2,500 matches
-
pe noi. Candela arde cu o flacără mai intensă de la untdelemnul Împrospătat. Fulgi mari acoperă fereastra, omătul se depune din ce În ce mai mult; după ce mănânc, ieși afară. Te iei cu Fănică, cu Petrică, cu Ionel și cu alții de vârsta ta. Cu săniile din metal, cu schiurile Închipuite din niște doage de poloboc, cu bocancii aproape uzi - urci și cobori Dumnezeu știe de câte ori dealul de lângă sat. Te rostogolești, Înoți prin omăt, te zbengui, te bucuri și uiți cum trece vremea, cum vine seara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
faci față unei boli rare, cum procedezi când ești părinte pentru prima oară, ce Înseamnă să fii căsătorit cu cineva care lucrează În armată) sau care caută alte persoane cu aceleași interese (grupurile cu hobby-uri neobișnuite, precum călătoriile cu sănii trase de câini, jocul de blackjack sau bronzatul la solar au un număr foarte mare de membri). Comunitățile existente pot migra online și pot Înflori Într-un mediu interactiv (liga locală de fotbal a juniorilor, tinerii enoriași, foști absolvenți), oferind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Bordeiul era grădina populară de vară.* Aspectul stradelor era cu totul altul cu 50 de ani în urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
50 de ani în urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea iarna răsunând din toate părțile. Pitorescul valtrapului și al muzicii clopoțeilor îl regretăm noi cari l am cunoscut. Plimbatul în sanie sub ninsoarea deasă și liniștită era una din voluptățile epocii. 254. De data aceasta (foarte rar!) memoria îl înșală pe Bacalbașa. Versurile nu aparțin poetului, pe atunci popular în mediile suburbane, G.A. Geanoglu, ci lui I. Fănuță, stihuitor de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani, nimeni din Giurgioana nu m-a văzut beat! Am fost om cumpătat, așa mi-a plăcut să fiu și așa am fost. M-am împăcat bine cu dl Vasile Marin și cu dl Liță. Era frumos, ne dădeam cu sania mare, chiar și părintele Pieptănaru se dădea cu noi. Era bine, se muncea și se făceau glume. După preotul Pieptănaru a fost preotul Herescu, apoi alții...”, Vasile Chirilă, cel mai bătrân om din sat. „Acolo era Podul Ghioca, boierul era
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pe Sorina. 90. Despărțiți în silabe cuvintele: mie, piept, voie, paie, caiete, piețe, miere, miel, mierlă, cuie, amăruie, viespe, piepten, piersică, piesă, straie, miorlăie, pietre, cărăruie, cuier, poiene, nuiele, ieri, miercuri, vierme, văpaie, oaie, ploaie, cutie, mie, pălărie, prostie, carie, sanie, scrumieră, veselie, servietă. 91. Formați cuvinte și alcătuiți pentru fiecare câte o propoziție: → c c → con → → c ca → → ta → r i → a → duce du → d ve → da → tor do → p m → od re → → s prin → → ruri → s n → pro → → r
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
din București (1967), după care a urmat un curs postuniversitar de limba germană. Ajunge secretară-șefă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Debutează cu versuri în 1953, la revista „Plaiurile Bistriței” din Piatra Neamț. Volumul Ard săniile îi apare în 1982, după ce cu un an înainte publicase cinci poeme într-o antologie de versuri, proză, teatru, eseuri scrise de universitari bucureșteni. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Paradox”, „Viața nouă” ș.a. Egală cu ea însăși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
înainte publicase cinci poeme într-o antologie de versuri, proză, teatru, eseuri scrise de universitari bucureșteni. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Paradox”, „Viața nouă” ș.a. Egală cu ea însăși de la primele acorduri, poezia adunată în volumele Ard săniile, Deschideți luminii (1984), Eroare de iarnă (1990) și Interior (1998) este una a arderilor molcome, mocnite, întreținând în spațiul liric o căldură uniformă, plăcută, propice reveriilor, aducerilor aminte, meditațiilor existențiale. Natură solară, animată de un hedonism grațios, M. stăruie, îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
1984), Eroare de iarnă (1990) și Interior (1998) este una a arderilor molcome, mocnite, întreținând în spațiul liric o căldură uniformă, plăcută, propice reveriilor, aducerilor aminte, meditațiilor existențiale. Natură solară, animată de un hedonism grațios, M. stăruie, îndeosebi în Ard săniile, asupra miracolelor vegetale în perspectiva traversării anotimpurilor rodirii ca expresie a perenității: „Curând va trece iar prin pomi rodirea / Și va lăsa în creanga grea minuni. / Zeița împlinirilor din boabe / Va-ntinde plase albe la lăstuni. / Curând mă-ntreabă soarele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă, București, 1990; Interior, București, 1998. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, „Ard săniile”, RL, 1982, 24; Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă, București, 1990; Interior, București, 1998. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, „Ard săniile”, RL, 1982, 24; Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM, 1983, 39; Marcel Duță, Poezie și devoțiune, ARG, 1983, 12; Victor Niță, Suavități romanțioase, FLC, 1985, 10; Cornel Mihai Ionescu, Paradoxele creației, RL, 1985, 15; George Muntean, Itinerarii nordice, RL, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
schimb, în legătură cu Colina Rombodo toate versiunile de pe Google sunt de acord că se află pe coasta apuseană a Confederației Guru Guru, că ajunge la o înălțime de 389 metri deasupra nivelului mării și că a găzduit două campionate mondiale de sanie. Un sejur de neuitat la hotelul din localitate costă doar 29.384 guruni. (Pe Google puteți admira și fotografii de la fața locului.) În fine, în orice limbă ați accesa aparatul de căutare, veți fi încredințați că Stan Fl. Stanson a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful dealului , toți au văzut ce s-a întâmplat. Ioanei i-au înghețat lacrimile pe fața și inima în piept de spaimă. S-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mare întârziere, uneori de decenii: Maestrul (1925, montată de Victor Ion Popa la Teatrul Popular din București, piesă care îi aduce notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
2009a: 10-11). O problemă „modernă” este punerea în pericol a zonelor naturale de traficul ATV-urilor Și motocicletelor off-road, din ce în ce mai des întâlnite, în special în zonele montane. În 2008, Senatul României a legiferat interzicerea accesului cu motociclete, ATV-uri sau sănii cu motor în ariile naturale protejate, în afara drumurilor publice sau forestiere. Singura întrebare rămâne cine va pune în aplicare legea, existând un număr foarte mic de rangeri în parcurile din România care să îi verifice sau să îi oprească pe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Ninge încă peste tot. Ora 11 prefectul Poliției la mine, vine de la Brătianu. Liteanu îmi scrie că diferiți ambasadori la Berlin sunt pentru regat, care, după cum spun ei, depinde doar de România. Ora 1½ Cernat la mine. 2½-3½ plimbare cu sania, cu Elisabeta, aer minunat. Ora 5 ministrul plenipotențiar turc Soliman-Bey cu Cara-Theodory-Effendi, membru al Comisiei Dunării, la mine, vorbit mult despre Albania. Seara scris. Luni, 5/17 ianuarie Zăpadă adâncă. -4°R. Nins abundent în toată țara. Ora 10 Slăniceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
doar detașamente ale tuturor trupelor, la apă numai ceremonia Iordanului, foarte scurtă, 5 min., foarte frig. Apoi trupele defilează la pod, la ora 11¼ totul gata. Pe jos acasă, însoțit de miniștri, șefi de corpuri și public. 2½-3½ plimbare cu sania, cu Elisabeta, zăpadă adâncă și simțitor de frig. Ora 5 D. Sturdza la mine. Ora 6 dineu pentru toți ofițerii de Stat Major, 70 tacâmuri, cerc până la ora 9. Miercuri, 7/19 ianuarie -4°R. Vremea se schimbă, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
se schimbă, mai puțin rece. Ora 10 Boerescu la mine. În Viena se crede că Gladstone instigă la război. După-amiaza scris. Ploaie și ghețuș. Cu Elisabeta. Seara scris și citit. Joi, 8/20 ianuarie Moină. Dimineața scris. După-amiaza plimbare cu sania, cu Elisabeta, aer foarte blând. Seara, însă, ploaie. Prefectul poliției la mine. Alegeri suplimentare pentru Cameră și Senat, ieșit aproape toți candidații guvernului. Vineri, 9/21 ianuarie Moină. Dimineața ministrul de război. După-amiaza acasă cu Elisabeta. Seara la Opera italiană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
e indispoziție, din cauza opoziției noastre energice în problema Dunării. După-amiaza promenadă. Elisabeta patinează. Jumătate de oră acolo, D. Ghica de asemenea prezent. Seara scris. Ceață deasă și frig de -10°R. Duminică, 11/23 ianuarie -14°R. Ora 10 cu sania la capela episcopală, foarte frig. Pe jos înapoi. Orele 1-4½ audiențe. 5-6 Brătianu la mine, vine de la țară, e iarăși complet proaspăt, crede că pe 10 mai ar trebui proclamat regatul. Seara scris și citit. Elisabeta la concert. Ninsoare. Luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
patinat pentru prima dată. Gheața proastă. Cu Elisabeta acolo, până la 12¾. După-amiaza scris. Ora 5 Gusti din Iași la mine. Seara citit. Elisabeta la concert. Vineri, 16/28 ianuarie -4°R. Dimineața Dabija, apoi Slăniceanu la mine. După-amiaza plimbare cu sania, cu Elisabeta. Aer bun. Seara scris. Boerescu la mine. Viscol. Sâmbătă, 17/29 ianuarie -1°R. Zăpadă fină, apoi moină. I. Ghica îmi transmite că albanezii sunt gata să se unească cu românii din Macedonia, ei vor trimite împreună o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de aceasta și totuși să vin. Seara cu Elisabeta. Ploaie. Luni, 7 februarie/26 ianuarie. Vânătoare la Dumitrana pe Argeș Sculat la ora 7. Moină, ploaie și ceață groasă. Toți întreabă dacă vânătoarea va avea loc. Plecat la 8½, cu sania, însoțit de Candiano. Pe lângă Măgurele spre Dumitrana, pe la ora 10 acolo, cale bună pentru sanie. Contele Hoyos, cu care pornesc spre pădure, acolo Petronievici, Bibescu, Haralambie, G. Cantacuzino, Știrbei, Lacaze, Cornescu, Manu, Dimancea, Manolescu etc., 40 persoane. La prima goană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vânătoare la Dumitrana pe Argeș Sculat la ora 7. Moină, ploaie și ceață groasă. Toți întreabă dacă vânătoarea va avea loc. Plecat la 8½, cu sania, însoțit de Candiano. Pe lângă Măgurele spre Dumitrana, pe la ora 10 acolo, cale bună pentru sanie. Contele Hoyos, cu care pornesc spre pădure, acolo Petronievici, Bibescu, Haralambie, G. Cantacuzino, Știrbei, Lacaze, Cornescu, Manu, Dimancea, Manolescu etc., 40 persoane. La prima goană sunt doborâți trei lupi, câțiva iepuri. Ora 12½ mare dejun în pădure, ploaie. Ora 2½
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]