KorAP: Find »[drukola/base=sangvin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...92 >

2,290 matches

Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482

crească și să se multiplice. Alte limfokine acționează asupra celulelor B prezentatoare de antigen, ordonându-se proliferarea acestora și transformarea lor în celule plasmatice, care secretă cantități masive de imunoglobuline (fig. 1.3). Alți factori coordonează activarea macrofagelor, a plachetelor sangvine și a altor elemente ale sângelui sau declanșează proliferarea celulelor stem dorminde care sunt precursorii elementelor figurate ale sângelui. Efortul coordonat al tuturor acestor molecule și tipuri celulare se finalizează cu un răspuns inflamatoriu care atacă și distruge microorganismele invadatoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
numite epitopi. În cursul evenimentelor celulare care însoțesc elaborarea și desfășurarea răspunsului imun are loc proliferarea și amplificarea populației de limfocite. În organismul uman, prin diviziunea celulelor stem, se produc zilnic aproximativ 10 miliarde de limfocite care trec în circulația sangvină, asigurând supravegherea tuturor structurilor organismului. Celulele sistemului imunitar se află într- o permanentă patrulare, instituindu-se o continuă stare de veghe, de monitorizare imunologică pentru a fi depistate și îndepărtate toate elementele nonself, invadatoare sau derivate din propriul organism, prin

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
găsesc limfocitele antigenele țintă și unde are loc maturizarea lor? Limfocitele sunt celule peripatetice: ele se dezvoltă din celule stem imature, localizate în măduva osoasă adultă, de unde migrează în țesuturile limfoide periferice (splină, noduli limfatici), fie direct, pe calea circulației sangvine, în cazul limfocitelor B, fie trecând prin timus, în care caz, ele devin celule T. Limfocitele recirculă între sânge și limfă. Procesul de dispersie asigură ca un antigen care este legat la anticorp sau la un receptor al celulei T

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
limfocitelor T și B din celulele stem, la păsări și mamifere. Procesul de formare de noi celule sau elemente figurate ale sângelui poartă numele de hematopoieză. Există numeroase tipuri de asemenea elemente figurate (tabelul 1.1). Producerea de noi celule sangvine are ca punct de plecare celulele stem pluripotente (vezi fig. 1.17). Din celulele stem pluri-potente pornesc divergent două linii celulare stem: una pentru direcția mieloidă și cealaltă pentru direcția limfoidă. Din varianta mieloidă derivă celulele stem granulocitice macrofagice care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
stem granulocitice cu derivați finali neutrofilele, eozinofilele și bazofilele și celulele stem monocitice cu derivați finali monocitele și macrofagele (fig. 1.17). Tot din celulele stem mieloide derivă celulele stem megacariocitice din care se diferențiază în final megacariocitele și plachetele sangvine, precum și celulele stem eritropoietice din care rezultă eritrocitele (celulele roșii). Din celulele stem limfoide derivă limfocitele B și T. În condiții normale, prin hematopoieză se produc zilnic 175 miliarde eritrocite, 70 miliarde granulocite și 175 miliarde plachete sangvine. Primul semnal

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
și plachetele sangvine, precum și celulele stem eritropoietice din care rezultă eritrocitele (celulele roșii). Din celulele stem limfoide derivă limfocitele B și T. În condiții normale, prin hematopoieză se produc zilnic 175 miliarde eritrocite, 70 miliarde granulocite și 175 miliarde plachete sangvine. Primul semnal este reprezentat de prezența antigenului, iar cel de al doilea semnal este reprezentat de o moleculă semnalizatoare de tip interleukină, cum ar fi interleukina 1 (IL-1) sau de o proteină legată la membrană, ca de exemplu B7 de pe

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
și în transportul lor prin epitelii, condiționând prezența acestora în secreții: salivă, sudoare, secreția nazală, secreția mamară etc. Imunoglobulinele umane sunt compuse dintr-o componentă proteinică (82-96%) și o componentă glucidică (4-18%). Ele reprezintă aproximativ 20% din totalul proteinelor plasmei sangvine umane. Puse în geluri poroase de agaroză, împreună cu alte proteine serice, în condiții ionice și de voltaj selective, majoritatea imunoglobulinelor migrează împreună cu proteinele C-reactive spre catod, formând o bandă largă care a fost desemnată drept „clasica” regiune a gamma

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
o componentă secretoare și o catenă J, rezultând un complex cu greutate moleculară de 400 kDa. IgA este imunoglobulina predominantă în colostrum, salivă, lacrimi, secreția bronhică, secreția nazală, prostatică, în secrețiile vaginale și ale mucoasei intestinului subțire. IgA din serul sangvin circulant se află în proporție de 10% sub formă polimerică și 90% ca formă monomerică (160 kDa), constituind aproximativ 15% dintre imunoglobulinele serice. Au fost identificate două subclase de IgA, desemnate IgA1 și IgA2. La IgA2, în regiunea balama (h

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
transplantului. Mecanismele reacției de respingere a grefei de organe au fost însă clarificate abia după ce s-a observat că leucocitele sunt efectori importanți în realizarea acestui proces. Astfel, în anul 1954, celebrul imunolog francez Jean Dausset a descoperit că serul sangvin al unor pacienți politransfuzați conține aglutinine (anticorpi) specifice față de leucocitele donorilor. Acesta a fost punctul de plecare în efectuarea unor teste de aglutinare în Franța. Aceste teste au demonstrat că serul provenit de la persoanele politransfuzate aglutinează leucocitele de la aproximativ 60

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
ale sistemului de histocompatibilitate HLA-B27 asociate spondilitei anchilozante și cu această ocazie a enunțat și termenul de Medicină Preventivă (Rapin, 2003). Aplicarea testului de toxicitate a limfocitelor a permis identificarea unui număr mare de antigene leucocitare prin demonstrarea toxicității serului sangvin de la o anumită specie sau persoană, față de leucocitele altei specii sau altei persoane. Acesta este fenomenul de citotoxicitate serologică care se manifestă prin citoliză leucocitară (liza leucocitelor). Citoliza apare în toate cazurile în care se înregistrează proliferarea limfocitelor ca reacție

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de răspuns la infecții virale, bacteriene, fungice sau de altă natură, la transplant de țesuturi sau de organe, precum și față de celulele transformate malign. Polimorfismul CMH este cel mai pronunțat polimorfism cunoscut până în prezent, la specia umană. Și în sistemul antigenic sangvin ABO, pe suprafața eritrocitelor se întâlnesc antigene specifice, pe când, în serul sangvin sunt prezenți anticorpi (aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
transplant de țesuturi sau de organe, precum și față de celulele transformate malign. Polimorfismul CMH este cel mai pronunțat polimorfism cunoscut până în prezent, la specia umană. Și în sistemul antigenic sangvin ABO, pe suprafața eritrocitelor se întâlnesc antigene specifice, pe când, în serul sangvin sunt prezenți anticorpi (aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
celulele transformate malign. Polimorfismul CMH este cel mai pronunțat polimorfism cunoscut până în prezent, la specia umană. Și în sistemul antigenic sangvin ABO, pe suprafața eritrocitelor se întâlnesc antigene specifice, pe când, în serul sangvin sunt prezenți anticorpi (aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă, fără prezența inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă, fără prezența inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma sangvină a persoanelor de grup sangvin 0 nu constituie un impediment

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă, fără prezența inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma sangvină a persoanelor de grup sangvin 0 nu constituie un impediment în realizarea transfuziei de sânge de grupă 0 la persoane care au alte grupe sangvine, deoarece titrul acestora se diluează în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă, fără prezența inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma sangvină a persoanelor de grup sangvin 0 nu constituie un impediment în realizarea transfuziei de sânge de grupă 0 la persoane care au alte grupe sangvine, deoarece titrul acestora se diluează în volumul mare de sânge al receptorului până la nivelul la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă, fără prezența inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma sangvină a persoanelor de grup sangvin 0 nu constituie un impediment în realizarea transfuziei de sânge de grupă 0 la persoane care au alte grupe sangvine, deoarece titrul acestora se diluează în volumul mare de sânge al receptorului până la nivelul la care nu mai poate oferi

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma sangvină a persoanelor de grup sangvin 0 nu constituie un impediment în realizarea transfuziei de sânge de grupă 0 la persoane care au alte grupe sangvine, deoarece titrul acestora se diluează în volumul mare de sânge al receptorului până la nivelul la care nu mai poate oferi suport molecular pentru o reacție de aglutinare cu antigenele de pe suprafața eritrocitelor acestuia, în cazul în care primitorul are o

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
acestora se diluează în volumul mare de sânge al receptorului până la nivelul la care nu mai poate oferi suport molecular pentru o reacție de aglutinare cu antigenele de pe suprafața eritrocitelor acestuia, în cazul în care primitorul are o altă grupă sangvină, diferită de grupa O. La rândul lor, eritrocitele de grup sangvin AB au antigene A și antigene B pe suprafața lor, dar nu produc anticorpi în plasma sangvină, astfel că persoanele cu acest grup sangvin sunt primitori universali. Și în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
nivelul la care nu mai poate oferi suport molecular pentru o reacție de aglutinare cu antigenele de pe suprafața eritrocitelor acestuia, în cazul în care primitorul are o altă grupă sangvină, diferită de grupa O. La rândul lor, eritrocitele de grup sangvin AB au antigene A și antigene B pe suprafața lor, dar nu produc anticorpi în plasma sangvină, astfel că persoanele cu acest grup sangvin sunt primitori universali. Și în cazul transfuziilor de sânge la persoane de grup sangvin AB, se

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
suprafața eritrocitelor acestuia, în cazul în care primitorul are o altă grupă sangvină, diferită de grupa O. La rândul lor, eritrocitele de grup sangvin AB au antigene A și antigene B pe suprafața lor, dar nu produc anticorpi în plasma sangvină, astfel că persoanele cu acest grup sangvin sunt primitori universali. Și în cazul transfuziilor de sânge la persoane de grup sangvin AB, se pot întâlni antigenele cu anticorpii, dacă donatorul este de un alt grup sangvin (A, B sau 0

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
primitorul are o altă grupă sangvină, diferită de grupa O. La rândul lor, eritrocitele de grup sangvin AB au antigene A și antigene B pe suprafața lor, dar nu produc anticorpi în plasma sangvină, astfel că persoanele cu acest grup sangvin sunt primitori universali. Și în cazul transfuziilor de sânge la persoane de grup sangvin AB, se pot întâlni antigenele cu anticorpii, dacă donatorul este de un alt grup sangvin (A, B sau 0), dar nu apare o reacție manifestă de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de grup sangvin AB au antigene A și antigene B pe suprafața lor, dar nu produc anticorpi în plasma sangvină, astfel că persoanele cu acest grup sangvin sunt primitori universali. Și în cazul transfuziilor de sânge la persoane de grup sangvin AB, se pot întâlni antigenele cu anticorpii, dacă donatorul este de un alt grup sangvin (A, B sau 0), dar nu apare o reacție manifestă de aglutinare datorită diluări titrului anticorpilor în volumul mare de sânge al transfuzatului. În toate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
produc anticorpi în plasma sangvină, astfel că persoanele cu acest grup sangvin sunt primitori universali. Și în cazul transfuziilor de sânge la persoane de grup sangvin AB, se pot întâlni antigenele cu anticorpii, dacă donatorul este de un alt grup sangvin (A, B sau 0), dar nu apare o reacție manifestă de aglutinare datorită diluări titrului anticorpilor în volumul mare de sânge al transfuzatului. În toate cazurile de transfuzie de sânge între persoane cu grupe sangvine compatibile, dar diferite (A cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]