4,150 matches
-
spălat stigmatul pus, acel... de vrăjitoare. Și ochii tăi... senini ca marea Ce își schimbau ades culoarea, N-ar mai fi fost nici verzi și nici albaștri Ci roșii... precum și flacăra din aștri. Referință Bibliografică: Născută de-a trăi pe rug / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Soare : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NĂSCUTĂ DE-A TRĂI PE RUG de ANA SOARE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370071_a_371400]
-
Acasa > Versuri > Visare > SĂ ARZI!... Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să arzi!... Să arzi ca și mine în rugul de sori În ritmul nebun rotit de cocori Cu salturi de cobză și iz de cicori Atinse pe șolduri cu două ninsori! M-aprinde în suflet c-o undă de zbor Purtată în taină de-un cioc de cocor Desparte
SĂ ARZI!... de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370359_a_371688]
-
vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare din care a făcut și el parte, aceasta fiind ultimul bastion duhovnicesc ce a mai rezistat câțiva ani împotriva ideologiei atee comuniste dar care a fost distrus de către aceștia, toți membrii ei fiind
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
de toamnă - tăcerea din grinduri, Sălbatice valuri mai freamătă-n larg Nisipu-așteptând vâlvătăi de săruturi De raze lucind pe bătrânul catarg. O mare albastră - nici urmă de volburi - Pe-o navă zdrobită de mal, fumegând, Altar de cenuși frământate sub ruguri Și ruga ce curge-ntr-un șipot de gând... Ce liniște-n cală, se-aude doar marea Și-o pală de vânt ce adie pe punte. Cu mine aș dori să ucid depărtarea, Cu doruri născute la poale de munte
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
În 1950 este arestat pentru 5 ani pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră. După 3 ani este eliberat și se mută la Mănăstirea Sihăstria Neamț unde va primi schimonia sub numele de Daniil. La Mănăstirea Antim a pus bazele unui colegiu spiritual: „Rugul Aprins” cu mari personalități ale spiritualității ortodoxe românești, activitate pe care a continuat-o și la Sihăstria Neamț. În 1958 este din nou arestat și încarcerat la Aiud. În urma torturilor care l-au înspăimântat și pe diavol, Ieroschimonahul Daniil Tudor
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
pe diavol, Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost ucis la 17 Nov. 1962. Vina? Aceeași: credința și iubirea de Dumnezeu și de Neam! Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost și este slova de Foc a Logosului dumnezeiesc, care a întrupat în constelații „Rugul Aprins”. Și-a făcut din poezie consoartă sihastră, iar din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-a pecetluit slova de foc a evlaviei, cu aura țâșnirii harice, prelinsă ca o lacrimă de suferință sfântă și jertfă aleasă în Icoana martiriului său. RUGUL APRINS: „Fecioară a nenseratului veac/ Sfântă Maică a luminii!/ Ascultă-ne și pe noi cei din păcat/ netrebnicii fii ai tinii!/ Preablândă, bună, preasfântă Fecioară,/ polata Domnului Iisus,/ Dezleagă-ne de blestemul ce ne-n zăvoară,/ deschide-ne „calea de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Fecioară,/ polata Domnului Iisus,/ Dezleagă-ne de blestemul ce ne-n zăvoară,/ deschide-ne „calea de sus”./ Ca prin aprinsa descoperire / aroma doritului Mire/ și noi să putem așișderi cânta/ așa cum Moisi dezlegat de sanda/ cu fața-n văpaie de rug,/ fierbinte de har Ție îți striga/ Unele ca acestea-n amurg.” (Ieroschimonahul Daniil de la Rarău, Sfințita-Rugăciune. Ed. Christiana, București 2000) *** NUMELE TĂU - MARIA În fiecare literă e-un limpede înțeles, în jocul care face slova de mătase, cum cântecul Sirenei
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ÎMPĂCATĂ... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Sunt un simplu om ce arde Pe un rug aprins de stele Și se miră, și se-ntreabă: - Cum de a ajuns la ele? Sunt un simplu om ce-și duce Inima în câmp de flori Să se-mbrace în lumina Revărsată de cu zori, Curcubeul să-l cuprindă
ÎMPĂCATĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370480_a_371809]
-
logic ar fi că înălțimea spirituală nu poate fi atinsă decât de un om al cărui tandem ... V. SĂ ARZI!..., de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016. Să arzi!... Să arzi ca și mine în rugul de sori În ritmul nebun rotit de cocori Cu salturi de cobză și iz de cicori Atinse pe șolduri cu două ninsori! M-aprinde în suflet c-o undă de zbor Purtată în taină de-un cioc de cocor Desparte
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
răstignit pe sol Pierdut în gândul înconjurat de stol Și lasă-mi în urmă în coșul cu flori Petale de crin în loc de scrisori! Știu că azi te-ai hotărât ... Citește mai mult Să arzi!...Să arzi ca și mine în rugul de soriîn ritmul nebun rotit de cocoriCu salturi de cobză și iz de cicoriAtinse pe șolduri cu două ninsori! M-aprinde în suflet c-o undă de zborPurtată în taină de-un cioc de cocorDesparte-mi în silabe cuvântul dorSpunându
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
-ntorc în munții veșnici, plin de ger, Femeia mea, drumeț în constelații, Mă-nvăluie-ntr-o aripă de cer. Mandatul meu a expirat, prieteni!... Amorul cald, peren, strict pământean, E-o amintire-ntr-un oraș... Departe... Îngemănare-a sacrului profan. Sufletul meu, pragmatic rug de stele, Vă va conduce drumul spre zenit, Când veți sosi-ntr-o vizită târzie, Spre a rămâne-acolo-n infinit. Mandatul meu?... N-a expirat, prieteni! Când?... O să vă comunic negreșit! S-or mai prelinge-n mine, frunze, toamne
MANDATUL MEU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370548_a_371877]
-
în suflet dor. Zile și nopți de fericire La care nici că am visat... Mi-ai umplut viața de iubire Pe care n-am s-o uit vreodat’! Ființa cea mai dragă-mi ești; Icoană, suflet de femeie, Altar și rug aprins îmi ești; A vieții mele ești scânteie! Referință Bibliografică: Îmi ești / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎMI EŞTI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369301_a_370630]
-
încă mă așteaptă printre plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me ... Citește mai mult Ceva mă împinge să întorc privireaspre țărmul acela undestă galionul pregătit de plecare,te deslușesc din ce în ce mai greuși poate mă voi întoarcela tine, amintindu-mi-teca un Kafka al
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
somnului,atît de autentic cum si moartea încă mă așteaptăprintre plăpînde flori de prunam harul să mă desprind de cuvinteîntr-un soi de născocire a privirii întoarse înapoipe cele mai groase ziduride unde nu putem lipsi prea multrîvnind absolutul pasării Phoenixori rugul pe care se mistuie unicul ei dreptla dragoste.Noli me ... XXIV. MĂTASE CHINEZEASCĂ, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013. Mai sigur sîntem departe de noi înșine, ascunși și distorsionați de agitație în cea
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mergeam pe lângă creste străpungând, din când în când, urciorul tăcerii aprins în ruguri de ceață ghimpată. Nu intenționam să fac din asta un ritual însă repetam refrenul unei rugăciuni trecute de prima tinerețe albită de nesomn, mai ales în nopțile polare. Și fiindcă am învățat salutul trandafirilor sălbatici nu mi-a fost greu
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
deșira, Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă, O-ntrezăresc prin ceață și simt cum ma respiră. Lumină obosită scâncește-n felinare, Neliniștea această, un fel de purgatoriu, Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens de jinduiri în rug de iluzoriu. Desprinsa dintr-o carte, cu foi îngălbenite, Apusa de nerost ar vrea să se repete, Cu toată disperarea de a mă ține minte, În joc nevinovat descânta nopți, de sete. Își scutură culoarea de vraja unor vise, În
ÎN FRAC DE FUM de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369460_a_370789]
-
osânda cerului spre-a crezului iute-ndreptare, cum ipocriților cu ștaif li se năzare să discute - c-o mulțumire îndrăcită - de satanism și isme-oculte, când e vizibil că un club ca cel de flăcări mistuit, avea cam totul dintr-un rug demn de-un demonic apetit. „Tată ceresc mult mai presus de-a noastră voie păcătoasă, nu Te-ntrebăm cum de-ai admis această crudă încercare pentru a țării-nlăcrimare, c-ar însemna să ne-ndoim de ne-nțelesul scop divin pentru
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
deal ) ”, bătrânii satului - ” Sau strâns bătrânii satului la poartă,/ Să-și facă planuri, vești să-și mai împartă.../.../ Vorbeau domol și-n vorba lor înceată,/ Părea că-ntreaga-nțelepciune-noată... ./” ( Doina copilăriei mele ), mama - ”/.../ Iau luna sfetnic și pășesc în noapte,/ Către un rug aprins din neuitate șoapte./ Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă,/ Și-n suflet simt un glas, care mă cheamă/ Către albaștri ochi ai mamei,/ Ce vin spre mine - n raze mici de lună,/ Să-mi fie sfetnici
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
viziune romantică plăsmuit după chipul și asemănarea lumii domestice și a celor mai alese sentimente nobile. Cartea de poeme Sub Zodia Cărții, se împarte în trei cărți. Cartea întâi / Tao din petale, având 55 de poeme Cartea a doua / Între rug și rugă, având 30 de poeme Cartea a treia / Poeme sprințare și grave, în color și în alb-negru, având 14 poeme. Cartea întâi ,, Tao din petale,, constitue o viziune derutantă poate din fragmentele amintirii, poate din fragmentele unei sensibilități acute
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
Aceasta nu e pictură pe apă Ci zbor sfidător, fără maeștri de spirit, În nemărginitele zări, Deschise-napoi și-nainte În spațiul din minte. ,, ( Poem integru ) Cartea a doua, este un alt grup de poeme scris sub cântecul vrăjit ,, Între rug și rugă ,,, unde elanul sufletesc al poetei asemeni unui copil, preferă starea de uimire veșnică, respingând oricare altă explicație preferând explicația divină. ,, M-au colindat poeme-aprinse Pe care-n slavă le-am căutat La ușile în cer deschise, S-apară
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
par. Merg prin destin cum n-am mai mers,destins, sub cerul meu senin ce n-a mai nins. Vreau să colind voios prin împliniri și-n piepturi să aprind din nou iubiri. Simt c-aș putea să fiu un rug imens, că viața mea de-abia capătă sens. Încă ne-nfrânt destinul mi-l anunț: la ce mi-a dat Cel Sfânt n-am să renunț! Aștept Am trecut senin pe aici, pe colo ca să bântui solo prin al meu destin
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369562_a_370891]
-
acoperă nici pe departe condiția de girant pentru o asemenea operă magnifică, am să suplinesc (măcar pentru o concluzie de final) indisponibilitatea mea cu autoritatea poetului-academician Nicolae Dabija, care, răsfoind Albumul, formulează concentrat două judecăți care dau expresie absolută valorii “Rugii pentru Neam” a dlui Pavel Bălan: “ Lângă Biblie și Ceaslov - acolo e locul ei.[...] O carte de azi despre ziua de ieri și pentru ziua de mâine.” Gheorghe Pârlea, jud. Iași *Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene, Pavel Bălan Ed.
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
programat-profanării / dinamitării“ unui eurosimbol al Creștinismului, al „civilizației Creștinismului“, Catedrala Notre Dame (de Paris): «În tremur viul mușcă frigul / Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar lăcrimarea rupe digul / Când pe picioare speli canalii. // Cerșetor la lună prea umil, / Neștiind la care rug mă-nham, / Praștie din plânset de copil / Spărgând vitraliile Notre Dame, // Trăiam becisnic cu hamalii / Ruga sub vulcanii noroioși, / Abia mocnind înspre vitralii / Sparte chiar de sfinți cu ochii scoși.» (Vitralii sparte, p. 6). Verismul „cancerizării“ eurosimbolurilor de panou central-creștin
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
interioare sunt determinate de dorința de a se exprima pe sine. Poezia ei face parte din familia poeziei moderne și a poeților neliniștiți care depozitează în existența lor personală împliniri și neîmpliniri, reușind să depășească cu mult existența proprie. Suntem rug, flacără, scântei, zâmbet, lacrimă, vis, raze de soare sau lună, zefir, furtună, castel de umbre, corolă de lumini, curcubeu reflectat prin oglinzi paralele, tunel ascuns în labirintul iubirii, suflet în căutarea sufletului-pereche pe care, negăsindu-l pe pământ, îl caută
DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370736_a_372065]