25,920 matches
-
Îmi dădea ea mie aur inele și cercei doar ca să stau cu ea? Da până atunci nici nu am existat, nu? [acumaveam bani și... deh...”. Deși nu oferă date directe asupra abuzurilor fizice la care a fost supusă de către propriile rude, din faptele ei putem deduce că era destul de familarizată cu violența, ea dovedindu-și afinitatea (evident, dobândităă pentru soluționarea agresivă a unor astfel de dispute. Actul de a-și lovi mama cu atâta detașare subliniază faptul că autocenzura sa În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a fost un exemplu În viață datorită faptului că părinții ei au fost săraci...”. Este prezentată ca fiind o persoană luptătoare, dornică să Își depășească condiția socială, În ciuda descurajărilor pe care le primea din partea persoanelor din jur, fie acestea prieteni, rude rău-voitoare sau profesori de la școală: „... «A, da... tu ești fată de poștaș... analfabetă și tu nu poți mai mult decât, [de exemplu, să ajungi secretară»... În clasă nu era privită foarte bine... colegii ei făceau parte din familii foarte bune
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sfoară, cum ar veni, să trădeze pe cineva...”. După cum a fost Învățată, Karina pune un foarte mare accent pe calitatea relațiilor interumane construite cu cei din jur, sub acest aspect ea considerând ca „... cel mai important lucru În viață... familia, rudele și prietenii...”. Chiar dacă uneori a fost dezavantajată de franchețea de care a dat dovadă În aceste relații, ea a continuat să Își asume această abordare principială față de cei cu care intra În contact, uneori cu riscul Îndepărtării lor. Această trăsătură
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mine... și mă amenința că le va spune părinților mei unde lucrez...”. Violența fizică și cea verbală sunt completate de cea emoțională, șantajul „iubitului” fiind cu atât mai eficient cu cât tânăra a Încercat să-și disimuleze ocupația reală față de rude: „... familia mea știa că lucrez Într-o discotecă ca ospătăriță și asta au știut până la sfârșitul clasei a XII-a...”. Amelia și Ariana nu povestesc că ar fi avut vreo relație de iubire - În sensul profund al termenului - de pe urma căreia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
violuri Întreprinse atât de tatăl vitreg, cât și de cunoștințe ale acestuia: Într-o seară, după ce s-a Întors de la un chef a venit și a spus că are să Îmi arate ceva În camera lui. Mama era plecată la o rudă. Nu am vrut să merg. Îmi era somn și abia mă trezisem. M-a smuncit de mână și m-a târât după el... aveam 13 ani când tatăl meu vitreg m-a violat... venea În camera mea ori de câte ori avea ocazia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
implicit, asupra orizontului aspirațional În sfera evoluției profesionale. Atunci când acestor „ingrediente” li se adaugă abuzul sexual (cu atât mai grav cu cât vârsta la care este suferit e mai fragedă, mai ales În cazul În care acesta este săvârșit de rude sau alte persoane din imediata proximitate, Învestite cu autoritate asupra individuluiă, decizia asumării acestui statut ocupațional stigmatizant devine una mult mai facilă, fie și doar prin prisma diminuării reținerilor psihologice pe care ideea vânzării propriului trup le presupune. Condițiile socio-economice
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
facem mereu pe plac, În caz contrar se enerva și devenea violent. Într-o seară, după ce s-a Întors de la un chef, a venit și a spus că are să Îmi arate ceva În camera lui. Mama era plecată la o rudă. Nu am vrut să merg. Îmi era somn și abia mă trezsem. M-a smuncit de mână și m-a târât după el... Aveam 13 ani când tatăl meu vitreg m-a violat. Când iam spus mamei, mi-a tras
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ei, Îi punea deoparte și când venea, când se Întâlneau... totul era la fel. Bunica a fost genul de persoană foarte sufletistă și foarte săritoare. Din familia mamei mele am Învățat că cel mai important lucru În viață este familia, rudele și prietenii. Părinții mei sunt și ei oameni cinstiți, cu frica lui Dumnezeu și foarte credincioși și pentru ei... niciodată nu s-ar gândi să Înșele pe cineva, să tragă pe sfoară, cum ar veni, pe cineva, să trădeze... Doamne ferește
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Construcții... După un timp eu am Început să câștig bani acolo, dar puțin; câștigam 70 lei la trei zile, adică la săptămână cum ar veni joi, vineri și sâmbătă. Între timp am reluat legătura cu părinții mei, mai mult prin rude, pentru că nu au vrut să mă mai sune, să mai dea nici un semn de viață, mai mult prin sora bunicii mele, după asta prin mătușile mele, prin surorile sale, și am reluat legătura cu părinții mei și sora bunicii mele
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
8. Se vor șterge din registrele femeilor prostituate: aă Femeile prostituate care se vor mărita, după ce vor constata că au Împlinit toate formalitățile de căsătorie la oficiul de stare civilă; bă Femeile prostituate care vor fi reclamate de părinții lor, rudele sau tutorii lor și care se vor muta de fapt În casele acestora și vor trăi În sânul familiilor lor ducând o viață onestă; În caz de se va constata că exercită iar prostituția, se vor Înscrie din nou; că
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În aceeași curte cu alți locatari. Art. 14. Bărbații nu sunt liberi a deschide și a dirija case de prostituție. Femeile măritate nu pot dirija case de prostituție fără consimțământul bărbatului, căruia i se interzice cu desăvârșire lui sau vreunei rude a familiei care dirijează casa de prostituție dreptul de orice amestec În afacerile casei de prostituție. Art. 15. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: aă În vecinătatea bisericilor, școlilor, institutelor de educațiune și autorităților publice; bă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pufuleț, ca un glob de pom de crăciun, este semn de noroc, semn că te maturizezi în călătoria ta, „- ce faci, pisică?“ îl întrebi tu pe puiul singuratic, vrei tu să vorbești cu puiul singuratic, „- sufăr pentru că părinții mei sunt rude, dar dintr-un neam ales“ îți răspunde el, și ție ți se face milă, îți dai seama o dată în plus cât de importantă este conservarea speciei tale, de aceea pornești și mai hotărât înainte, către prințesa ta strălucitoare, care nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un neam ales“ îți răspunde el, și ție ți se face milă, îți dai seama o dată în plus cât de importantă este conservarea speciei tale, de aceea pornești și mai hotărât înainte, către prințesa ta strălucitoare, care nu îți este rudă, și către patul ei așezat pe pământul grădinii suspendate, către dragostea care plămădește un pui, care să îți semene, să aibă fățuca ta și inima prințesei tale. nouă deasupra: înaintezi și intri în ținutul hoților-de-plăceri-din-memorie, acum este timpul să plătești
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
stropul de cerneală le-nchide-n noaptea lui adâncă. În ea, tăcute și smerite, stau viitoarele regrete alături de bilanțul zilei și de adresa unei fete; scrisoarea de condoleanțe pe care, poate, o voi scrie unui amic în doliu după o rudă care-i încă vie... În cupa ei de întuneric dorm viitorul și prezentul... Cuvintele prin care, poate, îmi voi începe testamentul... * B2: Ții minte, tu, iubirea mea, o noapte de argint, în care mi-ai arătat pe cer o stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
improprie a puterii publice în favoarea unor câștiguri private. Conceptul de câștiguri private se referă atât la primirea de bani sau de bunuri, cât și la posibilitatea creșterii puterii sau a poziției sociale. Acceptarea de favoruri sau de câștiguri viitoare pentru rude sau pentru prieteni poate de asemenea să fie considerată un câștig viitor. În ceea ce privește favorurile pentru rude și prieteni, cel mai adesea se utilizează termenii de nepotism și de favoritism. O astfel de abordare este utilizată de Johann Lambsdorff<footnote Lambsdorff
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
primirea de bani sau de bunuri, cât și la posibilitatea creșterii puterii sau a poziției sociale. Acceptarea de favoruri sau de câștiguri viitoare pentru rude sau pentru prieteni poate de asemenea să fie considerată un câștig viitor. În ceea ce privește favorurile pentru rude și prieteni, cel mai adesea se utilizează termenii de nepotism și de favoritism. O astfel de abordare este utilizată de Johann Lambsdorff<footnote Lambsdorff, J.G., Nell, M. (2006), “Corruption - where we stand and where to go”, în Kreutner, M. (ed.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
securitate, în companiile publice, în corpul diplomatic și în partidul de guvernământ. „Nepotismul” reprezintă o formă specială de favoritism, în care un deținător de funcție (conducător) își preferă membrii de familie și prietenii (soție, frații și surorile, copiii, nepoții, verii, rudele prin alianță etc.). Mulți președinți au încercat să-și asigure poziția de putere desemnând membrii familiei în poziții cheie din aparatul de stat. 1.5. Corupția și economia Abuzul de funcția publică este mai probabil să fie descoperit în țările
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și aici, într-un mixaj sui generis, o mulțime de lucruri, punând laolaltă observația de interes larg antropologic, mentalitar, cu reflecția morală, impresia strict personală, de jurnal intim, cu egografia cultivată terapeutic (ca lepădare de eul narcisiac, înlocuit invariabil de ruda sa mai sărmană din limbajul oral, „io“), descrierea analitică a unor reflexe comportamentale de interes preponderent sociologic cu reveria memorialistică ș.a.m.d. Din nou, interesul se concentrează aproape programatic pe atitudinea față de eveniment (dar și față de text), ce aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
din zona Sibiului de undeva. De fapt, Călin acolo s-a născut. Venetic din Ardeal, taică-su nu prea și-a făcut prieteni. Nici faptul că era profesor de matematică nu i-a permis treaba asta. Aici îi lipseau și rudele. De-aia pomeneam de Revelion, petreceau doar ei trei, aici de față, plus fratele, până când acesta a crescut. Lui Călin îi pregăteau un costumaș cretinopat, costumaș care rămânea de la an la an mai mic, intra la apă. Maică-sa, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu accepta că se poate ca fiul ei să crească. Cretinopat. Acesta e cuvântul care revine mereu când încearcă să descrie perioada aia. Revelionul, când se uitau toată noaptea la televizor. Afară de discuțiile la telefon de la miezul nopții, când sunau rudele de pe la cabane, petreceau împreună, doar tatăl lui Călin declama cu vocea lui groasă că el a rămas la București, aici, cu familionul. Dintr-un fel de patriotism. Cineva trebuia să-i păzească și pe ai lui. Călin nu prea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
un moment dat o expresie destul de cuminte precum „pagubă-n ciuperci“, dar sintagma e considerată de o obrăznicie intolerabilă. Ceva stătut plutește în atmosfera de urbe provincială ferită de răsturnări de situație spectaculoase. Aceasta e Câmpina, un oraș în care rudele viitoarei călugărițe pleacă la București să-și ia licența, gata să se întoarcă cu ea, călăuzindu-se după sintagma „decât codaș la oraș...“. Poate Eugenia Ionescu nu știe, dar în tot acest timp la care se referă însemnările sale, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
angajat la Cărăbuș o cântăreață cu voce cam groasă, dar cu mult sentiment în câtecele populare pe care le știe. E brunetă și are ochii albaștri. Un nume pur românesc - Maria Tănase. Dar dacă lumea va crede că e vreo rudă a sa? Nu... Se va numi Mary Athanasiu, sună mai teatral. „Galerilafaiet“ Când pleacă la Școala Centrală de Fete „Marica Brîncoveanu“, viitoarea călugăriță nu știe foarte multe despre București. Doar că e acolo un magazin galerilafaiet și o stradă numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
după absolvire, refuză nejustificat Încadrarea În munca oferită de agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană sau a municipiului București. Se consideră motive neimputabile persoanei, următoarele situații: a) nașterea unui copil; b) căsătoria; c) Îmbolnăvirea; d) decesul soțului, soției sau rudelor până la gradul al doilea inclusiv; e) Îndeplinirea obligațiilor militare; f) forța majoră. Conform art. 1 din Procedura privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate În căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
buze intens rujate rămase pe gulerul cămășii unui funcționar de la starea civilă. Aceste preocupări cotidiene, minore, fără substanță, și altele asemenea, colorau viața oamenilor. Dar grijile celor mai mulți locuitori, care de fapt ocupau locul prioritar, era aprovizionarea cu alimente. Prin vecini, rude, gestionari ori vânzători, oamenii se interesau când anume se vor aduce adidași (copite de porc) sau tacâmuri. Unii dobândiseră deja o experiență tristă; deși se sculau cu noaptea în cap, când ajungeau la boxa de carne, nu reușeau să zărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
numai lumina din casă, ci și cea din sufletul bieților ei părinți. În seara aceea soții nu-și vorbiră. Ceea ce se întâmplase cu fiica lor era de neconceput. Din cât își aducea Costache aminte, nimeni din familia lor, chiar din rudele mai îndepărtate, nu încălcase aceste reguli sfinte ale bunei cuviințe. * Câteva zile în șir, Costache Deleanu umblă înnegurat. Nu-și găsea locul. Tot ce făcea i se părea a fi fără nici o noimă. S-ar fi dus la restaurantul gării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]