1,925 matches
-
Simpla foaie de hârtie Nu mai poate să adune Lângă mese de stejar Sfânta noastră nebunie; Fumul vânăt de țigare, Lunecând spre bagdadie, Este acru, fără gust, Preaiubitule Ilie! Din atâtea vorbe spuse Din noianul de iacoane, Ce-a ieșit sărmane Cici, Și stimate Ciceroane? : N-o să-mi spui că din nuvele Nu-mi transmite una ciuda. Totuși, unde să te public, Pricope, venit din Duda? Vom citi ca și-altădată Paginile cu berbecu' Sau cu un butoi anume Domnu'Jecu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a-și asocia propria autoritate cu aceea a Partidului, luând foarte în serios obligația de a-i învăța pe copii să execute ritualurile encomiastice prescrise: "ce bătaie am mai mâncat de la tovarășa învățătoare până să învăț toate cântecele lor. [...] stătea sărmana bunică-mea să mă învețe cântece cu Ceașcă [Ceaușescu]... Nici nu înțelegeam eu de ce trebuie să le cânt în fiecare dimineață, da' le-am învățat până la urmă și pe-alea, că-mi zicea maică-mea întruna că trebuie să fac
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Persius conținea o formulă specifică de autoadresare și o modalitate incomodă de ironizare a cititorului (fiind, de altfel, adresată prin titlu chiar Cititorului său), parodia atribuită lui Agamemnon capătă accente didacticiste, "îndulcind" înțepătoarele trimiteri ale lui Persius ("Neliniști ale lumii, sărmane vorbe goale,/ Nu-și pierde nimeni timpul cu scrierile tale!/( Ce fel de vorbă-i asta? Chiar nimeni? Ce rușine?/ Un cititor, doi, haide, or fi și pentru tine") după cum urmează " Oricine urmărește recolta artei aspre,/Țintind mărețe fapte, întâi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rana prin erudițieʺ, filozofează Emil Cioran. ʺAdică prin răspunsuri, nu prin întrebăriʺ, i se tălmăcesc vorbele, la care mai vine un adagio : ʺÎn timpul teroarei comuniste, unii scriitori ruși își î ngropau manuscrisele. ʺBine că le-au scris ! ʺ spuneau sărmanii autori. Doamne, ce-o fi răsărit pe acolo?ʺ (p. 13). Și spovedania vieții diurne continuă pe parcursul a aproape 250 de pagini ale cărții ʺLa balamuc, bir jar !ʺ de Vasile Ghica. Citind o, beneficiem nu numai de o rețetă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de mireasă „Trebuia să fiu eu". S-a dus ocazia pentru ele ca și pentru puștoaicele înscrise la loteria regală sub mesajul „Ia-mă de nevastă, Harry". Dar așa e în lumea aceasta, criză mare de prinți de însurat, monșer! Sărmanele fete se simt distruse, trădate, abandonate, nenorocite... Dar dacă gândim la rece, audiență TV de două miliarde nu putea face decât o nenorocire, iar în privința asta monarhia britanică a devenit expertă. înmormântarea prințesei Diana a pus la televizor 2,5
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
face pipi la gard, poporul are copii frumoși, poporul taie porcul, poporul culege ghiocei, poporul e fericit. Poporul, poporul și iar poporul. Și i-a tras așa cu poporu-n sus, cu poporu-n jos până l-a prostit de tot pe sărmanul și neștiutorul popor, de l-a reales. După aia, imediat Băsescu și-a schimbat ochelarii, cu un microscop plătit de la buget și cică de abia atunci a văzut că poporul este leneș, că poporul este pomanagiu, că poporul este plin
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
am reușit să fac programul și în felul acesta să-mi eliberez și eu mintea pentru gânduri mult mai generale care nu presupune funcții, vectori, sau matrici matematice complicate și precise. Am avut în continuare ocazia, să cad direct pe sărmanele mele gânduri și să mă minunez pentru a eN-a oară, ce fascinant popor mai suntem! Cred că ați observat, că eu fiind o fire activă și preponderent analitică, ca să mă mai relaxez sau când nu am ce face, analizez
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de acum nici nu mai contează). Pentru mine nu contează nici cine are dreptate în acest dosar și pentru ce se judecă respectivele societăți comerciale. Adevărata problemă, care m-a pălit la fapt de seară, direct în partea stângă a sărmanului meu cap, proprietate personală, făcându-mă să cuget o jumătate de noapte, este durata extrem de mare, la care pot ajunge în România anumite proceduri judiciare. Dar un câștig, se pare că va avea țara noastră: chiar dacă nu s-a putut
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
după ce li s-a șters de pe față semnul de mirare, a trecut urgent la bănuieli. Așa e românul nostru, bănuitor din fire, deși de multe ori nu pricepe pe de-a-ntregul care este obiectul îndoielilor, produse parcă anume spre stresul sărmanului lor neuron rămas nu se știe cum, stingher. Gândesc ei: „cum adică fost, ce vrea să zică dromaderul ăsta de Mititelu cu asta?" „și dacă a fost și s-a lăsat după 44 de ani bătuți pe muchie, timp în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vara asta scoarța Pământului? Aud? Păi nea Grigore, în aceste condiții extreme, cum poți să fii atât de nesimțit, încât să ceri o mărire de salariu? Spune și tu, în asemenea context internațional și astral, de unde să-ți mai dea sărmanul patron, fie și vreun sfanț peste salariul minim? Poate te gândești cu jind că, decât bătrân și „plugar" în câmpul muncii românești, ar bine să fii tânăr și cu putere deplină de muncă. Dar să știi nea Grigore, că nici
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
românesc: „Țara arde și baba se piaptănă". De exemplu, doamna Udrea, care dă sfaturi tinerilor pedeliști, cum să răzbească în politică. Ea a declarat fremătând, serafică și genuină: „Când am intrat eu în politică, era o vină să fii blondă". Sărmana doamnă Udrea, cred că are grave probleme cu ținerea de minte, că de fapt și pe atunci nu era o vină să fii blondă, dar era penal și vulgar să ieși pe stradă doar în furouri scurte pân-la... fund și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ce le-ar folosi, când au nevoie doar de un semn de sus, din înaltul colcăitor al interesului de partid, și treaba cu votul merge șnur. Și uite așa domnii mei, legile țării acestea, și așa năpăstuite, au ajuns precum sărmanii creștini din circurile Romei antice, trăind sau murind la semnul deștului opozabil, al unui politruc mai înfipt (sau mai necesar șefilor) decât alții. Am făcut, doar niște exerciții de imaginație, cu folosirea semnelor în alte domenii și m-a apucat
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
taxă ca fiind discriminatorie și ilegală. Doamne, oare cât somn trebuie să aibă în ei moșneguții aceia îmbrăcați ca niște clovni în roșu, cu babețică albă la gât, ca să nu le curgă saliva pe piept când dorm în ședință. Acești sărmani cocostârci obosiți, de la Curtea Consituțională, ar fi putut avea măcar minimul bun simț, că de profesionalism nu poate fi vorba aici, să citească decizia magistraților europeni care era deja publică de-o lună și o știa toată Europa. Un pic
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să fie Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu și PDL-e, salvatori de patri-e! Acesta era tonul articolului din ziarul respectiv, trecându-se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dracului de bine! S-a suit scroafa-n copac Degeaba ne-am bucurat noi, cândva, că omul a coborât cu succes deplin din copacul precambrian, sănătos tun și cu mare disponibilitate de a trece fluierând în tabăra numită zoon politikon. Sărmanul copac n-a rămas liniștit să-și legene a doină frunza și ramul, fiindcă în vremurile noastre, aflate complet la cheremul acelui zoon politikon, tot mai mult se observă cum se cațără scroafa-n copac. Cum, necum, se cațără și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
EDGAR: Îți mulțumesc. (Iese Curteanul) GLOUCESTER: Etern buni zei, luați-mi răsuflarea, Duhul meu rău să nu mă-nșele iar, Să mor pîn' nu voiți. EDGAR: Bin' te rogi, taica. GLOUCESTER: Acuma, domn bun, cine ești? EDGAR: Omul cel mai sărman, smerit de-ai sorții pumni, Om ce simțind și cunoscînd durerea, Prea plin de blîndă milă sînt. Dă-mi mîna, Te duc spre-un adăpost. GLOUCESTER: Din inimă The bounty and the benison of heaven To boot, and boot. Enter
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Aș for the mercy ALBANY: V-ajung din urmă. Spune. (Ies Edmund, Regan, Goneril, ofițeri, soldați, suita) EDGAR: Nainte de-a da lupta, vezi răvașul. De izbîndești, trompeta las' să cheme Pe cel ce ți-a adus-o. Deși par sărman, Pot să aduc un cavaler ce-o dovedi Ce-i afirmat aici. Iar dacă pierzi, Lucrarea ta pe lume s-a-ncheiat Și-urzeala cade. -Iubească-te norocul! ALBANY: Stai pîn' citesc scrisoarea. EDGAR: Mi-e oprit. Cînd va fi timpul, doar să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a sesizat-o corect Ibrăileanu, ale cărui afirmații merg până la un punct pe aceleași coordonate, cu deosebirea că adversarul de la Viața Românească nu găsește deloc "învechit" acest palier al operei și atrage atenția asupra caracterului de "autobiografie spirituală" al nuvelei Sărmanul Dionis (oare nu tot o astfel de "autobiografie" scrie și Lovinescu, în opera lui literară?), referindu-se apoi la acuitatea analizei psihologice din celelalte proze (îndeosebi din Cezara). Altminteri, interpretarea lui Ibrăileanu se revendică de la aceleași premize psihologiste, potrivit cărora
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
știa ce să mai facă, încotro s-o apuce. A plecat într-un târziu pe lângă garduri, abătut și îngândurat, cărând bucata de mămăligă pe care până la urmă o aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai mâncase ceva și acum se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să-ți fie Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu și PDL-e, salvatori de patrie! Acesta era tonul articolului din ziarul respectiv, trecându
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
taxă ca fiind discriminatorie și ilegală. Doamne, oare cât somn trebuie să aibă în ei moșneguții aceia îmbrăcați ca niște clovni în roșu, cu babețică albă la gât, ca să nu le curgă saliva pe piept când dorm în ședință. Acești sărmani cocostârci obosiți, de la Curtea Consituțională, ar fi putut avea măcar minimul bun simț, că de profesionalism nu poate fi vorba aici, să citească decizia magistraților europeni care era deja publică de-o lună și o știa toată Europa. Un pic
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ajung banii; pentru cât lucrează, sunt plătiți suficient; nu îi învață pe copii aproape nimic, nu merită salarii mai mari”. Replici din acestea sunt întâlnite frecvent în comentariile postate de români pe paginile de internet ale ziarelor. De unde să știe sărmanele capete de lemn, că persoanele care depun cu precădere efort fizic, sau se bazează pe automatisme în munca lor, nu pot și n-o să înțeleagă niciodată ucigătorul efort intelectual depus de un dascăl bun. În realitate, consumul psihic al educatoarelor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cică macină bine! S-a suit scroafa-n copac Degeaba ne-am bucurat noi, cândva, că omul a coborât cu succes deplin din copacul precambrian, sănătos tun și cu mare disponibilitate de a trece fluierând în tabăra numită zoon politikon. Sărmanul copac n-a rămas liniștit să-și legene a doină frunza și ramul, fiindcă în vremurile noastre, aflate complet la cheremul acelui zoon politikon, tot mai mult se observă cum se cațără scroafa-n copac. Cum, necum, se cațără și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o străchinuță, tot din lut, neapărat smălțuită, plină cu miere de albine cu aromă de salcâm sau tei; toate servite la umbra unui copac, de multe ori chiar sub un tei... În general, mi-i amintesc ca pe niște oameni sărmani, dar primitori, sinceri, cu frica lui Dumnezeu. Mă impresiona faptul că, în zilele de sărbătoare când nu aveau program la școală, își luau copiii spălați și îmbrăcați curat, cu batista și cartea de rugăciuni în mână și la biserică, unde
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la istoria politică a fost reconcilierea catolicilor cu democrația. Aceasta este centrul democrației creștine și ceea ce o distinge fundamental de catolicismul social. Ea realizează sinteza între recunoașterea libertăților și a suveranității poporului în plan politic și cerințele sociale, "nevoile oamenilor sărmani", după cum spunea Giorgio La Pira. Este inutil să revenim aici asupra evoluției Bisericii cu privire la conceptul de democrație, pînă la opțiunile lui Pius al XII-lea, pregătite de gîndirea anilor 1930, mai ales de cea a lui Maritain, și impusă apoi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]