1,422 matches
-
lacrimile și zâmbi. Cei doi băieți se grăbiră să se apropie. - Noutăți? Întrebă Alexandru, parcă În treacăt. - Da! spuse căpitanul, cu un chip luminos. - Multe? - Două. - Ne faceți și nou cinstea de a ne informa... ? - Evident. Prima este oala cu sarmale, și a doua e plăcinta cu mere. Alexandru Îl privi pe Ștefănel, care ridică din umeri, spunând: - Mie mi se pare perfect. Se așezară cu toții la masă, În timp ce Erina scotea mâncarea din cuptor. Pe neașteptate, Cosmin spuse: - Nunta va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
azi a tot fost plecată prin alte părți cu echipa artistică a școlii... N-are astîmpăr deloc, farmazoanca! Se crede mare artistă și uite ce necazuri îmi face. Of, of! Acum, de-ar veni odată, că am lăsat oala cu sarmale pe plită și... Vine autobuzul! Vine! se auziră mai multe glasuri deodată. Mama Ilincăi se ridică repede și se apropie de trotuar. Bărzăunul stătu cîteva clipe pe gînduri, cu ochii țintă spre autobuzul care se apropia, apoi se hotărî, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
05 a.c. la tel. ... între orele... Doamna împreună cu bucătăreasa șefă de la Central și cu două gospodine, toate fostele ei eleve, s-au ocupat de prepararea bucatelor: antreuri și gustări calde și reci, budinci și salate, răcituri de cocoș, ciorbe răcoritoare, sarmale în foi de viță și de varză, fripturi de purcel, mânzat și pasăre, toate degresate și bine pătrunse, deserturi de mai multe feluri, salate și torturi de fructe, tortul miresei, pachete cu gustări pentru drumul de întoarcere al invitaților, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de făcut. "Păi, ce să fie? Acum turbăciunea e doar la cap. S-o lăsăm să moară creștinește când o cuprinde-o cu totul!" Iar cu totul, aproape o săptămână "turbăciunea" a trecut spre cele veșnice sub formă de fripturi, sarmale, răcituri. Și cum preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Vreau s-o omor. Da de ce? Fiindcă m-a lăsat flămând. Mi-a mâncat toată mâncarea. Și pentru atâta lucru vreți să lăsați șase căței orfani? Lăsați că avem noi mâncare destulă. Da și mâncari aveț? Chefali, borș de pește, sarmale și am uitat, a vem și saramură de biban cu mămăligă caldă. Atunși n-am s-o mai omor. Îl invitam, cum spuneam, de multe ori la masă dar mult mai des îl invita Maria. Fata era ca o membră
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în valoare din anul în care toate treburile casei rămăseseră în seama ei, fiindcă mamă-sa se îmbolnăvise. De dimineață făcuse cozonacul, îl copsese, scosese și tava cu friptură de la cuptor, fiersese carnea și legumele pentru salata beuf, mai avea sarmalele care nu puteau lipsi. Se făcuse deja seară. Ea împacheta umplutura de carne în frunzele de varză pregătite din timp, când aude soneria. Fiind singură, că unchiul se dusese în oraș după niște cumpărături, s-a apropiat de ușă întrebând
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
trage înăuntru nemailăsându l să-și termine cântarea. —Matei, băiatul meu din parc, dragul meu romantic, îl îmbrățișă fără să mai țină seama că era în șorțul de bucătărie ce i-ar putea împrumuta pete de făină sau mirosul de sarmale. Copleșit de iubirea ei, Matei își lăsă valiza, în timp ce Cecilia de-abia acum trece de la statutul de iubită la statutul de gazdă. Îi ia paltonul, îl pune în cuier, invitându-l înăuntru și îndemnându-l să se facă comod, după
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Mă scuzi că m-ai găsit în situație de bucătăreasă, dar... —Ești și mai apetisantă așa, îi sărută din nou buzele nelăsând-o să-și continue scuza. Poți să mergi în cameră să te uiți la televizor până împachetez ultimele sarmale. Le pun la fiert șiapoi putem sta de vorbă. Nu! Stau lângă tine. Îmi place să fiu cu tine. Hai, că te ajut și eu. —Du-te mă, istețule, vrei să te murdărești pe mâini? Nu le poți înveli cum
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
acum la bătrânețe. —Domnule Ardeleanu... Nici mata să nu mă iei cu domnul, ci să-mi spui simplu, unchiule. De acord? Sunt foarte de acord, unchiule! Nici mie nu-mi place protocolul când este vorba de persoane apropiate. —Ați terminat sarmalele? Da, le-am pus la fiert. Se simte mirosul de afară. Cum am venit din oraș, înainte de-a deschide ușa, acest miros m-a făcut 198 să mă simt ca-n România, că să știi, Matei, că aici oamenii
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
din familia ei, așezând rând pe rând bucatele pe care le pregătise. Au mâncat cu poftă și cei doi bărbați au lăudat-o pentru arta ei culinară. — M-a ajutat și Matei, unchiule! —Frumos! — Da, că ți am împachetat ultimele sarmale ca vai de ele. -mi-ai tăiat carnea, castraveții, morcovii, cartofii pentru salata beuf. Are o îndemânare la așa ceva, unchiule, de nedescris! Eu n-aș fi avut atâta răbdare a tăia cubulețele ca el. —Dacă-i toată ziua cu bisturiul în
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
secțiuni: calitatea terenurilor arabile, forestiere, noile denumiri pentru satele cu populație de limbă germană și pentru așezările coloniștilor. Cred că nimic n‑a scăpat: glodul Înțepenit de pe cizmele de cauciuc cumpărate de la un soldat beat; diareea apoasă provocată de niște sarmale alterate de la un birt din Indija; o aventură cu o servitoare bosniacă de prin Sombor, o răsturnare zdravănă de pe bicicletă În apropiere de Čantavira; o noapte de drum Într‑un vagon de vite pe linia Senta‑Subotica; târguitul unor gâște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Ionuț și prietenii săi, care colindau în fața geamului. Doamna Angela auzind colinda și cunoscând glasul lui Ionuț, ieși repede din camera Ioanei și se duse în bucătărie, unde ardea un foc bun de lemne și plutea un miros plăcut de sarmale. își petrecu sfânta seară alături de prietena ei, Eva și soțul acesteia, lângă care își găsi într-un fel alinarea. După revoluția din decembrie 1989 doamna Ramona Brădescu intră în posesia a 7 hectare de pământ, fostă proprietate a tatălui său
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
aievea de vietate Și din podelele de deasupra, cobora o masă albă, cu lumânări de ceară aprinse și câtime de colaci frumos împletiți, în câte opt vițe și cu vargă de aluat copt încinși jur-împrejur erau rânduiți, printre castroane cu sarmale poleite și printre străchinoaie anume cu pui rumeniți Iar eu am dat, atunci, să întind mâna, ca să ating colacii cei frumos rotați, iar ei zvâcneau, depărtându-se de mine, ca niște iezi care zburdă și nu rămase în loc, decât numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ieșeau niște muzici tânguioase, iar în blândețea ei și în netezimea ei, pâinea cea măreață mă amețea, ca ochiul de șarpe, sorbindu-mă și atrăgându-mă spre ea, cu toată ființa Deci, eu, ca să nu pățesc precum am pățit cu sarmalele și colacii cei mari, ca roata carului, deodată m-am repezit, prinzând pâinea cea mare, cât un sac de făină și încleștându-mă de ea cu amândouă căngile și ca să n-o scap, mi-am înfipt și dinții în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuvânt și cu temei neîndoielnic, toți se mirau că Vladimir nu se lăsa înfrânt nici de limpezimea, faima și finețea whiskyului, nici de plinul bărdacelor cu vinuri galbene de Odobești, nici de castroanele cu răcituri de curcan sau de aroma sarmalelor făcute de Zoe, așa cum se înveleau ele pe Valea Siretului: în foi de varză murată, cu umplutură de carne mai mult decât cu amestec de orez, fierte încet, la foc mic. Nu avură succes la el decât borșurile Zoei, fierte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dar de ce nu se dă drumul să se aducă la pușcărie toată cantitatea de alimente de pe o lună o dată, că mama nu are bani să vină de patru ori. Poate face odată bani și atunci bagă mai multe kilograme de sarmale la copil. Alfabetizare Luni și marți, 13 jumătate-15 Pakular Budi A. E. profesor Iordan Cherecheș Mandin Callo Moise Gavrilă Zanfir Domnule comandant, Subsemnatul mesevist, născut la..., fiul lui și al lui..., vă rog să-mi aprobați vizita la masă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cu ochii pe copilașii lor, că de fapt, când ajung adolescenți, atunci trebuie mai mult supravegheați. Pachetul de la mama e dragostea mea. Păi, n-am primit niciodată colet, ea vine, face ce-mi place, uite, îi spun să facă mămăligă, sarmale, mămică, vreau și eu pește, nu mult, așa, puțin, prăjit, ciorbiță făcută din mâna lui mama, și i-am cerut să-mi aducă apă de acasă. Apă de la puț mi-a adus... și a zis, hai, mamă, ți-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
obrajii umflați și oricând pot să-i stropesc, dar îmi pare bine pentru că acuma o să mă plângă. O să se-adune toți, ca de Paște, când stau la coadă la cuptorul de cărămidă, cu tăvile de cozonac crescut și oalele cu sarmale, și-o să vorbească-ntre ei și-o să mă plângă și-o să le pară rău. „Păcat de el...”, așa o să zică. Și eu n-am să mă ridic și n-am să umblu, pentru că știu că ei plâng, chiar și directorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
doliu, văduva, bănuiesc. - Ăăăă, ăăăă... îi țin isonul, din spate, două femei mai tinere, cu broboadă. - Costăchel, Costăchel, sufletul meu... - Ăăăă, ăăă, ăăăă... repetă cele două. - Costachel, inima mea și viața mea... - Ăăăă, ăăă, ăăă, ăăă, se-aude ecoul. - Ce sarmale bune mai făceai tu, inima și sufletu’ meu care arde... - ...care arde... - Ce borș bun mai făceai tu, ce vinișor bun mai făceai tu... - ...tuuu... - Cum am să pun eu masa și tu n-ai să vii să mănânci, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Îți las tabloul, poți să-mi dai milionul când iei avansul. Am încredere în tine, te-aștept. E o compoziție absolut unică... - N-aștepta nimic! Ghilotina n-a fost totuși o invenție chiar atât de rea. Mă lupt cu niște sarmale cu râturi de hipopotam, uriașe, borțoase, băloase, care mă aleargă pe străzi, cu pelerine enorme din frunze de varză și de viță, împroșcându-mă ca niște sepii cu dâre de smântână și jumări. Când am crezut că le-am păcălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
au imobilizat, fără să asculte rugămințile mele. Foile de varză cresc ca niște pânze de corabie, se lipesc cu ventuze de obrajii mei, se desprind cu tot cu piele, mă arde, urlu, mă zbat, pe urmă presară cineva piper pe răni... - Din sarmale-ai venit, în sarmale te-ntorci, fie numele sarmalei lăudat! Îmi înfig o pâlnie în gâtlej și încep să mă îndoape ca pe gâște, scutur din cap, dar frunzele mă țin strâns, să înghit tot. Nu mai am scăpare, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
asculte rugămințile mele. Foile de varză cresc ca niște pânze de corabie, se lipesc cu ventuze de obrajii mei, se desprind cu tot cu piele, mă arde, urlu, mă zbat, pe urmă presară cineva piper pe răni... - Din sarmale-ai venit, în sarmale te-ntorci, fie numele sarmalei lăudat! Îmi înfig o pâlnie în gâtlej și încep să mă îndoape ca pe gâște, scutur din cap, dar frunzele mă țin strâns, să înghit tot. Nu mai am scăpare, prin vene îmi curge deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
varză cresc ca niște pânze de corabie, se lipesc cu ventuze de obrajii mei, se desprind cu tot cu piele, mă arde, urlu, mă zbat, pe urmă presară cineva piper pe răni... - Din sarmale-ai venit, în sarmale te-ntorci, fie numele sarmalei lăudat! Îmi înfig o pâlnie în gâtlej și încep să mă îndoape ca pe gâște, scutur din cap, dar frunzele mă țin strâns, să înghit tot. Nu mai am scăpare, prin vene îmi curge deja borș și tocătură, mă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu a făcut ultimele două ore, au venit de la sanipid să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă pune tat-tu să mătur. Tata te pune în fân ca pe cloșcă, am văzut. Tata nu te bagă în casă, casa este a lu mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tata în șură până trece potopul! Înfiptă până la brâu în lutul proaspăt, crucea pocnea muguri. Bunica Lențuca a urcat spre cer în genunchi, ca o sfântă. Când au ajuns acasă, în tindă, vecina Varvara a pus masa: borșul era sleit, sarmalele crude, mămăliga aburea la fel în fiecare porție. Un scaun a rămas stingher: tată-său a uitat-o pe mamă-sa deasupra mormântului cu pântecele desfăcut, acolo s-a născut cel de-al patrulea copil și tot acolo l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]