5,379 matches
-
a renunța la sine de multe ori în folosul copiilor, calități care i-au asigurat eficiența muncii didactice. Câștigând venerația tuturor celor care îi cunosc activitatea, numele ei este rostit cu deosebită prețuire. Vorbindu-mi despre ea, în graiul lor, sătenii mei îmi spuneau “se-aruncă-n neam” Și atunci să nu cred că există predestinare? Prea seamană cu ceea ce am avut ca obiectiv in tmpul prfesoratului meu și prea seamănă cu cee ace văd că se conturează ca o promisiune în viitorul
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
un ținut de dealuri blajine, pline de păduri, de poieni și ape ce erau binecuvântări ale Cerului pentru locurile acestei țări. La marginea localității, nu departe de munții domoli de la Apus, se aflau mai multe gospodării, printre care una a săteanului Dragoslav Vlahovic, o gospodărie înzestrată de Cel de Sus cu de toate: multe oi, vite cât de abia puteai număra, ogoare frumoase și roditoare. În preajma gospodăriei se întindeau pajiști verzi, cât vedeai cu ochii, pornind chiar de la capătul satului, și
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
să-i adunăm semințele. Le-am adunat și în anii care au urmat." (Page 361) Ìntre natură și oameni este un conexiune inversă consistentă. Natura i-a ajutat pe Maria și Mihai să se apropie unul de celălalt inclusiv fizic: "Sătenii îi numesc copaci de stejar cu scorburi. Maria se strecoară în interiorul unuia. Se potrivește perfect. Mihai Ulmu rămâne în ploaie. Maria îl cheamă înăuntru. "Domnule profesor, veniți aici!" Dar, se părea că este prea puțin loc pentru doi. Maria insistă
DISCURS ASUPRA METODEI de NICHOLAS ANDRONESCO în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380051_a_381380]
-
copii care porniseră cu săniuțele pe drum la deal către poiana din mijlocul satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru dat cu săniuțele . În acea zi cu belșug de zăpadă, pe ulița satului ieșiseră muți copii, cu sănii și câțiva săteni își făceau de lucru pe la porți croindu-și pârtii cu lopețile, pentru că ninsoarea dădea semne clare că va continua. Ningea încă și stratul de nea creștea văzând cu ochii. De mult nu se mai văzuse o iarnă așa și previziunile
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > A ÎNFLORIT MĂLINUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului stă ziua potopită de tufele în floare pe uliți trec în care săteni spre târg prin margini de hogeaguri a înflorit mălinul se umple tot seninul de-arome-n pârg fetii apar din case cu cofele în mână în vale la fântână 'n-amiezi se strâng sub apa răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381955_a_383284]
-
răcoroasă obraji aprind bujorii necaz pentru feciorii la coasă-n crâng de-abia în faptul serii printre mălinii-n floare aprinsa sărutare le fur' cu drag s-a împlinit minunea mălinu-i tot în floare din târg se-ntorc în care sătenii-n prag *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" [imagine: Viorica Axinte] Referință Bibliografică: a înflorit mălinul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
A ÎNFLORIT MĂLINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381955_a_383284]
-
gând, Când toate plăgile din inimă î-mi sângerează, În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cânt Dorul de Ea, de viața ce mă-naripează. Un dor nebun de tot ce-mi este drag, De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un prag Al copilăriei mele dulci din Țânțăreni. Eu sunt un fiu, ce rătăcesc prin viață, Prin viața asta bârfitoare, plină de năluci, De oameni egoiști cu suflete de ghiață, Indiferenți la toate și răstigniți
FIUL RĂTĂCITOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380445_a_381774]
-
fruntași, fiind decorat cu medalii pentru muncă și multe cadouri de preț.. unul dintre primele cadouri a fost un televizor REKORD-64. În sat erau 3 televizoare: electricul satului, directorul școlii si tata...Fiecare seară la noi era ca șezătoare, veneau sătenii să privească ... Mama a muncit în colhoz vre-o 20 de ani, iar după ce i-a interzis medicina să lucreze în soare a devenit lucrător tehnic la școală- locțiitorul directorului pentru curățenie-cum iubea ea să se numească. A fost o
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
mai putut Au spart tot la Primărie și " Cererile..."și le-au rupt ! Și circuitul telefonic spre Raionul de Partid Care iar a mințit lumea în modul cel mai perfid... S-au tras clopote de luptă, cerând să fie "liberați" Sătenii care-n Drăgănești, erau atuncea arestați ! Eliberați, venind pe câmp, pe comuniști i-au întâlnit Dându-le-o bătaie bună de care mulți și-au amintit ! Femeile dădeau cu pietre ! mai aruncau și cu noroi În cei care atacau, țăranii
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
ce pân' la moarte i-a tot urmărit Sau că urmașii lor avură piedici la angajări în muncă, "la școlit"... Noi, urmașii lor de-aicea, să îi cinstim în mod real Și în celelalte zile ! nu festivist doar anual... Rog : săteanul, Preotul, Primarul, doamna Directoare Să întreținem flacăra, recunoștinței la Izvoare ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt. Referință Bibliografică: Recunoștință Eroilor izvorani și alimăneșteni / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
am crescut Cutreierând vai și coline, L-am îndrăgit atât de mult Că mă simt în el așa de bine. Satul meu cu dealuri și coline, Cu oameni hărnici, de câmpeni, Mă-nchin, dorindu-ți numai bine, Bună ziua, bunii mei săteni!... Citește mai mult - Școala mea e cea mai frumoasă dintre toate...: e înaltă cât Cultură și e lungă cât anii mei de studii. Iacob C. Istrati, Poet, publicist, Membru al Sfatului Țării 2Când mă întorc din nou în satîmi scot
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
aici eu am crescutCutreierând vai și coline,L-am îndrăgit atât de multCă mă simt în el așa de bine.Satul meu cu dealuri și coline,Cu oameni hărnici, de câmpeni,Mă-nchin, dorindu-ți numai bine, Bună ziua, bunii mei săteni!...... XIX. MEDITAȚIE ÎNAINTE DE FURTUNĂ ALEGERILOR, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. UN CANDIDAT DE MARCĂ LA PREȘEDENȚIA RM de Iacob C-Istrati, Membru Sfatului Țării 2 și ASEM Fiecare nație își are trădătorii pe
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
gând, Când toate plăgile din inimă î-mi sângerează, În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cânt Dorul de Ea, de viață ce mă-naripează. Un dor nebun de tot ce-mi este drag, De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un prag Al copilăriei mele dulci din Țânțăreni. Citește mai mult de Iacob Cazacu-IstratiDedicată celui mai bun prieten și frate Ion Alexei Roșcadin Suruceni, născut în Țânțăreni, jud.OrheiEu sunt un fiu, ce rătăcesc prin
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
în gând,Când toate plăgile din inimă î-mi sângerează,În loc să urlu de durere, cu lacrimi grele cântDorul de Ea, de viață ce mă-naripează.Un dor nebun de tot ce-mi este drag,De Codrul verde, de scumpii mei săteni, Ce mult doresc, ca să pășesc un pragAl copilăriei mele dulci din Țânțăreni.... XXXII. SĂ FIM UN VIS, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Să fim un vis ... O ocupație rusească mai rea decât
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
doar că n-o pun în valoare, dar fură fără pic de jenă din splendidele ei odoare...) O mie de ani și mai bine, cât vremi ostile ne-au cercat cu migratorii-n căutare de așezări pentru prădat, spre munți sătenii s-au retras în obști durate cu socoată, astfel că nu s-a întâmplat să fie spațiul vid vreodată, cum Roesler și adepții lui încearcă lumea s-aburească cu Transilvania golită de vița daco-românească. E drept că-n noile condiții
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
tot încerca să le explice securiștilor că ea nu-i „tractoristă”, deoarece în satul lor bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban. În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii. Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava. Mincinosul satului se numește acum... ecologist. *** Inocența săteanului de ieri s-a convertit în viclenia suburbanului de azi. Citește mai mult Satul este sămânța din care a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinație, moare.*** Satul de azi e o corcitură între ce a fost și
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban.*** În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii.*** Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava.*** Mincinosul satului se numește acum... ecologist.***Inocența săteanului de ieri s-a convertit în viclenia suburbanului de azi.... XIX. INSOMNII ÎMBLÂNZITE (SAU) GÂNDURI DE NOAPTE (VIII), de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. Motto: Înțelepciunea este baza oricărei virtuți. Jean-Jacques Rousseau *** Deșteptăciunea ține
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Frunză și mai pe urmă și ale țăranilor îl ajută pe inginer să se integreze în lumea satului. El observă atitudinile și neajunsurile țăranilor odată cu ședințele de partid la care participă. Mila și spiritul său drept îl fac să ajute sătenii și să-și dorească să fie președinte al Gospodăriei. Își găsește un prieten pe măsură, în persoana profesorului de istorie Gavril Luca, pe care îl apreciază enorm. Împreună cu acesta visează să schimbe fața satului. În decursul povestirii există o competiție
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
antagonice: e bine ce face sau nu? Există în roman și o povestea de iubire dintre el și Persida, prietena timidă și iubitoare, poveste care rămâne la stadiul de iubire cuminte. În zbaterea sa pentru o viață mai bună pentru săteni, Valinescu se lovește de pierderea unui tovarăș spiritual, moș Frunză. Odată cu moartea acestuia, inginerul realizează că-i lipsește credința specifică țăranilor în satul cărora venise. În romanul ,,Lumea are glas”, se prezintă imaginea țăranului din preajma colectivizării, anii 1960-1963, o imagine
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
Frunză. Odată cu moartea acestuia, inginerul realizează că-i lipsește credința specifică țăranilor în satul cărora venise. În romanul ,,Lumea are glas”, se prezintă imaginea țăranului din preajma colectivizării, anii 1960-1963, o imagine fizică, morală, culurală, economică. Se împletesc în roman trăirile sătenilor cu cele ale oamenilor intelectuali. Se identifică în satul micuț figuri reprezentative ale unor țărani cu personalitate: moș Frunză, moș Burlacu, Ion Vasile dar și ale unor intelectuali: ingienrul Marius Valinescu, profesorul Gavril Luca, secondați de instructorul de partid, proaspăt
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
moartea acestuia ia cu el frenezia povestirilor și fantasticul trăirilor. Episodul final al romanului în care moș Frunză este pe moarte evidențiază calitatea de bază a țăranului: credința. Printr-o întrebare motivantă moș Frunză îl botează pe inginer cu existența săteanului: ,,Există Dumnezeu?” Inginerul nesigur îi răspunde afirmativ din dorința de a-l lăsa pe moș Frunză împăcat, însă realizează că întrebarea a fost pentru el. El inginerul avea nevoie de tăria credinței. Prin moartea bătrânului, moare o lume veche din
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
un episod la altul sunt pregătite prin scurte fragmente descriptive. Se poate spune despre text că este un soi de jurnal. Primordiale sunt trăirile noului inginer agronom, apoi de-o importanță deosebită sunt și imaginile morale și fizice ale personajelor. Sătenii își spun nemulțumirile la început firav, cu respect, apoi atenți și hotărâți. Ideea de a fi acasă familiști, îi face să îndreptățească puținele voci care se revoltă și cei strânși la ședința lunară devin lumea în care inginerul intră cu
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
Amurg Sentimental 2014...Poate că acest volum va avea o mai mare izbândă că Buzăul aflat la interfeerența Ardealului cu Moldova are multe talente. Și, vorba scriitorului Marin Ifrim „Fiecare trebuie să aibă un loc sub soare”. Îmi amintesc de săteanul meu, Ion Caraion. Nea Stelică, după drama cu închisoarea, chiar era un mare poet. Dar, nu s-a mulțumit și-n anul 1972 publică volumul de proză „Duelul cu crini”, volum de peste 570 de pagini, în care nominalizează o pleiadă
CARTE DE ... UNIRE! de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380893_a_382222]
-
musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma. A scris și publicat versuri de o rară sensibilitate sufletească. ...Lume și lume... Toți vecinii, sătenii, mai puțin doamna primar, Aurora Măgură, consilierii locali (rușine! mai au mulți Iloriani?), n-au catadicsit să fie prezenți, cel puțin să mulțumească prietenilor, colegi de breaslă: poeți, scriitori, artiști plastici etc. veniți din Vâlcea, Drăgășani, Slatina, Craiova, Tg. Jiu
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]