6,798 matches
-
salveze pe noi copiii, reușind doar pe doi eu și o soră ce avea opt ani. Ceilalți doi frați mai mici au murit din cauza fumului, a fricii cine stie. Era un spectacol tragic să privești acea casă arzând și apoi ruinele ei fumegânde. Mama nu a mai putut să-și revie niciodată după cele intimplate nu putea accepta faptul că îi pierduse pe cei doi copii ai ei din cauza unei vizite la niște rude, a murit așa cum se spune în popor
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
se deschid iar trosnind și toți se-ascund în lume făcându-se ca morți poate că vine Calul corbul adus de hoitul însă ei mor cu toții și-o moarte sânt cu toți [29] Și de atâtea veacuri cad porțile-n ruină și-atuncea ies din moarte parcă ar încolți cei ce-așteptară-n rugă Calul Troian de-acum înlocuiți în rugă ei sânt de ai lor fii [30] Și-aceștia ies pe câmpii-n satanicele jocuri și ritualuri stranii pe sub lumina lunii pe
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Toate Articolele Autorului Am scăpat de PÂRȚULESCU Și de-ai lui, ca de-o povară; Au plecat și ne-am ales cu Liniște și pace-n țară... UDREA nu mai e Găină, COCOȘ e-nchis prin „cotețe”, TURCESCU e o ruină - Una cu mai multe fețe, BULDOGUL și-a schimbat părul Și-acum latră ca potaia, BICA spune adevărul, C-altfel s-a dat... vorba aia! Și pe ALMA o luă dracu’..., Cică tremură ca varga, Pe când ADRIEAN, săracu (!), Cred că
MOTIVE DE BUCURIE... LA ROMÂNI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367841_a_369170]
-
clipelor pustii, Cu pana înmuiată în al sufletului sânge. Îți scriu despre destinul ce ne-a-nfrânt Deși doar noi purtăm întreaga vină, Căci n-am știut iubirii sa-i ținem jurământ Și acum din tot ce-a fost a mai rămas ruină! Nici nu mai știu ce as putea să-ți scriu, Decât poate sa-mi iau un rămas bun, Deși singurul lucru pe care eu îl știu, E că aș vrea să te întorci din drum! Nu pot, nu vreau, să
ÎȚI SCRIU... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367909_a_369238]
-
m-ați lăsat în țărână zdrobită...! / Când mi-a fost dor, / Mi-ați umplut amintirea cu-amar!” În clipele de meditație apăsarea și tristețea se accentuează, amintirile răscolindu-i trecutul pe care-l raportează la un prezent imprevizibil ca-ntre ruinele unei cetăți: “E miezul nopții. Singur, uitat în inimi, dorul / A adormit flămând, plângând în somn, printre ruine, / Căci mâine îl așteaptă doar scena și actorul ... Acum ... e somn, și noapte, și-un biet lătrat de câine. Atât! ... Și-o
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
clipele de meditație apăsarea și tristețea se accentuează, amintirile răscolindu-i trecutul pe care-l raportează la un prezent imprevizibil ca-ntre ruinele unei cetăți: “E miezul nopții. Singur, uitat în inimi, dorul / A adormit flămând, plângând în somn, printre ruine, / Căci mâine îl așteaptă doar scena și actorul ... Acum ... e somn, și noapte, și-un biet lătrat de câine. Atât! ... Și-o lună-n doliu, plângând printre ruine!” În poemele sale predomină noaptea, dar nu cea cu splendoarea miilor de
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
Singur, uitat în inimi, dorul / A adormit flămând, plângând în somn, printre ruine, / Căci mâine îl așteaptă doar scena și actorul ... Acum ... e somn, și noapte, și-un biet lătrat de câine. Atât! ... Și-o lună-n doliu, plângând printre ruine!” În poemele sale predomină noaptea, dar nu cea cu splendoarea miilor de aștri ce strălucesc în întruneric, ci a tristeții atunci când “ Dorul” vine și pleacă; o apasă sufletește dorul de “Stejarul de pe deal”, sau se trezește pierdută în “Miezul nopții
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
dor când adorm pe o bancă de lemn doar prin plâns de viori frigul nopții îl sting și din bocetul lui îți fac semn. Nici nu pot să te vreau prin bodegi fumurii să-ți așezi mâna blând pe-o ruină de om Mă îmbat ca să uit că sunt frunză sub pom într-un dans de tăceri brumării. Ai să vii, ai să pleci, am să mor așteptând să mă vindec de noi, și de tot, hohotind ca un zeu de
CANA DE GER de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368008_a_369337]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > RUINELE, BUNURI NAȚIONALE!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Până la pregătirea unor drumuri mai lungi m-am învârtit „în jurul cozii”, nu doar prin oraș zgâindu-mă pofticios în vitrinele și galantarele
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
și vegetație aduse din lumea lor natală. S-au izolat încercând să înalțe un zid aidoma celui celebru din țara lor cu multe sute de ani în urmă, păstrând firește proporțiile și potențialul și nivelul de amenințare al „dușmanului”. Azi „ruinele”, rămășițele fostelor ziduri sunt acoperite în cea mare parte cu mușchi, pietrele mari pe o arie extinsă nu sunt sparte și nici cărate spre a fi folosite pentru nevoile de construcții din zonă, fundații pentru case particulare, garduri din piatră
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
fi din cauza culorii pielii, apartenenței etnice, religioase sau politice, zilele de ieri nu se mai puteau întoarce, ne dădeam cu presupusul c-ar putea fi legat ceva de “starea” sau “verva” mintală sau verbală a posibilului fost ... client! Referință Bibliografică: Ruinele, bunuri naționale!... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 180, Anul I, 29 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
geometrii de artificii multicolore. Ca la marile aniversări și momente festive, pârjolind totul... M-am trezit brusc, speriat și plin de broboanele unei sudori reci, deloc părelnice. O luminiță - cea de la capătul tunelului? telepatică mă aflase transpus la poalele unor ruine ale „Babilonului” supraetajat, dar fără măreția din tabloul unuia din Breugelii fără vârstă și atinși de aripa geniului în Renașterea plastică europeană. Eram leoarcă și cu năduful luat în pieptu-mi pipernicit, de atâta zorit pe coclauri neumblate vreodată. Cu șnepi
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
sale, zona atestă o îngemănare insolită de elemente dacice cu influență elenistică. De altfel, construcțiile de la Sarmizegetusa reprezintă cele mai importante realizări ale arhitecturii din antichitate, ele neavând nici un corespondent, din aceeași epocă. La Sarmizegetusa Regia, departe, în inima muntelui, ruinele cetății așteaptă în tăcere înșiruirea fără de sfârșit a mileniilor. Pe culmi, lumina pare, coaptă de vechimea acestor locuri, ca un fruct pârguit. Trecutul stă ascuns sub înfățișarea paraginii prezente, așa cum firul ierbii își trage seva în chip nevăzut din țărâna
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
unice, descrierea pe care ne-a făcut-o un pădurar pe nume Samoilă: „Dacă pui cap la cap viețile omenești trecute, te întorci în timp mai repede decât îți vine să crezi". Apoi mai adaugă „localnicii spun că aici printre ruine, fiecare trecător parcă aude, glasul sângelui". Oamenii par să fi moștenit o fire mai dârză decât în alte părți ale țării. O fi așa, cine știe?" Soția pădurarului este supraveghetoarea muzeului în aer liber. Deseori, bărbatul o însoțește printre ruine
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
ruine, fiecare trecător parcă aude, glasul sângelui". Oamenii par să fi moștenit o fire mai dârză decât în alte părți ale țării. O fi așa, cine știe?" Soția pădurarului este supraveghetoarea muzeului în aer liber. Deseori, bărbatul o însoțește printre ruine și o ajută să curețe locul. Câteodată, în diminețile însorite, ai senzația că se desmorțesc la soare gușteri verzi și vipere cu corn. Aproape la tot pasul, printre ziduri găsești bucăți de cărămidă arsă. Pădurarul știe să recunoască, după culoare
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
ai senzația că se desmorțesc la soare gușteri verzi și vipere cu corn. Aproape la tot pasul, printre ziduri găsești bucăți de cărămidă arsă. Pădurarul știe să recunoască, după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
zi. Cu toate acestea, indienii "cu tenacitate au aderat la practicile idolatre ale strămoșilor lor." Indienii au trăit bine timp de 450 de ani în provincia armeană din Taron. Dar, Sfântul Grigorie Luminătorul (a ) i-a ucis în numele lui Hristos! Ruinele Mănăstirii Karapet Sf, aflată acum în Turcia, se află la locul celor două temple hinduse (3). Ele au fost distruse de către Grigorie Luminătorul, care a ridicat un martirion pentru a adăposti rămășițele Sfinților Atinoghen și Ioan Botezătorul pe care le-
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
contextul așa-zisei “Școala altfel”. Dr. V. Șoimaru mai fusese pe aceste meleaguri în timpul acțiunii de documentare pentru monografia “Neamul Șoimareștilor, 500 de ani de istorie” [Al. Furtună, V. Șoimaru, Ed. "Prometeu", 2003, Chișinău]. Atunci văzuse în arealul acestei comune ruinele celor mai masive cazemate de pe linia Frontului Moldovei, spațiu al războiului de recuperare a Basarabiei și Bucovinei de Nord în care speranța izbânzii s-a spulberat ireversibil. După însuflețitoarea întâlnire a basarabeanului cu școlarii și dascălii locului, toată grijă profesorului
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
primarul, deloc străin de istoria meleagului pe care îl are în administrație, îndeplinea și oficiile de ghid. Cu o motivație exteriorizată prin mimica si pantomimica omului dedicat cauzei, profesorul Șoimaru a cercetat, prin ochiul inimii și musai al aparatului fotografic, ruinele celor trei cazemate, veritabile redute inexpugnabile pentru cei care le-au proiectat. Culmea însă, blocuri uriașe de beton înțesat cu un păienjeniș de fier, gros cât degetul cel mare de la mâna vreunui Goliat al timpului nostru, se aflau expulzate nu
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
care aleargă să îmbrace uniforma se aflau, observă Nicolae Iorga, printre ofițeri și “iuncări” (aspiranți la gradul de ofițer, n.m.) și pe unii dintre principalii reprezentanți ai tineretului înnoitor al literaturii și al vieții politice: în Muntenia, un Cârlova, poetul ruinelor Târgoviștei, un Grigore Alexandrescu, slăvitorul Drăgășanilor, dar și evocator al lui Mircea vodă ostașul, un Nicolae Bălcescu, învietorul epopeii lui Mihai Viteazul, și chiar, dintre cei mai tineri, Nicolae Golescu, I.C. Brătianu, iar în Moldova, poetul Hrisoverghi și, mai ales
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
pragul ei apăru grupul contesei. Lălăiau, făcuți toți flenduri, un cântec la modă: „Elisabeto vedea-te-aș moartă”, însă îngrozitor de fals. Se cunoștea cât de acolo că iar supseseră sânge de grof diluat cu palincă. Întreaga adunare suspină îndurerată. Semnele ruinei fizice și morale deveneau evidente ... ! Peste doar câțiva ani însă... În China se descoperi usturoiul fără gust și fără miros... Se propuse înlocuirea argintului, din orice combinații, cu alpacaua sau cu antimoniul, mult mai ieftine, dar și mult mai durabile
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
vrea să plece. Îți aud pântecul cum strigă de sub halat. Îmi pun urechea să-l ascult. Îl aud cum geme... Ochii-mi injectați te văd iarăși pe tine. Rămân fixați pe pereții albi și stinși de viață... Te văd printre ruine. Îți dau scumpa mea fată, viața-ntru-un pocal. Inima să-ți bată, sângele să-ți curgă. Acceptă acest dar... Printre țipete de liniște, aud un ticăit ce îmi bubuie între tâmple. Îl văd. Te văd. Trup nenorocit adus la realitate! Ochii
DACĂ RĂMÂI de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367577_a_368906]
-
vrea să plece. Îți aud pântecul cum strigă de sub halat. Îmi pun urechea să-l ascult. Îl aud cum geme... Ochii-mi injectați te văd iarăși pe tine. Rămân fixați pe pereții albi și stinși de viață... Te văd printre ruine. Îți dau scumpa mea fată, viața-ntru-un pocal. Inima să-ți bată, sângele să-ți curgă. Acceptă acest dar... Printre țipete de liniște, aud un ticăit ce îmi bubuie între tâmple. Îl văd. Te văd. Trup nenorocit adus la realitate! Ochii
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
SAT" Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului ,,Veșnicia s-a născut la sat" Din jaru-ncins ce flacăra o ține, Din zumzet propagat de-albine Și roșu-ntins al câmpului cu mac. Ruinele ce-amprenta vieții poartă, Din sângele vărsat iese gingașul mac ; Lui Hypnos și Thanatos cununi pe cap și-n soartă, Creat de zeul Somnus, spre-a fi zeiței leac . Purtând mesaj divin albina că făptură, Cu pulbere de soare din
,,VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367697_a_369026]
-
s-au amețit Peste cei răi a dat blestem fermecat La păgâni ocară veșnică le-a dat Și-a ales pe David robul minunat PSALMUL 78 În moștenirea Ta neamuri intrate De au pângărit Lăcașul Tău Cel Sfânt Din Ierusalim ruină și mormânt Prăpăd au făcut inimi speriate Ajută-ne că am sărăcit foarte Izbăvește și curățește pe noi Scoate-ne din acest blestemat război Să nu ne ducă păgânii în moarte Răzbunarea sângelui vărsat de neam În fața Ta cei ferecați
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]