12,599 matches
-
venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte redus, șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației aminoacizilor sanguini reduce consumul de alimente, dar în măsură mai mică decât glucoza. Ingestia de alimente este controlată și de metaboliții lipidici, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației aminoacizilor sanguini reduce consumul de alimente, dar în măsură mai mică decât glucoza. Ingestia de alimente este controlată și de metaboliții lipidici, în special acizii grași. Funcția principală a nucleului ventro-medial este de a stabiliza depozitele de grăsime ale organismului acționând ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular realizează circulația sângelui pentru a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor de diametru ce reglează distribuția debitului sanguin și presiunea arterială. Toate acestea sunt în mare măsură similare în circuitul pulmonar, dar acolo presiunile sunt mult mai mici; datorită rezistenței totale mici față de curgere, în comparație cu circulația sistemică, nu este necesară o presiune de intrare atât de mare pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de presiune internă. Venele sunt în ansamblu de 610 ori mai distensibile decât arterele și de ~24 ori mai compliante. Complianța întârziată (stres relaxarea mușchiului neted vascular) permite modificări și mai mari de volum cu modificări mici de presiune. Presiunea sanguină se exprimă uzual în mm Hg (1 mm Hg = 1,36 cm apă; 1 atm = 760 mm Hg). Pentru evaluare pot fi folosite metode directe: sângerânde manometrice sau ne-sângerânde mecano electrice (traductori capacitivi, inductivi, rezistivi). Metodele uzuale sunt indirecte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mm Hg). Pentru evaluare pot fi folosite metode directe: sângerânde manometrice sau ne-sângerânde mecano electrice (traductori capacitivi, inductivi, rezistivi). Metodele uzuale sunt indirecte: tensiometrică (palpatorie și ascultatorie) și oscilometrică (detalii la capitolul respectiv). Pentru determinarea in vivo a debitului sanguin la om sunt utilizabile debitmetre electromagnetice și ultrasonice Doppler, precum și metode pletismografice. In cazul debitmetrelor electromagnetice este generată o tensiune electrică proporțională cu viteza de curgere a sângelui prin vasul plasat în câmp magnetic puternic (axa derivației de culegere este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
frecvențe în domeniul MHz trimise în aval sunt reflectate de hematii cu o modificare a lungimii de undă în funcție de viteza lor de deplasare. Metodele pletismografice sunt metode simple și ieftine care permit urmărirea in vivo a variațiilor locale de debit sanguin. Pletismografia directă este înregistrarea variațiilor în timp ale volumului unui segment corporal (metoda directă presupune includerea acelui segment într-o camera etanșă și detectarea directă sau manometrică a variațiilor de volum). Prin pletismografia indirectă se înregistrează variații temporale ale unei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de ultrasunete sau de radiații electromagnetice) pentru structurile plasate între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metabolice ale miocardului In cardiomiocite producerea ATP are loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva unei rezistențe periferice mari. Este frecvent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin comparație mai bine reprezentat în peretele arterelor mici, numite și artere musculare, tocmai din acest motiv. Complianța arterelor de conducere este optimă pentru funcția acestora de a acumula tensiune mecanică în timpul sistolei și de a o elibera asupra conținutului sanguin în diastolă (windkessel). Ele contribuie astfel în mod esențial la amortizarea fluctuațiilor sistolo-diastolice de presiune și debit. Calculul energetic demonstrează că pentru același debit sanguin mediu lucrul de pompă necesar este dublu în cazul unui circuit format din vase rigide
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acestora de a acumula tensiune mecanică în timpul sistolei și de a o elibera asupra conținutului sanguin în diastolă (windkessel). Ele contribuie astfel în mod esențial la amortizarea fluctuațiilor sistolo-diastolice de presiune și debit. Calculul energetic demonstrează că pentru același debit sanguin mediu lucrul de pompă necesar este dublu în cazul unui circuit format din vase rigide față de cazul vaselor elastice, în care lucrul mecanic se apropie de valoarea minimă necesară, cea care corespunde unui regim de pompare în flux continuu și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]