mai vechi împrumuturi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Mediu limba administrației, a culturii, a Bisericii, fiind deci o limbă de civilizație. Ea a influențat limbile romanice occidentale; la ea s-a apelat în momentul formării și dezvoltării terminologiilor de specialitate:juridică, administrativă, științifică, ecleziastică, tehnică. Și astăzi limbile romanice apelează constant la latină pentru denumirea unor noi concepte. Cele mai vechi împrumuturi Cele mai vechi împrumuturi cunoscute datează din epoca de constituire a limbilor romanice. Am spus deja că limbile romanice au la bază latina populară sau târzie. Ele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
formării și dezvoltării terminologiilor de specialitate:juridică, administrativă, științifică, ecleziastică, tehnică. Și astăzi limbile romanice apelează constant la latină pentru denumirea unor noi concepte. Cele mai vechi împrumuturi Cele mai vechi împrumuturi cunoscute datează din epoca de constituire a limbilor romanice. Am spus deja că limbile romanice au la bază latina populară sau târzie. Ele sunt rezultatul unui proces ce a durat mai multe secole, aproximativ până în secolul 8; în anul 842 este datat primul text romanic, un text francez: Les
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
juridică, administrativă, științifică, ecleziastică, tehnică. Și astăzi limbile romanice apelează constant la latină pentru denumirea unor noi concepte. Cele mai vechi împrumuturi Cele mai vechi împrumuturi cunoscute datează din epoca de constituire a limbilor romanice. Am spus deja că limbile romanice au la bază latina populară sau târzie. Ele sunt rezultatul unui proces ce a durat mai multe secole, aproximativ până în secolul 8; în anul 842 este datat primul text romanic, un text francez: Les Serments de Strasbourg (Jurămintele de la Strasbourg
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de constituire a limbilor romanice. Am spus deja că limbile romanice au la bază latina populară sau târzie. Ele sunt rezultatul unui proces ce a durat mai multe secole, aproximativ până în secolul 8; în anul 842 este datat primul text romanic, un text francez: Les Serments de Strasbourg (Jurămintele de la Strasbourg). Latina, ca limbă a Imperiului Roman, a fost dusă în toate provinciile cucerite, unde s-a instalat odată cu administrația și armata. Într-o primă fază, populațiile autohtone au fost obligate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
oarecum „tehnici“ din terminologia unor meserii mai dezvoltate la autohtoni (terminologia păstorească, în cazul provinciei Dacia), păstrați din aceleași motive. În felul acesta, latina vulgară s-a transformat, treptat, în fiecare provincie unde era vorbită, în câte o altă limbă romanică. Altfel spus, în fiecare provincie romană latina a evoluat în mod diferit, sub influența limbii populației autohtone. Elementele autohtone formează substratul fiecărei limbi romanice, adăugat la stratul de bază, care este latin. Ca urmare, după cum o atestă lexicul diverselor limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vulgară s-a transformat, treptat, în fiecare provincie unde era vorbită, în câte o altă limbă romanică. Altfel spus, în fiecare provincie romană latina a evoluat în mod diferit, sub influența limbii populației autohtone. Elementele autohtone formează substratul fiecărei limbi romanice, adăugat la stratul de bază, care este latin. Ca urmare, după cum o atestă lexicul diverselor limbi romanice, în vocabularul romanic s-au păstrat, în anumite cazuri, atât cuvântul latinesc, cu sens general, cât și cuvântul autohton cu sens specializat. Dau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Altfel spus, în fiecare provincie romană latina a evoluat în mod diferit, sub influența limbii populației autohtone. Elementele autohtone formează substratul fiecărei limbi romanice, adăugat la stratul de bază, care este latin. Ca urmare, după cum o atestă lexicul diverselor limbi romanice, în vocabularul romanic s-au păstrat, în anumite cazuri, atât cuvântul latinesc, cu sens general, cât și cuvântul autohton cu sens specializat. Dau câteva exemple din spaniolă, dar situația este aceeași în toate limbile romanice: cuvântul chopo „plop“ provenit din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fiecare provincie romană latina a evoluat în mod diferit, sub influența limbii populației autohtone. Elementele autohtone formează substratul fiecărei limbi romanice, adăugat la stratul de bază, care este latin. Ca urmare, după cum o atestă lexicul diverselor limbi romanice, în vocabularul romanic s-au păstrat, în anumite cazuri, atât cuvântul latinesc, cu sens general, cât și cuvântul autohton cu sens specializat. Dau câteva exemple din spaniolă, dar situația este aceeași în toate limbile romanice: cuvântul chopo „plop“ provenit din lat. ploppus are
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o atestă lexicul diverselor limbi romanice, în vocabularul romanic s-au păstrat, în anumite cazuri, atât cuvântul latinesc, cu sens general, cât și cuvântul autohton cu sens specializat. Dau câteva exemple din spaniolă, dar situația este aceeași în toate limbile romanice: cuvântul chopo „plop“ provenit din lat. ploppus are alături pe álamo „(un anumit fel de) plop“ din substratul iberic; în afară de anillo „inel“ din lat. anellus, există și aro „inel gros din metal sau din lemn“ din substrat; encina „stejar“ este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ilicina (derivat de la ilex „stejar veșnic tânăr“), dar chaparro „stejar tânăr“ este din substrat; piedra „piatră“ continuă lat. petra, dar lastra „piatră netedă și nu prea groasă“ provine din substrat. Exemplele de acest fel (care, repet, există în toate limbile romanice) pot sugera cum trebuie să fi fost situația de la începuturile limbii spaniole: în latina iberică, trebuie să fi coexistat ploppus și álamo, anellus și aro etc. Termenii luați din substrat, nu sunt perfect sinonimi cu cei vechi, latinești; întrebuințați pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a fost suficient să se spună că fr. jour „zi“ vine din lat. pop. diurnus, care era, în latina clasică, adjectiv cu sensul „care se petrece zilnic“. Pe cercetători, nu i-a prea interesat de ce lat. dies „zi“, transmis altor limbi romanice (vezi rom. zi), a lăsat puține urme în franceză (a existat un cuvânt di în vechea franceză), nici faptul că s-a dat o luptă între cele două cuvinte încă din latină, unde formele foarte scurte ce rezultau din lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
memoria vorbitorilor. Cuvintele de acest fel sunt eliminate de împrumuturi. Astfel, prin lipsa de derivate este explicată dispariția totală sau numai în anumite regiuni ale teritoriului românesc a unor cuvinte ca aceră < lat. aquila (care s-a transmis tuturor limbilor romanice), agest „aluviune“ < lat. aggestus (termen transmis numai românei), a deșidera „a dori“ < lat. desiderare, lard „slănină“ < lat. lardum. Situații interesante se evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]