4,832 matches
-
căpitanul Oană din Balcani? Pe unde a venit? - Păi zicea că a venit cu o barcă, din părțile Orșovei... - Mai știi cine l-a adus cu barca aceea? - Nu... Un sârb... Nu știu numele... dar aș putea găsi locurile. - Un sârb. Un haiduc. Trebuie să găsim haiducii sârbi! Prietenii lui Cosmin din munții Balcani! Ai Înțeles? - ’țeles, domniță. Aduc haiducii, cautăm herghelia... - Nu le Încurca iarăși! La drum! Nu uita! Patru zile, Cetatea Albă! 9 ianuarie 1475, munții Bosniei de nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
alerga zi și noapte. Vom schimba caii la fiecare patru ore. Sufletul tău e sufletul meu. Îți voi găsi tatăl, dacă e În viață. - Ce spun iscoadele de la Dunăre? - Se pregătește târgul de cai de la Belgrad. Hergheliile sosesc din ținuturile sârbilor și ale românilor de la nordul Dunării. Armata lui Matei Corvinul a Înfrânt trupele lui Mahomed În jurul Belgradului, iar cetatea e liberă. Căderea Sabac-ului e iminentă. Deci, numărul participanților la târg crește. Fiindcă, prin acțiunea armatei ungare, Belgradul a redevenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ușa se deschise larg și În prag apăru un luptător Înalt, lat În umeri, cu părul și barba albe. Făcu un pas În Încăpere și Întinse mâna spre șeful haiducilor. - Mio nome e Angelo. E forsetu sei Mihajlo... - Mihajlo... spuse sârbul, strângând mâna Apărătorului. În ușă apăru un tânăr pe care Erina Îl recunoscu. - Alexandru! - Erina! strigă tânărul, Îmbrățișând-o. Erina! Ești o minune! Cum se simte? Unde e? Erina Îl luă de mână și Îl duse În altă cameră, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tăceau. Se afirmaseră. Mihail Sadoveanu scrisese sau se pregătea să scrie Mitrea Cocor, care avea să-i aducă pe plan internațional o medalie de aur, dar nu Premiul Nobel, pe care îl merita pentru opera sa anterioară, premiu pe care sârbul Ivo Andrici avea să-l primească. Omul pe care îl admiram de mult, G. Călinescu, se ținea departe de generația mea, și, când l-am vizitat o dată, a crezut de cuviință că trebuie să-mi spună din cinci în cinci
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
că de aici au plecat marii oameni de istorie, arte, medicină, militari și alții. Așa că e de mândrit cu Pârvan, Dimitriu‐ Bârlad, Cernat, Juvara, Tudoranu, Rășcanu, Balmuș, Constantin Nicolau, Burghelea, Constant inescu ‐ Iași, Vântu, Ivașcu, G.G. Ursu, Bagdasar, Nițulescu Aurel, Sârbii, Dobrovici, Brukner, și câți alții. Chiar la ora actuală să știi că ginecologia și chirurghia din București și Iași e condusă tot de bârlădeni. ‐ Ce zici? ‐ făcu poeta copiilor uitându‐ se mândră către mine. Ce să mai zic! coană Otilica
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
avem decât să facem un pas spre Țigănimea domnească și dăm în Ulița Trapezănească sau cum s-a mai numit Tărbujenească, unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că: “am vândut... un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ulița Fânăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce-au fugit în țara Muschicească cu muscalii”. Fiind dator acest Iovan cu 60 de lei lui Andrei Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne-au slujit... la vreme de oaste fiind baș ciuhodar” (slujbaș ce se îngrijea de încălțămintea domnului). --În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în frunte cu Ferentz căpitanul, căreia i s-a dat foc, iar pe cenușa rezultată s-a ridicat o cruce ce este știută ca fiind „Crucea lui Ferentz”. În timp ce depănăm acestea, privesc cu interes la casa și dugheana lui Petre sârbul, iar bătrânul mă face atent: Trebuie să știi că hrisovul lui Ioan Grigorie Calimah vodă a fost întărit și de Grigorie Alexandru Ghica voievod. Știu asta. Dacă nu aș ști, aș mai îndrăzni să stau pe lângă sfinția ta? Ca drept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că ai băgat de seamă că în această carte de întărire se vorbește de apa Nicolinei. Am fost atent la asta, părinte, dar nu prea pricep cum de merge pârâul ista împotriva firii. În loc să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i așa, atunci dă-i drumul și nu mă mai lăsa să mă perpelesc degeaba! Spre liniștea sfinției tale, uite cum scrie zapisul la care te-ai gândit, întocmit la 17 aprilie 1658 (7166): „Adecă eu, Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sîrbul den tîrg den Iași, mărturisescu cu acest zapis al mieu cum...am vîndut...un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piiatră, una acoperită, altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească...Acestea am vîndut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
părinte, cum de unii au noroc și primesc în dar o casă tocmai de la vodă. Apoi aista-i om destoinic și cred că a adus foloase în slujba voievodului. Și cam știu eu la cine ți-i gândul. La Dumitru sârbul, căpitan de drăgani. E adevărat, dar mă miră încă ceva. După cum se vede din cele ce scrie Constantin Nicolae (Mavrocordat) la 23 aprilie 1749 (7257), Dumitru căpitanul era sârb și totuși vodă îl tratează la fel ca și cum ar fi moldovean
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de pe Ulița Fînăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce au fugit în łara Muschicească cu muscalii. Și fiind el datoriu cu 60 lei lui Andrei armășălul, i-am plătit ...lui Andrei...Iar casă am dat-o lui Dumitru sîrbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne au slujit cu dreptate la vreme de oaste, fiind baș ciuhodar (mai mare peste ciuhodari - slujbași care îngrijesc de încălțămintea domnitorului). Cred că așa se cuvine să se poarte un voievod cu slujitorii destoinici, fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
moarte... ne-am nevoit și am împodobit și o am întemeiat... cu de toate... până întru desăvârșire... Dat-am... danie... satul Ustie... și cu vecini, și satul Zălucenii,... la ținutul Orheiului, și Buhai, la ținutul Dorohoiului, și satul Popenii și Sârbii... și cu vecini... cu patru roți de moară și cu zece pogoane de vie la... Nicorești; la ținutul Tecuciului, și zece sălașe de țigani, și un locu de dugheni aicea, în târgu Iașii, ce este în Târgul de Gios, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atunci! Știam eu că Slavii, la Începuturile lor, porniseră și spre Apus, Îmi aduceam aminte de Carol cel Mare, el poruncise să se facă un val de apărare Împotriva barbarilor, un limes - Îi zicea: „sorabicus”, de la Sorabi, frații sau verii Sârbilor de azi... - Bine, dar asta se Întâmpla demult, Înainte de creștinarea lor. - Ce-are creștinarea cu... expansiunea? La catolici, da, dar la Rușii ortodocși... Fie ei creștini-creștini, ca sub țari, fie descreștinați, ca sub secretarii-generali - tot expansioniști. Bolșevicii de-acum visează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Să nu uităm altă excepție: Iugoslavia... - Dacă tu Îți Închipui că Iugoslavia a rămas pe dinafara lagărului de concentrare, numai pentru că Tito nu i-a lăsat pe Ruși să o libereze...Cine a profitat de asta? În nici un caz oamenii - sârbi, croați, sloveni, montenegrini - numai Tito și cu haita lui de comuniști. Nu sunt Ruși În Iugoslavia - ei și? E comunism? Sunt comuniști băștinași care fac treabă cel puțin tot atât de bună ca Rușii ocupanți! La urma urmei, ce e Tito: mititelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de... creștini? Ortodocși? - Al dracului avocat-al-diavolului!... - Fac și eu ce pot... - Ei, uite, În Basarabia, nu. Grecul, când se refugia În biserica lui, ca măcar acolo să scape de Turc, să uite de ocupație - ce limbă auzea din altar? Grecește. Sârbul, Bulgarul - ce limbă auzeau În bisericile lor? Nu turceasca, nu araba - ci slavona, o limbă de-a lor, nu de-a ocupantului. Pe când Basarabeanul, săracul, În ce măcar limbă-bisericească, să caute, cum zici: azil, recurs, uitare, protecție? În limba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu să fiu. Poftim! Asta de unde-am mai scos-o? O voi fi citit pe undeva, Îmi va fi plăcut cum sună... Chiar așa: sunt și grec! Dar și macedonean... și polonez - și Încă ce-oi mai fi: rus, țigan, sârb, tătar, bulgar - uite, de-asta sunt eu român (măi fratele meu)! Se vede, nu? - mânca-ți-aș! Sunt român, fiindcă Îmi spun: limba maternă a mea e româna - perfect. Dar limba maternă a mamei care va fi fost: greaca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care visau la America. Pachebotul trebuia să efectueze o adevărată colectă: din Southampton, englezii și scandinavii, din Queenstown, irlandezii, și din Cherbourg, cei care veneau de foarte departe, greci, sirieni, armeni din Anatolia, evrei din Salonic sau din Basarabia, croați, sârbi, persani. Pe acești orientali i-am putut studia În gara maritimă, adunați În jurul bagajelor derizorii, nerăbdători să ajungă altundeva și, din vreme În vreme, agitați, căutând brusc vreun formular rătăcit, vreun copil prea vioi, vreun balot rebel care se rostogolise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
limba noastră, iar ce vedeam noi se transmitea din Iugoslavia. Priveam cu gura căscată, ca tâmpiții, și de atâta emoție, uitam să mai scoatem un cuvânt, ceasuri întregi. Apoi, cândva pe la începutul toamnei - lăsam noaptea ferestrele deschise, ca să alungăm căldura - sârbii - căci, trebuie să știi, ei erau mereu cu un pas înaintea noastră, doar îl aveau pe Tito - au difuzat filmul acela italian, cel cu Mastroianni. Mulți ani mai târziu, l-au dat și ai noștri. Asta a fost când te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
-o neglijent cât colo, ca pe-o imitație facilă, din carton! Înălțându-și victorios ciotul degetului mare, scrâncioiat, al mâinii drepte, brandul lui (ultima falangă fiind pierdută, în mod violent, după primirea unui toc țeapăn de bătaie, de la prietenoșii grănicerii sârbi, cândva, odată cu confiscarea mai multor baxuri de țigări Kent, din Dacia rablagită, cu care încercase să le treacă pe fâșie...), Mariusache se îmboldea să-și întâmpine oaspeții, cu veselia frustă și gregară a orășeanului modest, versatil și trotilat, utilizând și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dunărea, de se făcea ca o coajă de fistic prin care se vedeau la fund somnii și crăpcenii, trecea dincolo cu tot agarlîcul și întindea tarabă într-un vechi caic aurit, eșuat de multă vreme la mal. Lua ochii turcilor, sârbilor, arbănașilor, bulgarilor și câte vreunui bugecean rătăcit cu apele pânzăriilor grele și prețioase. Cumpărau de la el până și viniticii și solii frânci, care, slavă Domnului, aveau și ei mătăsurile lor brodate cu destul meșteșug. Se zice în familia noastră că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de la vest de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ultimul ei chiriaș, student în filologie și epigrafie ? O derută încă a mai rămas, ce-i drept, în privirea ei, dar el nu mai are de gând să i-o risipească, nu este nici polonez, din păcate, nici grec, nici sârb nu e, nici ungur, și nici măcar albanez... Dacă ea tot nu a auzit de micul regat din Balcani, nu are nici el chef să-i povestească nimic ; dar nici nu va mai roși ca în primele zile, și la orișice
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apoi vorbesc cu Andi. Deseară ieșim la o bere, clar. Îmi dă tîrcoale, nu e deloc liniștită. — De ce nu vrei să stai acasă? Și ce să fac acasă? Nu știu... să stai cu mine. Vorbim. Poate e un film pe sîrbi. Citești ceva la tine În cameră. — Păi, ies cu Andi, am vorbit cu el... — Și unde vă duceți? — Nu știu. Prin cartier, În oraș, vedem noi. — În oraș? Unde? N-aveți ce să faceți În oraș. Chiar... ce să faceți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]