8,833 matches
-
la altă tribună, mult mai mare, unde o parte specială era rezervată pentru M.S. Regele CAROL II și pentru ASR Principele NICOLAE și suita lor. Pe terenul de instrucție al Regimentului era aliniat un escadron de onoare, călare, cu căștile, săbiile și lăncile perfect lustruite și cu caii țesălați, cu coamele împletite, iar pe crupă cu desen făcut cu tesla, dând aceeași impresie ca și gazonul de pe un stadion. Caii mai nechezau din când în când și tropăiau din copite. În
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455467120.html [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
el n-a făcut aceasta preluminate arhiereu! -A țintit cu mult mai sus Serah! A țintit cu mult mai sus! Prin ceea ce a făcut ne-a demonstrat că dorea să cucerească prin cuvânt, pe toți, și asta nu cu amenițarea sabiei! -Și ce ar fi rău în asta preamărite arhiereu, întrebă Serah! -Hm! Chiar nu pricepi Serah? -Nu, răspunse acesta. Nici măcar nu bănuiesc. ,, E prea sincer și prea naiv”își spuse arhiereul. -Mă așteptam să știi răspunsul Serah. Un elev al
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416781458.html [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
complexul Rio Grande în care se țin întrecerile de scrima pare aproape, dar nu este chiar așa...Ne intersectam cu o echipă a TVR-ului. Realizăm împreună interviuri cu Tiberiu Dolniceanu, singurul român care ne va reprezenta în proba de sabie și cu antrenorul său, Mihai Covaliu, campion olimpic și, în același timp, presedintele Federației de Scrima. Alți doi tipi civilizați și amabili... De la Rio Grande până la arena de tenis sunt kilometri buni pe care-i parcurgem pe jos...Aici , parcă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-2/ [Corola-blog/BlogPost/92552_a_93844]
-
o spadă îngrijorător de lucitoare. Un fior rece fugări fără drept de apel aburii benefici ai băuturii, iar prin capul golit de sânge al nefericitului Țonel trecu umbra unui gând: - Am belit-o! Le-a dat presarilor uniformă nouă și sabie în loc de pulan! Acu’ în loc de bătaie, să vezi că ne taie capu’! Mămulicăăă! - Fiu al creației, auzi el în moalele capului o voce stranie cu rezonanțe metalice, dar blândă, nu te teme! Eu nu sunt polițist! Sunt Mihail, Arhanghelul, și am
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414518591.html [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
le dai dreptul, ori îți ia invidioșii gâții. Așa că, mersi, io stau cuminte-n banca mea că, hai, să-ți spui drept, mă doare-n pardon dă espresie, dă popor și dă alte vrăjeli! Armura arhanghelului întră în trepidaj, iar sabia începu să sclipească periculos în lumina lunii. Vocea zbârnâi și ea încinsă: - Nevrednic ești, iară timpul meu deja s-a scurs! Da-voi, dară harul acestei făpturi cu adevărat inteligente! Șpriț scheună ușor a recunoștință, Mantia neagră precum hăurile universului
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414518591.html [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
pe care l-a salvat de la moarte în timpul unui naufragiu. Pentru a putea ajunge în lumea lui acceptă un mare sacrificiu. Cu ajutorul farmecelor unei vrăjitoare coada i se transformă în două picioare. Numai că transformarea este foarte dureroasă „parcă o sabie cu două tăișuri îi spinteca trupul cel gingaș. A leșinat și a rămas acolo întinsă ca moartă. Când a răsărit soarele deasupra valurilor, s-a trezit și ea și a simțit o durere pătrunzătoare”. De câte ori calcă pe pământ picioarele o
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
din 16 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Atâta risipă de floare, petale spulberate de vânt, Albastră e depărtarea, mă asurzeste al tău necuvânt. Mi-aș face din doruri și din ploaie astrale corăbii Să-ți mângâi singurătatea cu a lacrimilor săbii. Atâta iubire în ceruri și atâția maci în suflet risipiți, Că fac din ei o cetate cu îngeri de frumusețe uimiți. O liră de șoapte divine e teiul, îndumnezeit de Orfeu, Cântă zeule iubirea , Euridice din infern sunt chiar eu
EURIDICE de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1497614833.html [Corola-blog/BlogPost/365433_a_366762]
-
toți ca să mă plângă guri setoase ce m-or bea vor cunoște dragostea și n-or mai scapă de ea cum nu scapi de boală grea. la-nceput mi-s foc domol dar la urmă oi fi pârjol. șanț o sabie în teaca cât trăiesc în lumea dreapta dar de-mi sunt dușmani în jur sunt și coasă și satâr. când e secetă sunt apă care tot ce-i verde-adapă ciutură-s cu apă lină că cei însetați să vină. dacă
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sunt_o_frunza_care_canta.html [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
din perioada Evului Mediu Timpuriu avea ca principal constituent un acoperământ din fier, o armură lamelară numită catafract (în lb. greacă Κατάφρακτος, „acoperit cu fier“), component ce proteja călărețul și calul de atacul agresorului. Armele de luptă includeau lancea, arcul, sabia și, adesea, toporul. Atât cavalerii creștini cât și războinicii musulmani aveau conștientizată credința că puterile divine erau alături de ei, iar lupta lor era una dreaptă, chiar dacă ucideau fără milă. Miles Christi (soldații lui Hristos) nu luptau numai în numele lui Hristos
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
sinonim cu războinic,iar întreaga viațăfeudalăera organizatăși orientatăspre război. Războinicului i se mai spunea și luptător aprig. Conceptul de luptătorreleva tot ceea ce un viteaz cunoștea în arta luptei corp la corp sau a celei cu armele din dotare: suliță, buzdugan, sabie, scutul pentru apărare, spadași toporul. Nu erau de ajuns mânuirea armelor sau apărarea corpului în opoziția directăcu adversarul,dacănu dovedea îndrăzneală, agerime, însumate în apelativul adjectival aprig: aspru, nemilos, nestăpânit, înverșunat, puternic. Dorința de a-iomorîpe toți aceia care nu i
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
pardoseala de piatră. -Și această poruncă e valabilă și pentru ceilalți din a doua încercuire! continuă procuratorul ridicând glasul. Încet, încet, în fața formației se adunară mai mulți legionari care se aliniară. Aceștia puseră scuturile jos, sulițele și centurile având atașate săbiile gladius. Apoi își scoaseră fiecare casca, apoi lorica segmentata și rămaseră în picioare până când fură luați și conduși către temnițele din demisolul fortăreței. Apoi procuratorul făcu un semn către centurionul Brassus pentru a trimite trupa în barăcile sale. Se ridică
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
îndreptă către centurionul Brassus care era și administratorul fortăreței Antonia. -Să fie oare posibil Brassus? întrebă el. Centurionul ieși în fața celorlalți. Pricepuse că procuratorul se referea la alimentele preparate în bucătăria fortăreței. Brațul său drept lovi cu putere în mânerul sabiei gladius concomitent cu mișcarea capului său într-o atitudine milităroasă. -Ar fi fost o posibilitate mărite procurator dacă chiar eu însumi n-aș fi luat cina cu toți legionarii ieri seară. Am mâncat și am băut toți aceleași mâncăruri și
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
spuneau confraților lui Voltaire: Noi am făcut pentru Voltaire mult mai mult decât voi: am făcut biblioteci cu numele lui, am tradus cărțile lui în engleză, am dat numele lui unor străzi... Replica francezilor venea însă imediat, precum tăișul unei săbii ascuțite: Noi l-am dat lumii pe Voltaire! „Cineva spunea că există un singur oraș în lume unde poți să trăiești și mai ales unde să poți învăța ceva și acela este Parisul. Parizienii te lasă să faci ce crezi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
comerțul socialist, după 1990 micii investitori privați (asociați mental și subconștient de către funcționarii statului cu bișnițarii) sunt sufocați de taxe, exploatați, controlați, amendați și umiliți constant de către autorități, prin reprezentanții instituțiilor care au sarcina să-i ajute. Sloganul “Capul plecat sabia nu-l taie” afișat în sediul Camerei de Comerț și Industrie din București (2008), de pildă, reprezintă dovadă clară a atitudinii greșite a acestei insituții față de IMM-urile care apelează la serviciile lor. Greșeli monumentale descurajează sistematic secotorul privat din
GENOCIDUL ROMÂNESC ŞI SUICIDUL EUROPEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Simona_botezan_genocidul_romanesc_si_simona_botezan_1336583845.html [Corola-blog/BlogPost/354335_a_355664]
-
sovieto-română, la Fîntîna Albă. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Sovieticii au deschis focul în plin cu mitraliere, secerîndu-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia, trași cu caii și îngropați de-a valma cei uciși cu cei răniți, după care oamenii Moscovei au turnat var peste gropile comune în care unii dintre cei îngropații erau încă vii. După masacru a fost declanșată o operațiune vastă
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1459737763.html [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
oștenilor în fața dușmanului necunoscut al nopții și răcni de răsunară văile: - Mai repede, că se trezesc vampirii! Și într-adevăr, după foarte puțin timp, morții începură să se ridice în șezut. Panica cuprinse oștenii care în disperarea lor își scoaseră săbiile și retezară capetele vampirilor care se trezeau din somn. - Nu fugiți că reînvie! Străpungeți-le inimile! - răcni Arnăutu, văzând panica din rândul oștenilor săi. Trecuse deja de miezul nopții și operațiunea nu era încheiată. Mormintele se deschideau și arătări fioroase
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420954304.html [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
istoric sau se referă doar la aceea ce ne convine. Din cele comentate de autorul respectivei steme aflăm: -stema-i pe un fon roșu ce reprezintă gloria căzăcească; -crucea e simbolul creștinismului, culoarea galbenă simbolizează bogăție, dreptate... -semiluna - simbolul islamismului; -două săbii încrucișate simbolizează neîntreruptele bătălii dintre cazaci, turci și polonezi; - în partea de jos sunt câteva semne în albastru - simbolul cinstei, credinței, devotamentului. Și atât! E adevărat, autorul a propus și capul de zimbru, dar ,,комісія цей знак чомусь вважала винятково
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române by http://uzp.org.ro/situatia-cu-heraldica-satului-suceveni-asemanatoare-cu-cea-a-limbii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături se ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia și taie Căpățâna fioroasă. - Na, că tu ai vrut bătaie, Eu voiam fata frumoasă! Eii, dar când se uită-n spate, Vede prin omăt o lână; Măi să fie, nu se poate, Zmeoaica e, cea bătrână. Rochia-i din două
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
sunt subțirele, Degetele-s niște paie. - Te mănânc de viu, băiete, Stai un pic, s-ajung la tine! Se tot scarpină în plete Și ca o furtună vine. Vine-așa cum vine-o cioară Croncănind lacom spre pradă; El, cu sabia îi zboară Capul vânăt în zăpadă. Abia lupta încheiată, În castel se năpustește, Sparge ușa încuiată Și-n odaie drept pășește. Apoi fata o dezleagă: „Ea o fi, e-adevărată?” Cât de dor i-a fost, i-e dragă Mai
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
i se reduce vizibilitatea în 1979 sovieticii au cerut să fie mutată cu 18 metri mai în adâncul parcului de unde în 1981 a revenit la locul ei. Statuia îl reprezintă pe Ștefan cel Mare pe soclu, îmbrăcat în hlamidă, cu sabia în mâna stângă, crucea în mâna dreaptă. Pe soclu se află capul de bour. Informații mai ample despre statuile din Grădina Publică din Chișinău și despre cei ale căror chipuri le reprezintă pot fi găsite în cartea lui Gheorghe Puiu
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
DRUMUL..., de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Dați-mi drumul, să ies! Să nu crape vreun zid, Să nu vină vreun fulger Prin zăbrele să taie... Dați-mi drumul, din lanțuri! Să nu spintece săbii, Nevăzutele gânduri Prin voi să se-ndoaie... Dați-mi drumul, să ies! Din umbrele voastre, afară, Să nu vă facă zdrențe Bezna ce vă-nfășoară... Dați-mi drumul, să ies! Cătușele voastre de ură, Nu cumva să plesnească Prin creierii
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
poemului meu, Sîngele lui să nu-nceapă să strige- La Dumnezeu! Citește mai mult Dați-mi drumul, să ies! Să nu crape vreun zid,Să nu vină vreun fulgerPrin zăbrele să taie...Dați-mi drumul, din lanțuri! Să nu spintece săbii,Nevăzutele gânduriPrin voi să se-ndoaie...Dați-mi drumul, să ies!Din umbrele voastre, afară,Să nu vă facă zdrențeBezna ce vă-nfășoară...Dați-mi drumul, să ies!Cătușele voastre de ură,Nu cumva să plesneascăPrin creierii voștri, de zgură
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
carnea poemului meu,Sîngele lui să nu-nceapă să strige-La Dumnezeu!... IV. DURERII, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpunge Cu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale, Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajunge Să oblojesc rănirea și junghiurile tale. Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea, Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul, S-a dus
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții. Citește mai mult Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpungeCu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale,Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajungeSă oblojesc rănirea și junghiurile tale.Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea,Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul,S-a dus din
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
fost țărani, meșteșugari, învățători, preoți, tehnicieni, militari, medici, economiști, cei mai mulți dintre ei fiind iubitori ai frumosului artistic, de la creația popular-folclorică larg accesibilă, până la cea cultă, reputată. Cu părere de rău, între înaintași nu am avut comercianți, muzicanți sau înghițitori de săbii. Mulții dintre ei au participat la războaiele din epocă, dar și la bătăile din fața Primăriei, de alegeri. Unul, alungat din dragostea nebunească pentru o fiică a Samurcașului care a clădit Mânăstirea, a ajuns haiduc în Pădurea Cotroceanca, pe la începutul sec
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) by http://uzp.org.ro/cine-sunteti-dvs-domnule-marian-dumitru-ii/ [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]