1,391 matches
-
neclintit că este mai înzestrat decât ea, mai talentat. Am văzut-o ascultându-i cu emoție opinia despre ce scrisese ea însăși; am văzut-o tăind la simpla lui sugestie, exact ca o debutantă, la cincizeci de ani după ce citise sarcasmele cu care în tinerețea lor bucureșteană, ca tânăr publicist, Virgil Untaru, pe atunci, ridiculiza proza "fetei lui Lovinescu" sfătuind-o să se apuce de politehnică sau de medicină. Am văzut-o uluită de splendidele lui calambururi, râzând admirativ și mândră
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nunții, când, mire sfios, nici nu știi dacă o să zică da, nu este doar o inoportunitate, e o gafă. Pe care Vladimir Bukovski nu se sfiește să o comită. Multe din ideile din cartea apărută la Vremea, ca și verva, sarcasmul și suculența limbajului său inimitabil, ne sunt cunoscute din celelalte cărți ale lui. În ultimii ani Vladimir Bukovski a vizitat des România, a ținut conferințe la NEC și mai ales la Sighet, eu însămi am realizat o carte de interviuri
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
unei societăți îmbibate de ideologie. Personajele sale, pândite la tot pasul de diavol (ca în Falsificatorii de bani al lui Andre Gide), și care cred că și-au descoperit fericirea, pierd „partida“ în ultima clipă. Nu le rămâne atunci decât sarcasmul, prin care sfidează o lume lipsită de transcendență: „Noi avem neuroleptici, dar mai mulți profeți“, spune ironic Vladimir Makanin. Majoritatea romanelor lui Makanin vorbesc despre totalitarismul erei sovietice și despre haosul care i-a urmat. Scrierile lui Makanin stau atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
mai important eveniment literar al ultimilor ani în Rusia. Despre romanul Spaima, Vladimir Makanin spune că „poate fi înțeles ca o replică asimetrică la Lolita lui Nabokov“. Spaima este un roman poetic, de multe ori trivial, care ascunde sub haina sarcasmului și a ironiei tragicul și absurdul. Eroul lui Makanin din Spaima, bătrânul Piotr Petrovici Alabin, trăiește din plin drama Rusiei postsovietice, aflată într-o perioadă de tranziție, puternic ancorată în tradiție și încercând să facă față noului. Piotr Petrovici Alabin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
căci fiecare dintre cele două personaje reprezintă un alt tip de poezie. A.C.: E imposibil să stai treaz atâta timp și să-i vorbești altuia așa de intens fără să fie dragoste acolo. R.C.: Dar dragostea asta este demolată de sarcasm, de ironie, sunt scene amuzante, momentul în care pianista se împiedică prin submarin și distruge tot și-l lovește pe beatnik de periscop. A.C.: Și bietul beatnik a aruncat-o în tavan de câteva ori. R.C.: Beatnikul i-a pus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
era prea încrâncenată polemica între noi, deși eu, acum ăân timpul lecturii publice de la Cluj, n.m.ț, am murit de râs când am citit poemul și când am simțit că Andrei a citit mai bine decât la Sibiu. Ironia și sarcasmul legate de Plath și de T.S. Eliot erau mult mai pregnante în lectura lui. Iar noi am făcut lectura asta și pentru că, pentru prima dată, ne auzim vocile, dat fiind că am scris cartea prin e-mail. Deci eu zic că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Mereu de veghe la granița dintre dramă și anecdotă, Tudor Octavian este un „romantic ironic“, așa cum îl numește Nicolae Manolescu. Povestirile sale sunt pline de indivizi obișnuiți, chiar mediocri, pe care autorul îi transpune întrțo adevărată comedie umană, îmbibată de sarcasm, de grotesc, de cinism și uneori de absurd. Întocmai precum în scrierile caragialiene, în scurtele povestiri ale lui Tudor Octavian întâlnim și latura tragică a comediei. A reușit să impună și la noi meseria de scriitor la ziar Textele „scriitorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
se completează unul pe altul sau se repetă unul pe altul într-un delicios ritual intelectual de ultralegitimare, numai bun pentru o carte serioasă de sociologie a câmpului cultural. Întrepătrunderea perfectă de idei și tonalități - asta ca să-mi mai îndulcesc sarcasmul - vine dintr-o sincronizare totală a credințelor politice, până în detaliu. Tismăneanu și Mihăieș sunt doi oameni învestiți direct și public de Traian Băsescu, după ce a devenit președinte, cu responsabilități și maximă încredere. Opțiunile lor sunt clare, sunt doi oameni care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Haze cu Jimi Hendrix, mormanele de gunoi rămase după, dar ce mai conta era doar muzica uriașă, imensă. BUCUREȘTI FAR WEST Consumerism (I) Daniel CRISTEA-ENACHE Câțiva gazetari lucizi din presa noastră cea de toate zilele s-au referit deja, cu sarcasmul cuvenit, la tonul apocaliptic cu care a fost întâmpinată prima cădere serioasă de zăpadă din ultimii ani. Bucuria copiilor s-a împletit, cumva, cu disperarea neagră a „reporterilor“ și „analiștilor“ care au transformat un lucru mai mult decât firesc (altădată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
să se petreacă în anii ’70), este urmat firesc de o deversare apocaliptică de virtuozități stilistice în Casa Poporului care să cauterizeze rapid rana lăsată de relatarea pură, de epic. O altă scenă, cu adevărat plină de umor și de sarcasm, este cea a violului colectiv suferit de fata de la circ prin... somn. Pare a fi prelucrată o scenă memorabilă din Almodovar, Cărtărescu are o savuroasă aplecare către mixaj literar, preluarea și prelucrarea unor imagini sau scene consacrate. Clișeele, bancurile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de categorii din sistemul de codare comportamentală elaborat de Patterson (1977) Comportamentală verbală A ordona: A cere imediat și clar sau ordin adresat cuiva Ordin negativ: ordin fără motiv: (1) cererea de supunere imediată, (2) amenințarea cu represalii negative, (3) sarcasm și umilire A țipa: tot felul de țipete Umilirea: a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către locutor, a informațiilor pe care dorește să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
deficitar al emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; tendința de a evalua/critica/ moraliza etc.; tendința de a exagera sau de a interpreta mesajul strict ca pe o situație problemă pentru care trebuie oferite soluții (prima formă reperabilă, după Nuță, 2004, cu precădere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
așea? ( Închid telefonul și-mi văd de treabă. Sună iar. Răspund.) Bă, animalule, de ce-mi închizi telefonul? (Gândesc cu viteză.) Te rog să mă ierți. Îmi cer iertare. (S-a blocat. Vocea mea n-a conținut nici o umbră de sarcasm.) Ești acolo, bre? Da, Piersic. Ce fază. Eu credeam că ești plin de aroganțe, așea. Nu, frate, nu-s așa. Sunt și eu un om. Și uite, m-ai prins când aveam treabă. Ia zi, cu ce pot să te-
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
spre bine”, adică imposibilitatea vindecării de grava boală morală ce-l măcina interior: Trezindu se, Hameleonul interpretează visul în avantajul său, inhibându-și astfel temerile. Dacă în cazul celorlalți adversari ai săi Cantemir folosește ironia și satira, în cazul Hameleonului sarcasmul este atât de puternic încât devine pletoric, își uită punctul de plecare iar limbajul este din ce în ce mai înverșunat și mai violent, încât ura autorului devine transparentă. îngrozitoarea făptură crește și devine din ce în ce mai amenințătoare, transformându-se într-un adevărat principiu al răului
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
de a cărui nevinovăție este conștient, șoimul înțelege că „toate acestea vărsături asupra curățăniii Inorogului le borește” inamicul său, îi replică: “Șterge-ți gura (...) și de ieste cu putință știupitura iarăși îți înghiți și borâtura iarăși îți sorbi”. Ironia, satira, sarcasmul, burlescul, pamfletul, caricatura sunt toate folosite de Cantemir în grade diferite, acesta fiind singura armă de care dispune împotriva unei umanități aberante. Spirit anamorfotic fiind, Principele deformează cu un patos nemaiîntâlnit (decât, mai târziu, la Caragiale) evenimente și oameni pe
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
ai săi, Olo și Lechi (Olosuteanu și Lechințan - acesta din urmă a murit în război, celălalt m-a vizitat, când devenisem deja critic cunoscut, ca să-i apreciez niște încercări literare), colegii noștri, pe care îi ațâța să mă trateze cu sarcasm, chiar să mă atace cu puterea a doi, să mă trântească la pământ și să mă gâdile până țipam după ajutor. În orele de gimnastică, în sală, mă refugiam sus pe spalier. Mă numeau Greta Garbo, ceea ce îmi plăcea și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
riscul politic redus pe care îl prezintă acestea. Mai mult decât o chestiune între cetățeni și reprezentanții lor, comunicarea la nivelul orașelor devine o afacere a profesioniștilor și a consiliilor aleșilor. Dacă în cadrul unui oraș comunicarea poate suscita ironia sau sarcasmul unora dintre locuitorii săi, rareori se întâmplă ca ea să declanșeze o adevărată opoziție activă. "Aici e paradoxul: marea vizibilitate a acestor acțiuni nu înseamnă neapărat și punerea lor în discuție pe agenda politică"486. În anumite circumstanțe, formula consiliilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Rochefoucauld și cu Chamfort, totuși cu această diferență notabilă că, neajungându-i să reflecteze asupra defec telor semenilor săi, el a făcut tot ce-i stătea în putință să le exploateze, să tragă din ele folos. Lipsa lui de iluzii, sarcasmele lui nerușinate și clarviziunea lui profitabilă fac din el un moralist demonic, un profitor al spiritului și un parazit al epocii sale, ale cărei vicii le întrupa. Dimpotrivă, adevăratul moralist nu este niciodată interesat și, dat fiind că denunță rele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
brutal al individului, prin dezagregarea elementelor personalității acestuia. În aceste situații, regulile nu mai reprezintă repere pentru acțiune, ci sunt aplicate in corpore, dezvoltând personalități rigide. Pentru cei care nu respectă regula, echipele își dezvoltă mecanisme de sancționare de genul: sarcasm, împiedicarea indivizilor de a-și îndeplini sarcinile importante etc. Prin urmare, ele pot optimiza activitatea, dar se pot constitui și în factori de blocaj al dezvoltării. În general, realitatea organizațională demonstrează faptul că echipele au tendința de a-și asuma
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de eroi în romanul Desperado: eroii neputincioși (v. Ishiguro, Lessing, Gray, Swift, Ackroyd, Huxley, Orwell) și eroii țâfnoși (v. Barnes, Lodge, Bradbury, Fowles). Eroii neputincioși își duc povara rememorării cu resemnare și oarecare lirism. Eroii țâfnoși trec de la ironie la sarcasm și ajung tot acolo. Uneori câte un roman readuce nararea clasică, cronologia, doar pentru a o ironiza în final, după o cursă contra cronometru încheiată fără câștigător. John Fowles, de pildă, creează un suspans greu de suportat, care nu se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale politicienilor, indiferența față de limba folosită în articole sunt doar câteva dintre tarele unei publicistici aflată încă la început de drum la noi și care atrage critici virulente din partea jurnalistului. Analizând stilul publicisticii eminesciene, Dan Mănucă remarcă predilecția gazetarului pentru sarcasm și ironie: "Un inventar al procedeelor folosite de Eminescu pune în evidență prezența covârșitoare a sarcasmului și a ironiei, precum și absența parodiei, a umorului și, în genere, a ludicului. Dominante sunt însă câteva forme ale satirei, folosirea unui lexic tăios
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
încă la început de drum la noi și care atrage critici virulente din partea jurnalistului. Analizând stilul publicisticii eminesciene, Dan Mănucă remarcă predilecția gazetarului pentru sarcasm și ironie: "Un inventar al procedeelor folosite de Eminescu pune în evidență prezența covârșitoare a sarcasmului și a ironiei, precum și absența parodiei, a umorului și, în genere, a ludicului. Dominante sunt însă câteva forme ale satirei, folosirea unui lexic tăios, a afirmațiilor tranșante și a aprecierilor fără menajamente"306. Un exemplu în acest sens îl oferă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed multum, d. Chițu a presupus că copiii români sunt toți excepționali prin memorie și judecată și i-a încărcat cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
n-au spiritul nervos imitator, nici înjosit de apetituri și vanități particulare se țin, în chip firesc, departe de grosolăniile modelor intelectuale sau politico-sociale. Singură atenția acestor oameni mă interesează și mi-a călăuzit scrisul". Cu o ironie în umbra sarcasmului sînt ruinate visele războinice și militarizante care i-au animat pe beligeranți în prima conflagrație mondială. Cuvinte precum energie, voință, ideal sînt o prezență constantă în vorbirea europeană a epocii, într-un context în care generalul Moltke emitea o astfel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]