2,488 matches
-
scarpină pe cap sau își întinde picioarele. Eschimoșii cred că seismele sunt cauzate de putrezirea stâlpilor ce susțin pământul, care putrezesc și trosnesc, datorită vechimii. Locuitorii din peninsula Kamciatca credeau că pământul se cutremură atunci când se scuturau câinii care trăgeau sania în care se afla zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș” la el și acesta tremură de frică. Cutremurele sunt pedepsele trimise de Dumnezeu asupra oamenilor, pentru păcatele și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
1964; O sută de pași, București, 1964; Împăcarea, Cluj, 1966; Cale de trei cântece, București, 1967; Paranteze, București, 1967; Moisei, București, 1969; Al șaselea simț, București, 1972; Copacul cu o mie de ramuri, București, 1974; Poarta de mesteacăn, București, 1976; Sania cu patru roți, București, 1980; Patimi, București, 1987. Traduceri: Huszar Sandor, A venit o fată, București, 1978. Repere bibliografice: Ion Lungu, Teofil Bușecan, „O sută de pași”, TR, 1964, 12; Gabriel Dimisianu, „O sută de pași”, GL, 1964, 14; Elena
BUSECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
Rechlin, Johan, Rej, Mikolaj, Rembrandt, Revay, Miklos (învățat luminist maghiar), Rhegius, Rosenbaum, Lazăr, Rosenthal, D., Rosetti, C. A., Roth, St. L, Rousseau, Jean-Jacques, Recellai, Giovani, Russo, Alecu, Ruvarac, Dimitrie, S Sain, Lazăr (Șăineanu), Salustius, Samardžić, Radovan, Samuel, Arie Leib ben, Sanie, Silviu (istoric și arheolog român), Saraiva, Antonio José de, Sarsa, Abraham, Saul, Serdar Gh., Scărarul, Ion, Schaeffer, Francis A., Schelling, Schendo, Michael, Schesäus, Christian, Schiller, Schlegel, Friederich, Schlözer, August Ludwig, Schmeizel, Martin, Schrök, J., Schulhof, Iszăk, Schwartz, I. Kara (istoric
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de frunte ca Răzvan Theodorescu, Al. Zub, Al. Duțu, Paul Cornea ș.a. Yakir Eventov, A History of Yugoslav Jews (I) From ancient limes to the end of the 19th century, ediție îngrijită de Cvi Rotem, Tel-Aviv, 1971, pp. 6-8. Silviu Sanie, Cultele orientale în Dacia romană. I. Cultele siriene și palmiriene, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1981. E vorba de o piatră de inel descoperită la Sarmisegetuza (p. 161), un altar cu inscripție votivă dedicată zeului „Theos Hyppsistos” de către Aelia Cassia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe care meșterul Curcă a întocmit-o pentru toporul lui Răcoare. - Bună sculă, apreciază Curcă întorcând pe toate fețele unealta. - O am de două ierni, aprobă cu satisfacție cumătrul, când am fost pe Diudiu după lemne de foc... Am umplut sania cu răritură și, când să bag coada bărdoaiei în lanț, să cetluiesc, am tras coantra cam din scurt. Și, pârrrt ! se rupe coada. Na ! zic, ce mă fac acu când cobor la vale! Că pe Diudiu este un drum, pe la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cetluiesc, am tras coantra cam din scurt. Și, pârrrt ! se rupe coada. Na ! zic, ce mă fac acu când cobor la vale! Că pe Diudiu este un drum, pe la Oltu, cam pieptiș și cam spart de apă. Dacă se farmă sania, n-am la îndemână măcar o secure. Și cum mă crămăluiam așa, numai, iaca, văd toporul ista din mâna dumitale uitat pe-o cioată. Că era încă tăiere în parchet și muncitorii lepădaseră sculele, să facă amiaza. - Taman de tine
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de coadă. Scula bună face cu ochiul. Să vezi, dumneata, poznă, că-n nes iarnă cât pe ce să facă și de la mine picioare. - Zău ?! - Zău, cumătre ! Așteptam popa de Bobotează. Acu, părintele știi că umblă cu Ion Ghervan cu sania. Eu tăiam lemne la trunchi, în șură, cu fânarul, când aud hăulind pe vale copchiii cu chiraleisa. Las lemnele și intru în casă. Fumeia încă mai netezea poclăzile pe pat, când și aud tropăituri în tindă : popa, cu dascălul Murgoci
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
șură, cu fânarul, când aud hăulind pe vale copchiii cu chiraleisa. Las lemnele și intru în casă. Fumeia încă mai netezea poclăzile pe pat, când și aud tropăituri în tindă : popa, cu dascălul Murgoci și palamarul. Ghervan a rămas la sanie, în drum. Popa era cam făcut și în casă n-a mai vrut să cinstească după obicei. Cum au terminat cântarea, au și ieșit afară, la ger. Când dau și eu să ies în urma lor, numai ce văd o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și eu să ies în urma lor, numai ce văd o umbră naltă călcând cam răpede dinspre șură. De cum amurgise se pusese un pospai de omăt și, pe albeața lui, se vedea limpede. Eu l-am dus pe părintele până la sanie și-apoi dau să intru în șură. Când colo, toporul nicăieri ! Măi, ce boala am făcut eu cu toporul ? îmi dau socoteală că în casă n-am putut întra cu el. Zic să știi c-aici e treabă de meșter
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
el. Zic să știi c-aici e treabă de meșter și altul decât Ghervan nu poate fi. Dezgăț fânarul și văd pe pospai urmă proaspătă, dusă și venită, de la poartă până la ușa șurii. Pe loc m-am luat după sania popii, că mai avea o casă în vecini și gătea coada aceea de sat. Popa era acuma în casa omului și intrase și Ghervan. La sanie nu era decât un copchil. Zic, s-aștept până ce iesă Ghervan din casă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și venită, de la poartă până la ușa șurii. Pe loc m-am luat după sania popii, că mai avea o casă în vecini și gătea coada aceea de sat. Popa era acuma în casa omului și intrase și Ghervan. La sanie nu era decât un copchil. Zic, s-aștept până ce iesă Ghervan din casă. Când iesă, m-am sâit să zic ceva în fața popii și m-am înturnat acasă. Caut iar toporul, zic, poate-l găsesc mai încolo, cine știe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
popii și m-am înturnat acasă. Caut iar toporul, zic, poate-l găsesc mai încolo, cine știe. De unde ! Toporul bun luat ! Da’, zic, nu-l las, să știu bine că fac o samă cuiva. Ș-odată mă iau pe urma săniei. S-arătase luna și pe pospaiul proaspăt sclipea de se vedea hăt, până-n aburii de pe Siret. După ce-a terminat, părintele a luat-o către casă. Eu mă țineam în urma săniei, mai ferit, să nu mă vadă. Când au
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
samă cuiva. Ș-odată mă iau pe urma săniei. S-arătase luna și pe pospaiul proaspăt sclipea de se vedea hăt, până-n aburii de pe Siret. După ce-a terminat, părintele a luat-o către casă. Eu mă țineam în urma săniei, mai ferit, să nu mă vadă. Când au ieșit în șosea caii au luat-o la galop. Eu în urma lor, să nu cumva s-ajung târziu. Acu neta știi că Ghervan stă peste drum de popă. Când am ajuns și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în șosea caii au luat-o la galop. Eu în urma lor, să nu cumva s-ajung târziu. Acu neta știi că Ghervan stă peste drum de popă. Când am ajuns și eu gâfuind, omul deshăma și băga caii în grajd. Sania era în ogradă, cu poclăzile peste fân. I-am dat bună sara și nu l-am lăsat să sufle : - Ioane, zic eu încet, scoate toporul. - Ce topor, bre Dumitre ! se miră el. - Ioane, nu te fă, că te-am prins
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
până la șură ș-aduc meliția cu cânele dacă nu dai toporu’. - Să crăp, Dumitre, dacă știu. - Bine, zic, șezi jos și scoate încălțările să-ți văd urma. N-ai fost tu, n-ai de ce te teme. Ion s-așază pe sanie și începe a se descălța. - Ce faci, Ioane, răcnește la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu răpede și i-l smulg. Pe loc l-am văzut cum se moaie. - Bade Dumitre, zice el, stai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fum. De după trunchiurile albe ale plopilor, în pâcla albăstruie, bătea ca o părere soarele. Lumina încă era astupată de nouri. După un timp, întreg, ieși totuși și soarele, lăsând pe vioriul vălurit al omătului o strălucire orbitoare. Lângă moară, la sănii, animalele începeau să se dezmorțească. Obosit de lumină, un căluț șezu din ronțăit și închise ochii. Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
întreg, ieși totuși și soarele, lăsând pe vioriul vălurit al omătului o strălucire orbitoare. Lângă moară, la sănii, animalele începeau să se dezmorțească. Obosit de lumină, un căluț șezu din ronțăit și închise ochii. Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în toate părțile, printre ele călca un ciocârlan. în ușa morii ieși un moș
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se dezmorțească. Obosit de lumină, un căluț șezu din ronțăit și închise ochii. Capul îi scăpăta de somn. Lângă sania cu oplene un bou își lingea arar tovarășul în timp ce acesta, clipocind, tindea grumazul către omăt. Pe urmele sclipitoare rupte de sănii, picuraseră măciulii de fân. Atent în toate părțile, printre ele călca un ciocârlan. în ușa morii ieși un moș cu căciula trasă pe nas și mânecile cojocului împreunate. Privind peste streșina căciulii, căsca, ca mâța, roz și fără dinți, cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca mâța, roz și fără dinți, cu mustața ridicată. Lângă el, în ușă, apăru un om cu nasul vesel ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se sui în sanie și opinti un sac pântecos în cârca celuilalt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după cal ori ați luat calul după voi ? Gravi, mărunțeii păstrară tăcere. Unul lepădă sumanul, rămânând într-o flanea groasă cu curea bătută în nasturi de alamă. Celălalt se sui în sanie și opinti un sac pântecos în cârca celuilalt. Mărunțelul se holbă pufnind, și, roșu, îndoit din șale, trepădă crăcănat spre moară. Pe celălalt mal al gârlei, într-un ogor cu ciocleji ieșiți din omăt, se fugăreau doi câini. Glasurile care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Libo să facă la fel. După ce-și vede musafirul instalat comod, gazda îl îndeamnă să se servească din cele două platouri așezate pe masa dintre ei. Se simte mândru de educația pe care le-o dă sclavilor, căci Vip saniei nici că-i pasă. I a strunit bine. Și-au dat seama că n-a mâncat nimic de prânz și că n-o să mai apuce să bage nimic în gură până la cină, așa că au pregătit o gustare copioasă. De pe patul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
urmele. În Schrunz, În ziua de Crăciun, zăpada era așa de strălucitoare că te dureau ochii când priveai pe fereastra cârciumii și Îi vedeai pe oamenii care se Întorceau de la biserică. Acolo au urcat pe lângă râu, pe drumul netezit de sănii și Îngălbenit ușor de urină, printre dealurile abrupte acoperite de pini, cu schiurile grele pe umeri, și apoi au făcut cursa aia grozavă În jos, pe ghețarul de deasupra lui Madlener-haus, și zăpadă era moale și fumoasă ca glazura unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
forța-n hambar Îl Împușcase, și când s-au Întors l-au găsit În țarc, mort de-o săptămână, Înghețat și câinii mâncaseră din el. Ați Învelit Într-o pătură ce mai rămăsese din bătrân, l-ați urcat pe-o sanie și l-ați prins cu frânghiile, și băiatul te-a ajutat și ați pornit-o amândoi cu schiurile, șaij’ de mile până-n oraș, ca să-l predai pe băiat. Și el, care habar n-avea c-o să fie arestat. Credea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]