1,850 matches
-
cetele îngerești) e reprezentarea cosmologică a Empireului. Pe măsură ce pătrunde în Empireu el începe să vadă altfel același lucru Firea lui Dante trans-umanează, trece dincolo de posibilitățile de percepție ale subiectului uman obișnuit Transformat lăuntric, trans-umanat, Dante vede întreg Empireul sub forma Rozei Divine.1 Dar analogia inversă între cele două sfere este în primul rînd obiectivă : mișcarea proprie uneia răsfrînge mișcarea celeilalte, ordinea celei superioare se reflectă inversat în ordinea celei inferioare. Imaginea care dă, în Divina Comedie, signatura acestei multiple răsfrîngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
folosește marijuana pe post de medicament de peste 3.000 de ani, iar pentru prima dată a fost folosită în China, în India și în Orientul Mijlociu. Denumirile sub care este cunoscut sunt multiple: chang și ganjah în India și Orient, marihuana, Roza Maria sau Marie Jane în Mexic etc. Calitățile terapeutice ale acestei plante au devenit cunoscute în țările din Vest în timpul secolului al XIX-lea, iar acum este folosită în special ca narcotic. După alcool, este cel mai răspîndit drog și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
punctuale. Dacă Nichifor Crainic a pledat pentru etnocrație, Nae Ionescu nu a susținut "decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și metafizică racordând tradiția românească la cea autentic europeană. Mai mult, Mircea Eliade, în Roza Vânturilor, culegere de texte publicistice ale lui Nae Ionescu din 1926-1933, în calitate de editor al acestei ediții, spunea un lucru exemplar: Când se va scrie istoria problemelor filosofiei românești, se va vedea că vreme de 15 ani de zile, noi am
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Eliade, Mircea, Solilocvii, București, Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Psihologia meditației indiene, București, Editura Jurnalul Literar, 1992. Eliade, Mircea, Contribuții la Filosofia Renașterii, București, Editura Capricorn, 1994. Eliade, Mircea, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe 1927, București, Editura Humanitas, 2003. Ionescu, Nae, Roza Vânturilor, București, Editura Roza Vânturilor, 1990. Ionescu, Nae, Neliniștea metafizică, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Ionescu, Nae, Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. Cunoașterea imediată (1928-1929). Cunoașterea mediată (1929-1930), București, Editura Humanitas, 1995. Ionescu, Nae, Între ziaristică și filosofie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Psihologia meditației indiene, București, Editura Jurnalul Literar, 1992. Eliade, Mircea, Contribuții la Filosofia Renașterii, București, Editura Capricorn, 1994. Eliade, Mircea, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe 1927, București, Editura Humanitas, 2003. Ionescu, Nae, Roza Vânturilor, București, Editura Roza Vânturilor, 1990. Ionescu, Nae, Neliniștea metafizică, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Ionescu, Nae, Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. Cunoașterea imediată (1928-1929). Cunoașterea mediată (1929-1930), București, Editura Humanitas, 1995. Ionescu, Nae, Între ziaristică și filosofie, București, Editura Timpul, 1996
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol" din Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în urma îndemnului lui Gheorghe Țițeica. Fie-mi îngăduit să aduc aici prinosul meu de recunoștință amintirii sale". 1 Pentru analiza libertății, vom urmări demersul de o profunzime și de o finețe exemplare lui Nae Ionescu, Tratat de metafizică, București, Editura Roza Vânturilor, 1999, pp. 137-147. 2 Ibidem, pp. 143-144: Problema aceasta a libertății a fost de la început fals pusă, chiar atunci când s-a ivit ea, pentru că nu s-a făcut de la început o trecere în Absolut și s-a uitat că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diafan ce pune în mișcare toată lumea materială. Dante contemplă figura Divinității în Cerul Empireu cu cele nouă coruri îngerești în deplină concordanță cu sistemul ceresc după doctrina Sfîntului Dionisie Areopagitul. Aflat în Empireu, cu Beatrice alături, contemplă minunata priveliște a Rozei. Aici, în contemplarea Rozei fericiților, se desparte de Beatrice ce-și ia locul în scaunul ei din treapta a treia. Îi va fi în continuare călăuză Sfîntul Bernard din Clairvoux, cum aflăm din Cîntul XXXI - aici capătă o altfel de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mișcare toată lumea materială. Dante contemplă figura Divinității în Cerul Empireu cu cele nouă coruri îngerești în deplină concordanță cu sistemul ceresc după doctrina Sfîntului Dionisie Areopagitul. Aflat în Empireu, cu Beatrice alături, contemplă minunata priveliște a Rozei. Aici, în contemplarea Rozei fericiților, se desparte de Beatrice ce-și ia locul în scaunul ei din treapta a treia. Îi va fi în continuare călăuză Sfîntul Bernard din Clairvoux, cum aflăm din Cîntul XXXI - aici capătă o altfel de vedere: "Dar chiar dacă roia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
stil, care poate fi observat ?i �n exterior. �l reg?sim la Paris, �n ritmul obstinat ?i monumental al arcelor butante ?i al culeelor lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai �nt�i c? le-de-France era pe atunci o provincie pu?în marcat? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de semicoloane continue p�n? la ogive pentru a sublinia verticalitatea elevă?iei cu trei niveluri, triforium, care �nlocuie?te tribunele, neav�nd dec�ț o slab? prezen?? ori-zontal?. La prelungirile transeptului, fă?adele s�nt compuse �n jurul unei roze. Cu catedrală din Reims (1211-1275), prin st?p�nirea propor?iilor, a structurii, a spa?iului ?i a diverselor moduri de decorare, sistemul constructiv ?i expresiv gotic ajunge s? produc? un model gotic denumit clasic (vezi pliantul, foto 4). O
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din ornamente sau personaje impor-tante. �n sf�r?it, �n zorii secolului al XV-lea, se instaleaz? efectele de volum ?i de perspectiv?, sub influen?a picturii lui Van Eyck �ntre al?îi, la vitraliile catedralei de la Evreux sau la roza de la Sainte-Chapelle din Paris (1490). Transluciditatea, cel mai adesea colorat?, a vitraliilor, asociat? cu abstrac?iunea structurilor constructive, face din nav? un spa?iu cristalin ?i sacru, care se refer? la �Oră-?ul Sf�nt, noul Ierusalim, ?i la str
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cetele îngerești) e reprezentarea cosmologică a Empireului. Pe măsură ce pătrunde în Empireu el începe să vadă altfel același lucru Firea lui Dante trans-umanează, trece dincolo de posibilitățile de percepție ale subiectului uman obișnuit Transformat lăuntric, trans-umanat, Dante vede întreg Empireul sub forma Rozei Divine.1 Dar analogia inversă între cele două sfere este în primul rînd obiectivă : mișcarea proprie uneia răsfrînge mișcarea celeilalte, ordinea celei superioare se reflectă inversat în ordinea celei inferioare. Imaginea care dă, în Divina Comedie, signatura acestei multiple răsfrîngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și mitul școlii, Editura Institutul European, Iași, cap. "Fețele receptării" și passim. 45 Mircea Eliade, "Linii de orientare", în Cuvîntul, an III, nr. 857, 6 sept. 1927; v. Mircea Eliade, Profetism românesc, ediție îngrijită de Dan Zamfirescu, vol. I, Editura "Roza Vînturilor", București, 1990, pp. 19 ș. urm. 46 Idem, "Generația în pulbere", în Vremea, an IX, nr. 438, 24 mai 1936; apud Mircea Eliade, op. cit., pp. 128-132. 47 Îndeosebi pentru momentul spiritual prin care au trecut, cei mai mulți din tînăra generație
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
98 Ibidem, p. 342. 99 v. analiza din "Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii", în Nae Ionescu, Curs de metafizică, Editura Humanitas, București, 1991, pp. 76-83. 100 Nae Ionescu, Tratat de metafizică, Curs inedit, stenografiat și transcris de Dumitru Neacșu, Editura Roza Vânturilor, București, 1999, pp. 18-19. 101 Emil Cioran, "Voința de a crede", în Mișcarea, an XXIV, nr. 76, 25 feb. 1931; apud Singurătate și destin, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 9-11, ediție îngrijită de Marin Diaconu (vom trimite de aici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sincretisme. Asta nu înseamnă că interzice altora dreptul de a-și scrie cărțile lor. Este o chestiune de alegere. De altfel, părintele Ioan, deși intră în azil cu gândul de a salva pe cineva, săvârșește multă vreme singur Sfânta Liturghie. Roza însăși devenise necredincioasă după ce experimentase în lume atâta suferință. Reconvertirea ei nu se întâmplă nici prin demagogie, nici prin racolare ci prin aderare liber consimțită la o comuniune pe care ceilalți din azil o luau drept o frivolitate. Reconvertirea ei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
refuză să se întâlnească cu ei înșiși se refugiază sperioși la suprafața comunicării, se retrag în sporovăială, în zgomot de fond, liniștea îi sperie, îi descumpănește. Ei au nevoie de un bruiaj continuu care să împiedice plonjarea în ei înșiși. Roza se retrage repede din acest asediu prin arțag și intră în tăcerea care-i permite să asculte glasul conștiinței. Urmând acest fir, îl descoperă pe părintele Ioan care, prin răbdare și dragoste, îi oferă alternativa de a deveni nemuritoare. De
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
posibile. Să nu uităm totuși că întreaga generație a lui Noica, atmosfera spirituală în care s-a format au fost în mod incontestabil naționaliste, etniciste, izolaționiste, ortodoxiste, antieuropene etc., sub influența directă a lui Nae Ionescu. Textele, între altele, din Roza Vânturilor, sunt cu totul revelatoare. Constantin Noica, din acest punct de vedere, a rămas, în continuare, fidel sie însuși. își reluase preocupările și ideile anterioare în noile condiții date. Iar acestea erau, nu mai puțin, naționaliste: apelul la tradiție și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
autorizați să decidem a priori care este binele și scopul absolut al unei acțiuni. Disponibilitate și ambiguitate morală totală. Constantin Noica, în astfel de situații, nu era cum de altfel și credem departe de o astfel de concepție. O totală roza vânturilor morală... Care erau, în concluzie, dilemele morale și sociale concrete ale oricărui om de cultură sub regimul ceaușist, considerând mereu reacțiile lui Noica drept tipice, reprezentative și simbolice? El se afla, pe scurt, în fața unei triple alternative: 1) conformism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se înalță într-un alt început, imaginea crește, curge în sus. O deschidere ce arată trecerea spre ceea ce nu poate fi arătat, pasajul inaparent de dinaintea cuvântului, locul fără de loc al ivirii sensului: Aceiași suntem, totuși cuvintele nu s-au născut;/ Roza vânturilor lucește în sensuri obscure,/ Bolta freamătă în vid ca la început/ Și-n gând îmi răspund temeliile sure". Ceva lucește, freamătă, prinde a se închega, încolțește în golul începutului; nu apare în fenomenalitatea manifestării, ci se dă subversiv în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rezerva rostirii. Vălul care dezvăluie (Adrian Popescu) Felul în care intervalul se deschide traversării oblice și face cu putință ivirea imaginii care dă începutul transpare simbolic în poemul Numărându-i ferestrele, spinii de Adrian Popescu 46: "Trandafirul între albii pereți,/ Roza și raza, ghimpele, ghimpul,/ Aprins pe ecranul de var. Dimineți/ Uitate incendiau anotimpul". În aparență, decorul comun - la îndemâna ochilor - al unei scene pe care joacă un singur actor: trandafirul între pereții albi. Nu e imaginea statică a unei priveliști, natura
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trece dincolo, în adâncul ascuns, predispus vederii, proiectat pe fundalul acestei imaculate transparențe. Albul nu colorează lumea, dar deschide spectrul ei multicolor. Imaginea se developează pe ecranul alb al fondului de spațiu, se extinde în structura diafană a intervalului. Aici, roza luminează altfel în raza noii lumini, se aprinde incendiind întreaga distanță care o desparte de lume. Se arată însă în lume "Rozalb ieșind dintre albii/ Ochilor noștri revărsat enorm/ Printre tufe de răsură și salvii/ Când sălbăticiunile Zilei dorm". Rozalbul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
oceanica vultoare a tuturor modelărilor posibile" (ibidem, p. 43). 28 Ibidem. "Acolo e cerul pe care-l ascultăm în efluviile nopții. Regiunea solemnă și limpede a Dikei. Justiție a luminii, concordie a spațiilor. Acolo sunt numai raporturi cristaline, simetrii de roză" (ibidem, p. 42). 29 Dan Botta, Despre arta poetului, în op. cit., vol. IV, p. 178. 30 Dan Botta, Charmion, în op. cit., vol. IV, pp. 38-39. 31 Dan Botta, Scrieri, vol. I. Versuri, ed. cit., pp. 199-201. 32 Dan Botta, Charmion
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
privind comorbiditățile coexistente, polifarmacia, pre - cum și statusul cognitiv al acestei categorii de pacienți (15,16). Principalul obiectiv al prevenției secundare a bolilor cardiovasculare la vârstnici, similar cu alte grupe de vârstă, este reprezentat de prevenirea sau întârzierea progresiei ateroscle - rozei și, implicit, a apariției unor noi evenimentelor cardiovasculare majore, ca de exemplu: angină pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), accidentul vascular cerebral (AVC) sau ischemia critică a membrelor inferioare. Prin prevenția acestor boli cardiovasculare va crește nu doar longevitatea pacienților, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
ras pe răzătoarea mică toate călite în100g.unt. Lăsăm să fiarbă bine apoi adăugăm cele două albușuri tocate mărunt și gălbenușurile pasate, amestecate cu smântâna. Decorăm cu pătrunjel verde. Se servește cu crutoane. ȘNIȚEL PANÉ DE SOIA - rețetă de post Roza 1 litru de apă, 100 ml de oțet, o lingură de zahăr, o linguriță de delicat, 2 lingurițe de sare, 500 gr. de soia. Se pun la clocotit, iar când clocotește, se adaugă 500 gr. de soia pentru șnițel, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]