1,442 matches
-
indispensabilă dezvoltării noastre depline. Nu trebuie să cădem în greșeala de a considera, cu naivitate, rugăciunea ca fiind un act căruia i se dăruiesc cei slabi de minte, cerșetorii sau cei lași. „Este rușinos să te rogi” scria, în mod rușinos, Nietzsche. De fapt, nu este mai rușinos să te rogi decât să te hrănești, decât să bei apă sau decât să respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot așa cum are nevoie de apă și de aer. Adăugat la intuiție, la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
jind la ceea ce nu se cade să privească, păcătuiește! Cine ar putea să împiedice curiozitatea ochiului? Și chiar dacă ochii poți să-i închizi îndată, urechea n-o poți astupa întotdeauna și pot pătrunde în ea, fără să vrei, vorbe spurcate, rușinoase, ademenitoare, bârfitoare, hulitoare. Oare dacă auzi vorbele unui pederast, nu păcătuiești cu auzul, chiar dacă nu faci ce face el? Câte păcate nu face gura, ba chiar dintre acelea pentru care s-ar cuveni oprită de la împărtășanie? Limbuția, clevetirea, calomnia
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și supraviețui. Dar și teribila reconversie a energiilor trebuie cunoscută. Democrația este fragilă și dacă nu este însoțită de conștiințe receptive la pericolul căderii din ea, poate fi frântă odată cu libertatea și drepturile fundamentale ale omului. Dezinteresul este o atitudine rușinoasă și foarte costisitoare. - Lectura încântă. Suntem ființe care tânjesc după frumos. Urâtul (nevalorificat estetic, netransfigurat) ne scandalizează, ne indispune, ne sleiește izvoarele creativității, ne predispune la maladii sufletești, ne contorsionează. Literatura bună, în toate formulele ei, împrospătează pofta de a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
părăsească proprietatea. Femeile însă, departe de a fi maleabile, cum s-ar fi așteptat el, au fost asemenea Bacantelor, gata să-l sfâșie pe bărbatul ticălos care venise să strice ritmul vieții lor. Abia scăpat cu viață, printr-o fugă rușinoasă dar care s-a dovedit salvatoare, aruncând cât colo cizmele de privilegiat al noii societăți, D. rămâne cu spaima că poporul l-ar fi putut linșa. Nu se schimbă însă, e versatil, oportunist, trădător. Îl ironizează ori de câte ori poate pe Gleb
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
contracte cu instituțiile statului. Mai mult, în Filipine există o consternantă schimbare de atitudine față de corupție. Citez: „În trecut, când un oficial guvernamental era condamnat pentru că ar fi trădat încrederea instituției pe care o reprezintă, situația era considerată nakakahiya - adică rușinoasă, de neacceptat. Astăzi, când un oficial guvernamental este condamnat pentru aceeași infracțiune, el este numit mahina - adică un prost care se lasă prins și pedepsit. În sfârșit, oficialul guvernamental corupt care poate să acumuleze o avere uriașă și să se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
c. 9: „Așadar, Hristos se află șezând de-a dreapta lui Dumnezeu, cugetați cele de sus, nu cele de pe pământ. Drept aceea ucideți mădularele noastre cele pământești: curvia, necurăția, patima, pofta cea rea și zgârcenia... Lepădați mânia, iuțimea, răutatea, defăimarea, vorba rușinoasă din gura voastră... Nu vă mințiți unul pe altul, odată ce v-ați dezbrăcat de omul cel vechiu și de toate poftele lui și odată ce v-ați îmbrăcat cu cel nou... Îmbrăcați-vă așadar ca niște aleși ai lui Dumnezeu, cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să impulsioneze și să reprezinte rezistența, zvâcnirea împotriva invadatorului. Dar vai! Împotriva oricărei așteptări, mareșalul acceptă un armistițiu, încheiat pe 22 iunie la Rethondes, în faimosul vagon unde fusese semnat și armistițiul din 1918, considerat de germani drept un "diktat" rușinos. Rolurile se inversaseră, acum Germania era cea care, aflată în ipostaza de învingătoare triumfătoare, impunea Franței niște condiții de armistițiu draconice. Cu toate acestea, mareșalul Pétain nu consideră că abdicase de la rolul său de salvator al țării. Ba chiar dimpotrivă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu al cărui sprijin, o lună mai tîrziu, Hitler reușește să organizeze la München, faimosul "puci din braserie". Mai sînt și mișcările micilor grupuri ultranaționaliste, care își recrutează oamenii printre foștii militari și membrii formațiunilor de voluntari, cer anularea clauzelor "rușinoase" ale tratatului de la Versailles și nu ezită să recurgă la acte de terorism. Liderul Centrului Catolic, Erzberger, semnatar al tratatului și ministrul de externe Walter Rahtenau sînt omorîți de glontele ucigașilor organizației "Consul". În aceste condiții, în anii de după semnarea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Războiul din Golf; a rămas discutabil și dacă războiul a reușit să atingă scopurile propuse pe termen lung, realizînd și altceva în afara coborîrii dramatice a poziției lui Bush în sondaje și revenirea unei imagini mai pozitive a armatei SUA după rușinoasa înfrîngere din Vietnam. Ca atare, în perioada de haos ce a urmat intervenției Statelor Unite, construirea unei imagini exagerat negative a lui Saddam Hussein și a regimului său prezentat ca răul absolut, a fost neutralizată, căci Hussein nu a fost îndepărtat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
generalul Budișteanu este comisar regal, iar generalul Berendeiu raportor. Colonelul Maican încearcă să se sustragă unei eventuale degradări, demisionând din armată. Bineînțeles, demisia nu-i primită. Dar moravurile noastre sunt destul de jos. Deși poartă pe umeri o acuzare atât de rușinoasă, deși e trimis înaintea Consiliului de Război, la Clubul Regal e încă membru și e încă poftit în partidele de poker și la cele din sala de mâncare. Numai la Jockey-Club 15 membri cer radierea colonelului. Dar fiindcă operațiunea întârzie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acest comportament, multora le este rușine de acțiunile lor și fac tot posibilul să-și ascundă simptomele față de familie, prieteni și, din nefericire, chiar față de medici. Este extrem de important ca terapeutul să cunoască toate simptomele, indiferent cît de jenante sau rușinoase ar fi ele, deoarece aceasta este singura modalitate prin care poate fi elaborat un program de tratament adecvat. Fiți siguri că un terapeut cu experiență în tratarea TOC a întîlnit în mod frecvent simptome mult mai severe. 1.1. Simptomele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ar fi simțit cum i se strânge inima în mușcăturile reci ale depravării, fără posibilitatea renașterii. Războiul s-a terminat, iar privirii umane i s-a înfățișat situația înfricoșătoare a conștiințelor gravate de delicte de sânge, de răzbunări nelegiuite sau rușinoase, de fapte imorale sau de câștiguri exorbitante, de răpitori. Nu predica despre iad - care nu trebuie să fie lăsată vreodată deoparte - va fi aceea care va triumfa asupra conștiințelor urâțite, mult mai înclinate pe căile disperării decât pe cele ale
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În sfârșit, ce să mai lungesc vorba. Domnul Conrad ne-a promis tot sprijinul. și-a pus În mișcare oamenii de Încredere ca să afle unde este ascunsă Adelheid. „De Îndată ce se va afla“, mi-a spus, „o vom elibera din robia rușinoasă. Nădăjduim că nu e moartă. Dar atunci răzbunarea noastră va fi groaznică.“ Totuși, nu cred să fie așa. O persoană de rang Înalt ca ea nu poate să dispară așa, fără urmă. Nimeni nu va cuteza să ridice mâna asupra
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ne aflam, a ținut să-mi spună: " Am auzit că, din cauza că mai demult castelul a ajuns în proprietatea cui nu trebuia, faptele petrecute pângărind memoria domnitorului, ziarele vremii ar fi scris despre asta, numind localitatea noastră nu Ruginoasa ci Rușinoasa!.”. Acum, nu mai sunt sigur că într-adevăr, însuși paznicul spusese asta... După ce m-am revigorat mâncând ceva, dezamăgit oarecum (fiindcă nu fotografiasem castelul deși-l văzusem), întorcerea spre casă a fost mai ușoară, pedalând mai mult la vale, fără
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
jumătate ridicată crea o fantă prin care Haiduc trimitea, post-mortem, spre înaltul cerului, un reproș zguduitor Dumnezeului canin și al tuturor animalelor care se zice sunt tot făpturi ale Celui de Sus. De ce, Doamne, mi-ai rezervat o asemenea moarte rușinoasă și crâncenă?? De ce, Doamne, m-ai lăsat să fiu bătut, schingiuit și omorât atât de crunt, după ce am muncit o viață întreagă cinstit și cu devotament?? N-am cerut nimic deosebit: o crăticioară de apă și un rest de mămăligă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sora noastră, Țuki, a făcut cunoscută mamei necesitatea îndeplinirii urgente a uneia dintre cerințele fundamentale, specifice organismelor vii: eliminarea materiei arse. Mama, vreau lipsa mare! Cum noi știm de la strămoșii noștri că: "Naturalia non sunt turpia", Lucrurile naturale nu sunt rușinoase -, la acest semnal imperativ, mama a acționat pe măsură. Deoarece se lăsase deja întunericul, a scos rapid din plasă lumânarea și chibriturile lăsate de doamna Sabina și a făcut puțină lumină. Mircea, dă-mi, te rog, topțiul (olița) din sacoșa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scriiturii mele. Lipsa de sofisticare, dar nu de nuanțe, a discursului este cea care se potrivește cel mai bine stării mele sufletești (o oscilație între altruism și nihilism, adesea doar un fals cinism care ascunde empatia față de semeni, socotită cumva rușinoasă, apanaj al firilor slabe). Iar inversările de situații, schimbările de direcții în planul banalului cotidian, în cel al profunzimilor sufletești ori chiar în ordinea cosmică a faptelor este, precum au observat criticii, o marcă a viziunii mele, deschizând perspective multiple
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
va privi nu va vedea" Barocul (citește încărcăturile) mentalului public românesc e din ce în ce mai evident. Și oarecum amenințător. Vecinătatea crizei și iminența nefastelor ei consecințe au readus la lumină, ca scoase din laboratoare străvechi de ideologie și de cutume arhaice, procedurile rușinoase de identificare a vinovatului de serviciu: în civilizația occidentală, acest vinovat de serviciu este fie femeia, fie evreul sau negrul. Și, ca să nu uit, ...vinovatul de serviciu este, după mulți, și...pisica. În culturi ca ale noastre, vinovații de serviciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ruginită, o singură cană pentru toată lumea. Cu ea beam apă, cu ea ne spălam pe mîini. Instalațiile acestea sanitare își aveau locul în colțul din dreapta ușii și erau folosite zi și noapte în văzul tuturor. Cîte un prizonier bolnav și rușinos, care încă își mai închipuia că igiena personală ar trebui să rămînă personală și intimă, nu-și putea face nevoile decît dacă își ascundea fața în zeghe sau pătură. Trăiam în promiscuitatea aceea cam optzeci de pușcăriași". Este fascinantă galeria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu te faci călău. Măturător de stradă, da. Căcănar, da. Dar nu ucigaș. Cei ce au îmbrăcat uniforma Securității nu au îmbrăcat-o din milă creștină. Nu o irepresibilă vocație de misionar i-a împins să-și pună pe umăr rușinoasele trese. Dacă sergentul în cauză nu l-a lovit pe mărturisitor, asta înseamnă că a avut și el un moment de slăbiciune sau de lehamite. Nu înseamnă că nu a rupt oase. Înseamnă că nu i-a rupt lui oasele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și chiar Înaintea așa-zisei valori literare, trebuia să fi dovedit ca om și ca autor, sub dictatură, o atitudine de luptă și de vigilență sans faille, fără reproș, „pilduitoare”, nu-i așa, pentru „așa-zișii mari scriitori” care făcuseră „rușinoase compromisuri cu puterea”. Și nu numai numele meu era „expurgat” cu grijă de pe prima pagină, ca și din interiorul revistei 22, dar și al celor decretați - de către cine?! - ca personae non grata, „suspecți” d.p.d.v. al noii corectitudini politico-culturale, cei citați
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai știi, structurile cu care trebuiau să lupte, fanarioții și turcii impuneau alte reflexe! - forme mai puțin „frontale”, pentru mulți „rușinoase”, dar... iată că „până la urmă”, noi existăm, limba și cultura noastră, deci modul nostru unic și original de a gândi și a fi s-a impus, am cucerit și ocupat un teritoriu formidabil, care, În secole, a aparținut cui vrei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
deoarece, cum mi-o profetizau prietenii, M. Călinescu în primul rând, acest lucru nu putea fi decât un fiasco: toate romanele ce aveau în centrul lor figura activistului de partid erau necesarmente rebuturi literare, lăudate enorm de critica oficială și rușinoase, penibile pentru autorii lor. Dar acesta era clișeul oficial: romanul de uzină, al „clasei muncitoare”, cu figura secretarului de partid în centru; iar eu, tânărul, „nesocotitul”, imprudentul debutant ce eram, am atacat chiar la acest clișeu și... am reușit! Evident
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și științei. Mulți dintre cei numiți în acea vară membri c.c. au rămas în aceste „funcții” - de fapt, onorifice, dacă nu erau dublate de o funcție executivă și plătită în zonele respective și specifice - până la moarte sau până la căderea rușinoasă a dictatorului. Nu Nicolae Breban care, la nici doi ani de la „primirea sa în conducerea de partid”, a creat „scandalul de la Paris”, unde-și anunță retragerea din fruntea R. literare și opoziția la „Tezele din Iulie”, ’71, începutul, abia mascat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
solidaritate, colegii mei, prestigioși și orgolioși „maeștri ai culturii”, în frunte cu Stancu, Bogza, Jebeleanu și alți câțiva, ar fi putut dacă nu să mă apere, să-mi apere punctul de vedere și curajoasa demisie, măcar să nu fi semnat acel rușinos raport care, azi, aruncă o pată gravă asupra minimei autonomii și demnități scriitoricești!... Iată, prin asemenea acte, partidul și vârfurile sale au „testat” incapacitatea noastră, a elitei scriitoricești, de solidaritate cu membrii ei, capacitatea ei de a se împotrivi unor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]