4,986 matches
-
italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți ani, cu competență și cu realizări notabile în pofida contextului social-istoric potrivnic, „Revista română”, mensual cultural cu versiuni în franceză, engleză, germană și rusă. În 1968-1969 ține, în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri și seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba italiană a Facultății de Limbi Străine de la Universitatea bucureșteană. A fost bursier, în
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
cit., Polirom, 2004]; G. Bardy, „Theodoret”, în Dictionnaire de théologie catholique, vol. 15, 1945, pp. 299‑325. Nu există o monografie recentă despre Theodoret. Ultima datează din 1890: N.N. Glubokowskij, Théodoret. Sa vie et ses œuvres, 2 vol., Moscova (în rusă). A comentat toate cărțile Profeților, Psalmii și Cântarea Cântărilor. S‑au păstrat de asemenea de la el Întrebări la Octateuh, Regi și Paralipomena. . Epistola 81 (SC 98, p. 196). . Theodoret a fost implicat in controversele cristologice care au opus multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
poetica lui Lev Tolstoi așa cum au relevat-o formaliștii ruși, de la poeți ca Nikolai Gumiliov, teoretician și exponent al acmeismului (variantă rusă a parnasianismului), Marina Țvetaeva și Vladimir Maiakovski la scriitori ca Maxim Gorki și Leonid Andreev sau la proza rusă contemporană ilustrată de F. Abramov, Vasili Șukșin, Valeri Rasputin. Dintre lucrările reprezentative ale lui Ș. se remarcă volumul Filosofsko-esteticeskaia mâsl’ i russkaia literatura (1995), în care analizează gândirea filosofică și estetică la prozatorii „generației vârstnice” a simboliștilor ruși, ale căror
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
autorităților. I-am răspuns că pur și simplu nu considerasem un asemenea demers ca fiind necesar, din moment ce locuiam la un hotel public și nimeni nu mi-l ceruse. Răspunsul meu nu păru să-l mulțumească. Insistă asupra faptului că, desigur, rusa nu-mi era tocmai străină, din moment ce cunoșteam paisprezece limbi diferite 191, iar atunci nu-și putea explica de ce vorbeam cu el În franceză. Îmi mai spuse, de asemenea, că, din moment ce declarasem că sunt european de religie creștină, nu Înțelegea de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
căpitan Maison. Politica expansionistă rusească era deja evidentă În Orientul Mijlociu, prin infiltrarea unor spioni precum cel Întâlnit de Honigberger. Într-un articol despre politica externă de la sfârșitul anului 1888, Eminescu făcea sinteza politicii rusești după o jumătate de secol: „Politica rusă seamănă cu o clădire care În orice parte are alt aspect. Înlăuntru patriarhală, În afară turburătoare, afirmând iubirea de pace și totuși grămădind trupe În afara frontierelor. În același timp simulează a fi putere asiatică și durează căi ferate spre Samarkand
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Poeziile originale, rămase în manuscris, mărturisesc frământările tânărului aflat la Kiev; el meditează la concepte abstracte (Fericirea, Adevăr), melancolizează înstrăinat de țară (Acasă, Toamna) sau versifică în limitele ocazionalului. Bun filolog, S. folosește limbile pe care le cunoștea - latina, franceza, rusa - pentru traducerile sale din Cornelius Nepos, Platon (Viața lui Socrate), Fénelon (Dialogurile morților) și, păstrate în manuscris, Tragodia lui Brutus (1838) după Voltaire și Ambrosie Cruzoe (1836), roman transpus prin intermediar francez după Daniel Defoe. Din scrierile lui Alexandru Sturdza
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
București, 1939, p. 233. </ref>; mai mult, Al. Izwolski era apreciat ca fiind „un pilier de la maison Bibescu” <ref id="44">44 Ibidem, p. 254. </ref>, ceea ce a determinat Îngrijorarea politicienilor vremii. Nemulțumirile cercurilor politice de la București față de activitatea legației ruse au luat amploare În lunile mai-iulie 1884 când, În contextul manifestărilor de stradă privind revizuirea Constituției, a fost văzut și Constantin A. Moruzi. Din acest moment au fost purtate mai multe discuții Între Însărcinatul cu afaceri al României la Sankt
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Temps și celălalt dintr-un periodic francez Revue de Paris. În opinia diplomatului rus, primul dintre articole era unul violent și agresiv la adresa vizitei lui Carol În Rusia, desconsiderând atât națiunea română și pe regele său, dar și politica externă rusă În Balcani. Cealaltă mențiune făcea referire la un articol anonim din Revue de Paris, un periodic francez la care colaborau, printre alții, și foști diplomați francezi. Era atacată de asemenea politica rusă din Balcani, care nu corespundea principiilor franceze. Se
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
a retragerii din activitate a lui N. Fonthon, din 1901 ministru plenipotențiar rus la București a fost Mihail Nicolaevici de Giers . Pe parcursul celor 10 ani petrecuți În capitala României, a reușit să-și atragă simpatia celor din jur, transformând Legația rusă Într-un loc plăcut și agreabil. Recepțiile date de familia Giers au fost printre cele mai fastuoase din epocă. În timpul șederii sale s-a construit Biserica Rusă din spatele Pieții Mihai Viteazul <ref id="99"> 99 Emanoil Hagi Mosco, op. cit., p.
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Gheorghe Cliveti, România și Puterile Garante, 1856-1878, Iași, 1988, p. 118. </ref>. În acest context, multe controverse a provocat și vizita din 1868 a lui Ioan Cantacuzino și a episcopului Melchisedek Ștefănescu la Sankt Petersburg, realizată pe fundalul apropierii pruso ruse. De altfel, Bismarck a insistat mult pentru aceasta, văzută ca o „politică sănătoasă” pentru români. Este normal, deci, ca rapoartele consulului francez la București, Boyard, să exprime o mare Îngrijorare. Acestuia i se pare clar că vizita celor doi români
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
proaspete și obiective. Un „Bazar sportiv” alătura cronici sumare redactate de Emil Ronea și Mircea Manole. Diversitatea paginilor este susținută de mai multe traduceri, una din idiș (Shalom Alehem, Cei doi Basarabeți), aparținându-i lui C. Săteanu și celelalte din rusă (Mihail Zoșcenko, Ziaristica și Suferințele tânărului Werther), datorate lui Jean Pascal și lui George Lesnea. Singură notă tristă în cele șase numere ale U.l. este necrologul Umorul îndoliat. Al. Gh. Doinaru, scris de C. Săteanu și însoțit de reproducerea
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
modificări până la dispariția ziarului, dar mai ales ca semnatari, ceea ce presupune că aceștia erau angajați în redacție. Foarte multe anunțuri, știri și informații felurite - subsecvente structurii publicației - țin la curent cititorii cu șezătorile și conferințele ARLUS-ului din ciclul „Literatura rusă și cea sovietică din secolul XX” (Al. A. Philippide, Despre Cehov, Despre darul povestirii la scriitorii ruși, Zaharia Stancu, Despre marele poet sovietic Vladimir Maiakovski), cu manifestările de la Societatea Scriitorilor Români (pentru comemorarea lui G.M. Zamfirescu, B. Fundoianu ș.a.), Sindicatul
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
evenimente, în majoritate orientate spre Răsărit și spre „realizările” magistrale obținute de Uniunea Sovietică, numele aduse în fața publicului fiind de cele mai multe ori ale unor obedienți ai timpului, filmele și ele exclusiv sovietice, iar cărțile îndeobște traduceri apărute la Editura Cartea Rusă. „Vitrina cărții” este dedicată cronicilor și recenziilor literare. Scriu aici Isaiia Răcăciuni (Lucian Boz, „Franța 1938-1944”, 15 ani de la moartea lui Maiakovski), Al. Cerna-Rădulescu (Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
istoric literar. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Vasile, țărani, și frate cu poetul Gh. D. Vasile. Urmează școala generală în comuna natală (1945-1952), Școala Medie nr. 2 din Craiova (1952-1955) și Facultatea de Filologie, secția limba rusă, a Universității din București (1956-1961). După absolvire devine preparator la Catedra de limba și literatura rusă din cadrul Institutului de Limbi Străine, până în 1968. Ulterior, până în 1999 este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 2000
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
Moldovenească (1968-1984). Ulterior va fi președinte al PEN-Clubului din Republica Moldova (1991-1995). Debutează cu versuri în 1955, fiind încă student, la revista „Glasuri tinere”. Scrie literatură pentru copii, cu o rezonanță deosebită la cei cărora le este destinată, tradusă în engleză, rusă, japoneză, franceză, bulgară, slovacă, italiană, finlandeză, arabă, hindi etc. și distinsă cu Diploma de Onoare Internațională „Hans Christian Andersen” (1974). A mai fost recompensat cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1980), Premiul de Stat al URSS (1988), Premiul „Ion Creangă
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
ed. tr. și introd. G. Mihăilă, pref. edit., București, 1996;P.P. Panaitescu, Contribuții la istoria culturii românești, îngr. și pref., București 1971 (în colaborare cu Silvia Panaitescu); Nicolae Iorga, Sinteza bizantină, pref. și tr. edit., București, 1972; D.S. Lihaciov, Prerenașterea rusă. Cultura Rusiei în vreme alui Rubliov și a lui Epifanie Preaînțeleptul, îngr. și pref., București, 1975 (tr. Corneliu Golopenția); Cronica lui Mihai Viteazul, îngr. și introd., București, 1981; Paisie Velicikovski, Dobrotoliubie, pref. mitropolitul Daniel, București, 1990; Paisianismul - un moment românesc
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
superior din Nord-Vestul R. Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri administrative, în cadrul Institutului de Arheologie-Istorie, până în 1999, când a trecut la Universitatea Liberă Internațională
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Române. Documente inedite din arhivele rusești, Chișinău, Editura Arc, 1998; cărți de autor: Bătălia pentru Bucovina În ajunul Unirii cu România (1913-1917). Documente inedite din arhivele din Federația Rusă și Republica Moldova, Chișinău, 2008; direcții de cercetare: istoria Basarabiei, relațiile româno ruse În epoca modernă.
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
păstra o deschidere internațională și interculturală este evidentă și s-a manifestat chiar și în perioada de severe constrângeri ideologice impuse de regimul comunist, cănd schimburile de idei și informații deveniseră din ce in ce mai dificile. Redactate în franceză, engleză, spaniolă, germană, italiană, rusă, textele din S. aparțin nu numai unor autori români, ci, adesea, și unor cercetători străini - Pierre Brunel, Yves Chevrel, Marco Cugno, Christel Meier, Leonard Marș, Marco Bussagli ș.a. - sau unor specialiști de origine română, aflați în străinătate - Virgil Nemoianu, Alexandru
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
ș.a. Debutează editorial în 1954, cu nuvela M-am făcut băiat mare, continuând cu o lungă serie de scrieri în proză, precum Am fugit de-acasă (1961), Plec la facultate (1964), Portrete în aquaforte (1981) ș.a., multe traduse în limbile rusă, germană, maghiară, chineză, vietnameză etc. Pentru Telefonul de la ora nouăsprezece (1979) i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București. A semnat și o piesă de teatru, Băiat bun, dar... cu lipsuri (1963), precum și scenarii pentru teatrul de revistă, singur sau
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
and German Military Strategies, 1871-1914, East European Mongraphs, No. CCCLXXIV, Boulder Colorado, 1993, p. 51. </ref>. Cele opt divizii de infanterie române, sprijinite de o divizie de cavalerie, ar fi trebuit să atace și să neutralizeze Armata a V-a rusă (5½ divizii plus 1 rezervă) În Basarabia, pentru ca mai apoi, Învăluind, să angajeze Armata a IV-a rusă (ce opera În zona Kamenița - Proskurov), În flancul ei sudic și În spate, pentru a-i ajuta pe austro-ungari. O astfel de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
divizii de infanterie române, sprijinite de o divizie de cavalerie, ar fi trebuit să atace și să neutralizeze Armata a V-a rusă (5½ divizii plus 1 rezervă) În Basarabia, pentru ca mai apoi, Învăluind, să angajeze Armata a IV-a rusă (ce opera În zona Kamenița - Proskurov), În flancul ei sudic și În spate, pentru a-i ajuta pe austro-ungari. O astfel de ipoteză a stat la baza discuțiilor Conrad - Averescu În 1908-1909 și Conrad - Crăiniceanu În 1910-1911. Nu este Însă
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Topor, România, Austro Ungaria și Războiul din Balcani. Vizita la București a generalului Conrad von Hötzendorf (28-30 noiembrie 1912), În Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, seria Istorie, tomul LI, 2005, p. 189-200, 194-195. Privind planificarea militară rusă prebelică și atenția acordată frontului român, cf. Bruce W. Menning, War Planning and Initial Operations in the Russian Context, În Richard F. Hamilton, Holger H. Herwig, War Planning 1914, Cambridge, 2009, p. 80-142, 88-90, 109-110; David G. Hermann, The Arming
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
84. </ref>. Acesta primea, de altfel, imediat depline Împuterniciri pentru semnarea convenției cu Rusia, la 4/16 aprilie 1877. Prin acest act, la art. 2, partea română garanta libera trecere a trupelor ruse pe teritoriul românesc, cealaltă parte contractantă, cea rusă, angajându-se să respecte instituțiile, precum și „a menține și a apăra integritatea actuală a României” <ref id="41"> 41 Vezi Mihail Kogălniceanu, Documente diplomatice, București, 1972, doc. nr. 66, p. 143-144.</ref>. Un indiciu al modului În care Rusia Înțelegea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
I prelua comanda supremă a armatei, principalul său obiectiv devenind obținerea unei cooperări militare cu trupele țariste. Imediat, În acest scop, prim-ministrul I. C. Brătianu s-a Întreținut cu Marele Duce Nicolae În vederea unei cooperări a armatei române cu cea rusă, pentru a Împiedica orice tentativă a trupelor otomane de a invada România. Comandantul armatei ruse Îl Înștiința pe Carol I despre aceste convorbiri, sugerându-i să-și concentreze armata În Oltenia și să apere malul stâng al Dunării, protejând astfel
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]