1,495 matches
-
național. Dispoziția respectivă a facilitat scoaterea din România, în absența oricărui control, a unor bunuri de patrimoniu, de mare valoare, care, în mare parte, au fost pierdute iremediabil pentru România. Un exemplu, poate cel mai evident, dar și suficient de scandalos, în acele vremuri, a fost acceptarea tacită de mutare necomercială în Ungaria a renumitului complex de prelucrare a produselor de carne "Comtim", considerată atunci drept cea mai performantă fabrică de mezeluri și alte produse din carne, care lucrase încă de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la Moscova. Din primăvara anului 1991, aveam informații despre prezența în Cipru a unor tinere, angajate prin diferite restaurante ca debarasatoare sau ajutoare de ospătari. Adevărul despre această nouă afluență din România în Cipru l-am aflat printr-o întâmplare scandaloasă. Reușisem să facem mutarea sediului ambasadei în fosta reședință a ambasadorului cehoslovac. Acolo îi instalasem pe șofer și pe secretară, în demisolul clădirii, care avea intrare separată de aceea a accesului persoanelor oficiale, a cetățenilor care solicitau asistență consulară sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
tot ofițer, blond și frumos ca un prinț din romanele rusești, și două fete „serioase“, care nu jucau cărți (din care cauză mie îmi păreau mai moderne). Fratele lor, colonel încă tânăr și arătos, avea să fie implicat în mondenitatea scandaloasă a Bucureștiului postbelic. Aiudul era un oraș unguresc, cu tradițiile înscrise pe zidurile solidelor edificii instituționale (școli îndeosebi, dar și penitenciarul voluminos ca o cetate, mai la margine și doar pentru pușcăriași de drept comun), oraș nordic, sobru și înghețat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
naveta ca să urmeze cursurile la Aiud). Mizerabil (sau doar rudimentar) îmbrăcați, mi se păreau murdari (unii miroseau îngrozitor a transpirație, ceea ce îmi producea greață la orele de educație fizică în sală) și, în general, erau de o vulgaritate pentru mine scandaloasă. Limbajul părinților mei a fost întotdeauna de o decență simplă, naturală, cuviincios burgheză și orice vocabular necuviincios îmi zgâria urechile, mă ofensa chiar dacă nu-mi era adresat mie. Eram deci scandalizat de înjurăturile lor (teiușenii, mai ales) și cum, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
decât cu desfrâul cu zarva lui, până la a nu mai putea să se lipsească de ea, și nu-l mai atrăgeau decât larma, tumultul și excesul. Asta l-a împins adesea s-o ia razna într-un chip extravagant și scandalos, să amestece în petrecerile sale vorbele cele mai nelegiuite și să găsească un rafinament excesiv din a-și alege, pentru dezmățurile lui cele mai deșănțate, cele mai sfinte zile, cum i s-a întâmplat în timpul regenței sale cu precădere în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ale lui Marat, dar din alte puncte de vedere nu i-a făcut dreptate. O dreptate pe care Marat n-a obținut-o în cursul vieții sale: o rară fatalitate pe care o datora orgoliului său nemăsurat și diatribelor sale scandaloase. De exemplu, academicienii s-au înverșunat împotriva experiențelor asupra luminii, focului, electricității, dar nu l-am văzut pe nici unul distin gând și declarând ce anume era nou în aceste experiențe; nimeni nu voia nici măcar să-i pronunțe numele, atâta teamă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
gândeam că sunt de folos publicului. Doamne, ce groaz nică greșeală am făcut! Citind câteva dintre numerele sale, am rămas năucit! Oare cum putea un autor care se respectă să se coboare până la un ton atât de josnic, atât de scandalos, atât de atroce? Recunosc că îl socoteam pe Marat scriitor mediocru, logician incoerent, incredul în morală, ambițios și dușman al oricărui talent; dar nu-l credeam în stare să violeze toate principiile, toate legile, mergând până la a-i calomnia pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
seară. Într adevăr, am auzit vorbind despre însemnările acestea pe mai multe per soane care păreau înspăimântate de existența lor. Neîndoielnic este că ar fi putut oferi materia unei scrieri foarte picante, dar totodată, nu încape îndoială, din cale-afară de scandaloasă. TALLEYRAND 1754-1838 SIEYÈS Nimeni nu are un spirit mai viguros decât Sieyès; inima îi e rece, iar sufletul nevolnic; inflexibilitatea o are doar în cap. Poate să fie neomenos, pentru că orgoliul îl împiedică să dea înapoi, iar frica îl ține
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
detestând mâine ceea ce-i plăcuse astăzi, dacă aceste memorii există în întregime, lucru de care mă îndoiesc, și dacă a păstrat versiunile contrarii, este probabil că judecățile asupra aceluiași fapt, și mai ales asupra aceluiași om, se contrazic în mod scandalos. Nu cred în depunerea manuscriselor sale în Anglia; pretinsul ordin ca ele să nu fie publicate decât peste patruzeci de ani mi se pare o scamatorie postumă. Leneș și fără cultură, natură frivolă și inimă inconsistentă, prințul de Bénévent se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
XIV-lea. CAUMONT, JOSÉPHINE-LOUISE DE, contesă de Balbi ă1763-1836). Doamnă de onoare a contesei de Provence, soția fratelui lui Ludovic al XVI-lea. După refugiul aristocrației la Koblenz, pe Rin, în 1792 se retrage în Olanda, unde are o legătură scandaloasă cu contele d’Archambault. -CHASLES, VICTOR-EUPHÉMION-PHILARÈTE ăChartres, 1798-Veneția, 1873). Critic literar și traducător, povestitor și poet. După absolvirea liceului „Ludovic cel Mare“, tatăl său, mare admirator al lui J.-J. Rousseau, îl obligă să facă ucenicie la un tipograf. Este
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un plan diabolic, care a debutat prin încercarea de însănătoșire a moravurilor din Roma. Influențat de soția sa, Augustus devine necruțător față de desfrâul public, fără a lua în seamă ce se întâmpla în propria familie. Paharul se umple la comportarea scandaloasă a nepoatei sale Iulia Minor, care face ca întreaga familie imperială să cadă în disprețul general. Durerea pricinuită îl determină pe Augustus să-și trimită nepoata în exil pe o insulă, fapt care a fost totodată începutul unei campanii de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ne vorbește de compțiune și imoralitate!" Cum poate să crează d-lui că noi, în această țară, nu ne cunoaștem unii pe alții? Că nu știm cine este cinstit și cine nu? Că n-am auzit unde se află stările scandaloase și lefurile cumulate? În ce parte dezinteresarea și în ce parte specula nerușinată a tot ce este mai sfânt?"481. Concluzii După ce am întreprins în capitolul anterior o analiză structurală a limbajului politic eminescian, utilizând modelul hexadic de analiză situațională
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bucurie a poporului. Și puțin după aceea se dădu zvon mare că regele devalorizase monedele [...]. În acel an 1577, nevoia și sărăcia erau atît de mari încît oamenii mărunți strigau și plîngeau în număr mare pe străzi, ceea ce era lucru scandalos și lamentabil [...]; căci din cauza devalorizării monedelor, cei care aveau grîu nu voiau să dea din el. Lucru de plîns! Și de altfel sărăcia era atît de mare încît meșteșugarii nu găseau nimic de cîștigat și nici de vîndut [...]. Și în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-se, dimpotrivă, cu fanatismul literalist. Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trebuie raportate valorile artistice, dezorientează și trivializează gustul public, neputând să-1 ridice. Această invazie de amestecuri hibride asupra întregii societăți, prin mijloacele uriașe de reproducere, actualizează problema moralității în artă mai mult decît un roman pornografic sau decât un tablou scandalos. În secolul trecut, când s-a lansat teoria cinică a artei pentru artă, se spunea: „Noi suntem o elită creatoare; scriem și pictăm pentru spiritele aristocratice care ne înțeleg. Ceilalți n-au decât să ne ignore!” Astăzi însă publicul mare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu se strecoare erori. b) istoria producțiilor anormale (Historia praetergenerationum) sau istoria naturii abaterilor sau a pretegenerațiilor. Dacă prima parte a clasificării este una normală pentru acea perioadă, cea de a doua putea fi considerată, nu numai îndrăzneață ci, chiar scandaloasă. Anomaliile erau considerate drept pedepse divine și alcătuiau un subiect tabu. Încercarea de a realiza o istorie a acestora era de neconceput. Bacon a constituit prima istorie a anomaliilor pe care le considera ca importante pentru identifica adevărata cauză a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
O propoziție-diagnostic: „Trebuie să fii evreu ca să știi ce înseamnă disprețul”. Este consiliat să fie rabdător, să nu se revolte, i se spune că atitudinea pasivă îl poate pune la adăpost de persecuții, dar totul i se pare „straniu și scandalos”. Iată și un „beneficiu” al acestor experiențe: învață să privească cu atenție în jur, să observe cum se construiește imaginea despre Celălalt, să constate că Altul iți oferă mai multe informații despre tine ca actor social decât poți obține analizându
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
secolul nostru (secolul XX, n.n.Ă prin cuprinderea unei umanități occidente, prin adâncimea psihologică și prin dublarea eseistică a narațiunii, este simetria germană a operei lui Marcel Proust." În studiul Baudelaire-comemorativ, Vladimir Streinu surprinde marele paradox al existenței baudelairiene: biografia scandaloasă a omului Baudelaire a întunecat mult timp receptarea adecvată a unei opere geniale. Cât privește criticul de artă, acesta și-a depășit contemporanii prin intuiție, gust, profunzime, studiile sale egalând în valoare creațiile nemuritoare din Les fleurs du mal: "Abia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
-se, dimpotrivă, cu fanatismul literalist. Sfîrșitul Evului Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a trăi care poate fi începutul iubirii, adică păsul pentru celălalt. E un fel de apostolat pe care încearcă să-l aplice Sem. Iubirea se învață după manual? Trebuie să deprinzi tehnici ca să intri în sfera comuniunii? Aceste întrebări sunt scandaloase, mai ales că Andi găsește în biblioteca pocăitului cărți de manipulare, care dau rețete. Ei bine da, pare a fi răspunsul liniștit al prezbiterului, uneori e nevoie de tactică pentru a câștiga bunăvoința oamenilor care sunt sceptici, rezervați, reținuți deși
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
expirarea condamnării, Constantin Noica se oferă să devină, din proprie inițiativă (detaliul este esențial), antrenor de... marxism (sic !). (Nu mai cităm întreg pasajul care, orice s-ar spune, sună azi destul de penibil 5. O mică paranteză pur personală: cel mai scandalos aspect al dialogului de atunci este, după noi, cel care se referă însă la cei ce au avut generozitatea să ne elibereze; cu alte cuvinte, o eliberare la sfârșitul unei condamnări expirate legal, după un proces înscenat, devine un act
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
total arbitrare unor idei și cuvinte. Și rămâne o întrebare dacă o semantică atât de laxă, de elastică etc. este cu adevărat specifică unui filozof în sensul clasic al cuvântului. La prima vedere, unele accepții și afirmații pot părea chiar scandaloase. Iată doar câteva exemple. într-un loc din Jurnalul de idei 8 se reproduce o confesiune făcută tot cu prilejul primei călătorii în Occident: Le spun că fericirea are mai multe gusturi și comunismul mi l-a dat pe cel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
satisfacție și, în primul rând, pentru scara de valori pe care ea o recunoaște, o discută și o propune. Criticul de o evidentă personalitate are curajul să apere o teză care pentru mulți dintre noi poate părea riscantă și chiar scandaloasă. Oricum nepopulară și anume: literatura este, în sine, o activitate secundară, față de obiectivele centrale ale ființelor omenești și ale forțelor centrale ale istoriei: justiția socială și progresul economic, controlul mediului înconjurător natural și salvarea sufletului, sexualitatea și foamea, sporirea cunoașterii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci liber și independent. Cu alte cuvinte, valorile oficiale neagă în mod radical teoretic și practic totalitatea valorilor autentice. Heteronimia lor este imperativă, abuzivă și represivă, expresie directă a statului polițist în domeniul cultural. Teoria valorilor pure pare o aberație scandaloasă și intolerabilă. Ceea ce un sociolog român, uitat pe nedrept (Mihai Ralea), numea sancțiunile premiale, sunt impuse, în sfârșit, printr-un întreg sistem de instituții și metode, care au avut este mereu o evidență eficacitatea lor. Ne referim la Academie și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mod fundamental, deschisă, aleatorie. Și această nouă realitate contrazice, din plin, miturile criticii noastre literare. Una din marile sale iluzii eroare de care ne lovim mereu este că ea fixează valoarea. Dimpotrivă, recepția poate fi și imprevizibilă, capricioasă, uneori chiar scandaloasă pentru ierarhiile și clișeele noastre interne. Autori, opere, creații, cu mare priză națională, pot fi cu desăvârșire ignorate în străinătate. în mod perfect legitim și invers: autori practic nerecunoscuți sau devalorizați în țară pot fi, dintr-o dată, receptați și consacrați
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]