1,505 matches
-
când se aude în fața porții claxonul Tinuței care, parcă ar spune: „Am sosiiit! E cineva acaaaasăăă? Ochii bunicului și ai bunicii capătă o frumusețe nemaiîntâlnită și strălucesc așa de tare, încât ai crede că în ei s-au adunat toate rubinele, safirele și smaragdele pământului. E-atâta căldură și bunătate în ei, încât copiii sunt convinși că ochi mai frumoși și mai buni ca aceștia patru nu mai există nicăieri pe pământ. Și acum cei cinci proaspăt sosiți așteaptă tocmai să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
desăvîrșire, erai plin de înțelepciune și desăvîrșit în frumusețe. 13. Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, și erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smaragd, și cu aur; timpanele și flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua cînd ai fost făcut. 14. Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse, te pusesem pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
ele, {EminescuOpVIII 92} Pe buze cu sfială, cu focul în priviri, ..................... nici mare nici prea mică La piept mai potrivită, la mijloc subțirică Așa că de la mijloc și până la picioare Curată-i ca de ceară o albă lumânare Cu buze ca rubinul... obrazul gingas, roș, Un dulce întuneric în ochii sfiicioși. Ai prins-o de mânuțe atât [de] reci și mici Ș-o vorbă la ureche tu ai voit să-i zici. Atuncea ea îți zise" Bogdane, deși prinț, Aici ne vede
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zâmbitori, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag Ce îndulcește simțul ca mirosul de frag, Din ochi fac stele negre, din buze fac rubin, Din viață ambrozie și nectar fac din vin Și din femeie înger, și din amor un vis Ce-oftează-n fericire și plânge cu suris, Dar mult mai bine-mi place să rump acea perdea Ce-ascunde Viitorul - Trecutul după ea. Să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Gemeni ce ți-a spus? Bănuiam că ești dintr-o zodie din asta duală, cum se spune, tresare Tîrnăcop, neștiind ce metal, piatră prețioasă sau culoare i s-ar fi potrivit mai bine. Galben, oranj, argintiu, gri, smarald, mercur, paladiu, rubin. Patima asta a schimbării am avut-o dintotdeauna, m-am născut cu ea în sînge, se gîndește Roja, așezîndu-se în genunchi la capătul cortului, chinuindu-se să smulgă cu degetele un țăruș înțepenit în pămînt. Pînă la urmă m-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
prinsă o plăcuță cu litere aurii: „GERT JESCHONNEK. COMERCIANT DE PIETRE PREȚIOASE“. În spatele acestor uși era un birou În formă de L cu pereții zugrăviți Într-o nuanță plăcută de roz, pe care atârnau mai multe fotografii Înrămate reprezentând diamante, rubine și alte asemenea pietricele care ar fi putut stimula lăcomia unui Solomon sau doi. Am luat loc și am așteptat ca tânărul anemic din spatele mașinii de scris să termine de vorbit la telefon. După un minut, zise: — Te sun eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
metalic gri care fusese cândva o mică navă de război și un birou Îmbrăcat În piele Închisă la culoare, mare cât un tanc Panzer. Pe birou erau foarte puține lucruri, În afară de un pătrat din fetru pe care era așezat un rubin destul de mare Încât să decoreze elefantul preferat al vreunui maharajah, și de picioarele lui Jeschonnek, cu ghetre de un alb imaculat, care dispărură imediat sub masă când am intrat pe ușă. Gert Jeschonnek era un fel de arici țâfnos, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Helmut! Un ibric cu cea mai bună cafea tare pe care o poți face, te rog. Două cești, fără Întârziere. Vorbi repede și precis, bătând darabana ca un profesor de elocință care bate măsura. Mă conduse la birou și la rubin, despre care mi-am Închipuit că era pus acolo ca să mă impresioneze pe mine, Întocmai cum numerele din Der Stürmer erau acolo ca să impresioneze clientela de origine evreiască. M-am făcut că nu-l observ, dar Jeschonnek nu putea scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
impresioneze pe mine, Întocmai cum numerele din Der Stürmer erau acolo ca să impresioneze clientela de origine evreiască. M-am făcut că nu-l observ, dar Jeschonnek nu putea scăpa ocazia de a i se refuza mica punere În scenă. Ridică rubinul, Îl ținu În lumină Între degetele-i grase și rânji obscen: — Un rubin en cabochon excepțional de frumos, Îmi zise el, Întrebându-mă: Vă place? — Roșu nu e culoarea mea. Nu mi se potrivește cu părul. Râse și puse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
clientela de origine evreiască. M-am făcut că nu-l observ, dar Jeschonnek nu putea scăpa ocazia de a i se refuza mica punere În scenă. Ridică rubinul, Îl ținu În lumină Între degetele-i grase și rânji obscen: — Un rubin en cabochon excepțional de frumos, Îmi zise el, Întrebându-mă: Vă place? — Roșu nu e culoarea mea. Nu mi se potrivește cu părul. Râse și puse la loc rubinul pe o bucată de catifea pe care apoi o Împături și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ținu În lumină Între degetele-i grase și rânji obscen: — Un rubin en cabochon excepțional de frumos, Îmi zise el, Întrebându-mă: Vă place? — Roșu nu e culoarea mea. Nu mi se potrivește cu părul. Râse și puse la loc rubinul pe o bucată de catifea pe care apoi o Împături și vârî pachețelul astfel obținut În seif. M-am așezat Într-un fotoliu mare din fața biroului său. — Sunt În căutarea unui colier cu diamante, i-am zis. Se așeză În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pantofi albi de tenis. — Bună, zise el strângându-mi mâna și zâmbind larg. Era ceva oarecum animalic la el și ochii lui erau de un albastru puternic, plini de inteligență. Avea câteva inele la mână, unul dintre ele cu un rubin mare. — Mulțumesc c-ați venit. Îmi pare foarte rău că a trebuit să așteptați. Probleme de stat, Înțelegeți... I-am spus că era În regulă, deși adevărul e că habar nu aveam ce să spun. De aproape, am fost izbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
rămâne momentul de neuitat al biografiei mele de scriitor. Așa a și fost... Revăd și azi masa lungă, grădina de vară bucureșteană, luminile, sticla de vin alb, ușor acrișor, rochia și râsul Julietei, zâmbetul lui Bernard, tăcerea afectuoasă a lui Rubin, entuziasmul lui Jenică. Nu bănuiam atunci deloc că vor exista succese viitoare, nici că voi pribegi departe. În ciuda unor secvențe aparent mai spectaculoase și cu nume mai sonore- MacArthur, Guggenheim, Nonino -, cartea poștală de la Vălenii de Munte avea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
său merită, cu siguranță, un mai vast omagiu decât i-l putem aduce noi astăzi, aici. Deceniile deloc puține de prietenie, nu doar literatură, care ne leagă mă Îndreptățesc Însă, cred, la privilegiul unei mărturii personale. L-am cunoscut pe Rubin pe la mijlocul anilor ’60, la Ploiești, unde ne exersam fiecare, eu ca inginer, el ca avocat, noviciatul În „câmpul muncii socialiste”, cum se spunea pe atunci. Am fost frapat de la Început de prezența sa cordial-rezervată, retractilă efuziunilor, dar gata, la momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
am trezit Într-un grup de tineri relaxați, inventivi, care ofereau un soi de camaraderie și tehnică a amuzamentului, nepăsătoare la ipocrizia dogmei oficiale. Încercam, de fapt, nu știu cât de conștient, să uit „tirania afectivității” familiei și profesia nevrozantă. Apariția lui Rubin a fost și ea la voia hazardului, dar de alt soi. Ne-am descoperit repede lecturi comune, dialogul a focalizat prompt și firesc asupra literaturii, o punte de cu totul altă anvergură decât cea care mă asocia de grupul petrecăreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
adică În refugiul tainei care hrănise himerele copilăriei și adolescenței și infantiliza, iată, iarăși, și noua mea vârstă. Acaparantul studiu politehnic, dar și inhibițiile Însingurării mă ținuseră, În anii studenției bucureștene, izolat În lecturi și dibuiri lirice secrete. Spre deosebire de mine, Rubin conviețuise de timpuriu, chiar și În familie, cu Întruchipările imediate și fascinante ale lumii scrisului. Reluatul exercițiu oniric cu hireoglifele mă conecta, de data asta prin noul prieten, de alți potențiali interlocutori. Lucian Raicu, fratele său, avea să devină, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
examinat îndelung oglinda cu ape cenușii având în ramă cioburi de diamant de jur împrejur și scurt a declarat că o vrea. Apoi, minuni de cercei cu smaragduri cu trei picioare de balașuri aurii lucrate tocmai la Damasc, cercei cu rubinuri cu trei picioare de mărgăritare, șiruri, șiruri de mărgăritare albe sau, din loc în loc, cu câte o boabă de mărgean, sau de peruzea, inele cu diamanturi și cu safire albastre, perechi, perechi de brățări de aur ciocănit. Dar lanțul acela
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
față, cu barba îngrijit tunsă, domnul era elegant îmbrăcat cu mantie din postav albastru având cusută la margini blană de hermină alb strălucitoare. Mantia se revărsa bogată peste crupa calului, prinsă fiind la gât de o agrafă de argint cu rubine șlefuite rotund. De o parte și de alta pe piept erau prinse câte douăsprezece găitane brodate cu fir de aur, dedesubt era lăsat să se vadă caftanul negru, sumes cu mâneci lungi și manșete late din atlas venețian verde cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aur, dedesubt era lăsat să se vadă caftanul negru, sumes cu mâneci lungi și manșete late din atlas venețian verde cu flori aurii. Caftanul se încheia în față cu un șir de nasturi mici de argint cu spărturi mărunte de rubin. La brâu, o cingătoare îngustă din același atlas verde se îmbina cu o pafta subțire tot din argint. Pe cap, cuca din blană de vidră ornată cu catifea de culoarea aramei topite avea în partea dreaptă o agrafă asemănătoare celei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
agate șlefuite doar în tăietură, lăsând să se vadă linii drepte și curbe de diferite nuanțe, și jadeite verzi și cenușii. Spre mijloc, gemele șlefuite rotund sau cu sute de fețe, mici cât vârful acului sau mari cât o monedă, rubine amintind de roșul vinului din cupe, smaralde verzi, heliodor rupt din soare, topaze de diferite nuanțe, safire discrete și ametiste triste. Nu lipseau decât diamantele, mărgeanul și mărgăritarele. Ștefan cuprinse o clipă cu ochii priveliștea pietrelor prețioase și întoarse capul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mărimea unei alune. Le puse deoparte, făcându-și loc printre boabele de chihlimbar. Erau de diferite nuanțe, de la albastrul închis până la deschis, aproape alb. Dădu capul pe spate, închise ochii și, când reveni, spuse către negustori hotărât: — Alegeți-mi opt rubine, să fie toate la fel și mici cât... Privi spre bastonaș, arătă o pietricică din cele încrustate pe mâner și adăugă: cât asta. — Un moment, serenissime, se auzi prima oară glasul evreului tânăr, care scotoci printre punguțele din boccea, alese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pietricele, unele șlefuite în fațete, cu o transparență cristalină de un roșu viu întro tentă de violet, altele șlefuite rotund, în aparență mai opace, de un roșu greu, aducând aminte culoarea sângelui închegat. Arătând spre prima, tânărul spuse: — Aici aveți rubine, rubinul este o piatră scumpă, ca și safirele pe care le-ați ales, aci aveți granate, sunt tot roșii după cum vedeți, și sunt de zece ori mai ieftine decât rubinele. Dacă doriți să faceți o bijuterie mare, se pun doar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unele șlefuite în fațete, cu o transparență cristalină de un roșu viu întro tentă de violet, altele șlefuite rotund, în aparență mai opace, de un roșu greu, aducând aminte culoarea sângelui închegat. Arătând spre prima, tânărul spuse: — Aici aveți rubine, rubinul este o piatră scumpă, ca și safirele pe care le-ați ales, aci aveți granate, sunt tot roșii după cum vedeți, și sunt de zece ori mai ieftine decât rubinele. Dacă doriți să faceți o bijuterie mare, se pun doar pietrele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
culoarea sângelui închegat. Arătând spre prima, tânărul spuse: — Aici aveți rubine, rubinul este o piatră scumpă, ca și safirele pe care le-ați ales, aci aveți granate, sunt tot roșii după cum vedeți, și sunt de zece ori mai ieftine decât rubinele. Dacă doriți să faceți o bijuterie mare, se pun doar pietrele mari foarte prețioase, cele de montură se aleg de o mai mică valoare, ca să nu le pălească pe primele. Da, da, așa o să fac. Voievodul luă din rubine câteva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
decât rubinele. Dacă doriți să faceți o bijuterie mare, se pun doar pietrele mari foarte prețioase, cele de montură se aleg de o mai mică valoare, ca să nu le pălească pe primele. Da, da, așa o să fac. Voievodul luă din rubine câteva în mână, le apropie de ochi și se minună de perfecțiunea cu care erau tăiate. Se uită lung la negustori, oftă și spuse: — Să-mi faceți un preț. Pietrele astea albastre - și arătă spre safire -, între ele câte nouă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]