88,416 matches
-
sinteza, profunzimea și superficia, mecanismul ca ansamblu, dar și funcțiunile sale, cum ar fi comunicarea interioară a elementelor, de pildă, sînt coordonatele mari ale acestui fenomen, pe cît de simplu în aparență, pe atît de complex în alcătuirea sa intimă. Schimbînd ce-i de schimbat, pictura lui Neagu este un adevărat ecorșeu al imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga textură a viscerelor sale geometrice. Dacă pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exterioritate
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
mecanismul ca ansamblu, dar și funcțiunile sale, cum ar fi comunicarea interioară a elementelor, de pildă, sînt coordonatele mari ale acestui fenomen, pe cît de simplu în aparență, pe atît de complex în alcătuirea sa intimă. Schimbînd ce-i de schimbat, pictura lui Neagu este un adevărat ecorșeu al imaginii, în a cărui transparență se poate citi întreaga textură a viscerelor sale geometrice. Dacă pictura suferă un proces de abstractizare în sensul desprinderii sale de orice exterioritate, dar și unul de
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
se bea, se primește în vizită, se scriu cărți. Cum s-a ajuns la această diversificare a funcțiilor? În afară de patul de dormit, restul locuinței s-a mutat parcă în spațiul dintre mesele de marmură, expus ca într-o vitrină. Se schimbase ceva în felul de trai în vremea ocupației naziste, epocă de privațiuni materiale, de supraveghere, de tensiuni. Din lipsa mijloacelor de subsistență nu s-a mai cultivat obiceiul de a invita acasă pe cineva, prieten, coleg sau vecin. Odată cu încetarea
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Sînt descrise reuniuni simandicoase cu participare internațională, la care oamenii noștri dau de cele mai multe ori cu bîta în baltă. Lumea nu se poate civiliza peste noapte, indiferent de ingineriile financiare care au dus la rotunjirea conturilor, moravurile seculare nu se schimbă cu una cu două, iar comportamentul unora dintre compatrioții noștri frizează grotescul. Bufetul suedez organizat cu prilejul diverselor reuniuni internaționale rămîne pentru oamenii cu ștaif din România o probă de bază la concursul de dat în stambă: „La vederea meselor
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
originalitatea acestei reviste. În anii ’50, exilul românesc, oriunde era el, la Paris, Madrid sau Buenos Aires, era foarte politizat și dorea, în mod firesc, să-și arate atitudinea ostilă față de România comunistă și speranța că această situație revoltătoare va fi schimbată mai devreme sau mai târziu. Dar intelectualii din exil - după cum țineau să arate - duseseră cu ei adevărata Românie și o etalau ca pe un blazon de noblețe spirituală sau ca pe un act de identitate. Nu e întâmplător că ziarele
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
cel puțin a politicianului român postdecembrist - imaginea României. Irina Marin: Sunt românii capabili să transmită o imagine pozitivă? Dennis Deletant: Simplul fapt că guvernul României este preocupat de imaginea României arată, după mine, și faptul că nu s-a prea schimbat mentalitatea conducerii de la București față de cea din anii comunismului, pentru că mi-aduc aminte că, atunci când am fost numit aici la facultate în anul 1969 și am avut prima mea întâlnire cu atașatul cultural al Ambasadei României din Londra, imaginea României
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Noi nu știm nici pînă acum cîți oameni au trecut prin închisorile comuniste timp de cincizeci de ani. Și încă nu s-au dezvăluit multe «enigme»... S-ar putea spune că un intelectual nu are puterea de a decide și schimba cursul istoriei. Dar este în puterea lui să declanșeze și să orienteze o dezbatere asupra anumitor subiecte; să creeze și orienteze opinia publică. În cazul menționat - apariția cărții Un tigru de hîrtie - nimeni nu i-ar fi împiedicat să dezbată
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
mea publică; interdicția de a publica anumite cărți, interzicerea de a primi un pașaport pentru a participa la un congres în Occident, blocarea criticilor sau protestelor publice etc. Dar Securitatea intervena și în viața personală: infiltrarea unor informatori pentru a schimba anumite decizii în familie, confiscarea la vamă a unor scrisori trimise prin anumiți prieteni, dezinformarea și lansarea de zvonuri false pentru a mă compromite (aș fi făcut «tot tapajul» în jurul meu pentru că eram colaborator al Securității) etc. etc. S-a
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
să creadă că de la el “vor rămâne câteva cărți de poezie adevărată”. Și de Nichita Stănescu multe au despărțit-o, ceea ce nu o împiedică azi să afirme cât se poate de limpede și în răspăr cu opiniile negative recente: “a schimbat limbajul poeziei. După el nu se mai scrie așa cum se scria înainte”. Receptați simpatetic sunt Virgil Mazilescu și Marius Robescu, alături de care Ileana Mălăncioiu și-a făcut “ucenicia”, desigur Gabriela Melinescu, “personalitate infinit mai puternică decât li se pare celor
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
eu pot să traduc formula, sunt chiar atât de deosebite de actele obișnuite ale existenței ?... Ianuarie 2004. Abia acum, parcurgând notele acestui caiet jerpelit, îmi dau seama de travaliul interior neîntrerupt nici măcar de întâmplările teribile ale epocii ce aveau să schimbe gîndirea a generații întregi. Unii au retractat. Alții, puțini, au tăcut. Kant spune că a retracta este o trădare, pe cînd a tăcea în fața autorității, poate fi o salvare... Așadar, măcar unii tăcură... Cartea, de fapt lectura, instrucția, însușirea valorilor
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună bine, introduc sau, dimpotrivă, omit cuvinte, aspecte ce schimbă sensul ideilor, apelează la o topică ce năucește pe cititor prin nebulozitatea ei, nu catadicsesc să verifice semnificația unor termeni, nu cunosc geografie istorică, fac grave greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
despre faptul că Gazeta literară promovează, și “încă din primul număr”, “ideologia comunistă”. Nu încape îndoială că, mai ales în primul deceniu de apariție, Gazeta literară este tributară acestei ideologii, ca și realismului-socialist. De pe la mijlocul deceniului 7 încoace, lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de pildă după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
cu acest citat la Testamentul unui eminescolog -, nici astăzi nu s-ar putea spune exact cîte poezii a scris Eminescu. Multe sunt așterneri de versuri fără titlu, altele se ascund, abia întrupîndu-se, în dispersiunea așternerii lor pe hîrtie; altele își schimbă atît de profund inspirația pe parcursul evoluției lor, încît de la un stadiu încolo putem vorbi de nașterea altei poezii: cîteodată aceeași inspirație duce la două sau mai multe redactări care, deși înrudite între ele, nu pot fi considerate exact aceeași poezie
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
inconfundabilă a celui care ne-a încântat ani de zile prin emisiunile de la „Europa Liberă” sau „Deutsche Welle”: e făcută cu aplomb, cu farmec, cu inteligență, cu o șiretenie bonomă în plasa căreia cad, spre deliciul telespectatorilor, toți invitații săi. Schimbând studioul cu strada, Emil Hurezeanu a făcut saltul de la talk-show la walk-show. Aceste exerciții peripatetice îl reconfirmă ca pe-un fermecător partener de dialog și un pătrunzător analist politic și social. Una dintre cele mai spectaculoase ediții din ultima vreme
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
luăm în considerare și pe foștii securiști din Armată (așa-numiții „ceiști”), cei mai odioși dintre ofițerii în uniforme verzi, putem avea o imagine destul de limpede a mentalității primilor recruți ai lui Măgureanu. Că pe parcurs lucrurile se vor fi schimbat într-o oarecare măsură, e posibil, deși am rezerve uriașe la acest capitol. Tocmai de aceea, mi se pare neobișnuită, ca să nu zic suspectă, cariera spectaculoasă a unui simplu civil căzut din lună în plasa atât de complicată a serviciilor
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Alex. Ștefănescu Mihaela Șchiopu este graficiana care a schimbat înfățișarea revistei noastre. A făcut-o după chipul și asemănarea ei. A fost o operație grea și dureroasă, dar s-a terminat cu bine, pentru că artista a preocedat cu tact, cu delicatețe, și a mai și cedat atunci când protestele deveneau
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
și a publicat cu mari dificultăți în anii ’30, conflictul culminând cu cenzurarea romanului Agostino sub pretext de imoralitate. După intrarea în vigoare, în 1938, a legilor rasiale, mama sa Gina De Marsanich reușeste cu ajutorul unui frate, deputat fascist, să schimbe numele familiei din ebraicul Pincherle în Piccinini. Din aceeași perioadă datează de altfel câteva scrisori prin care Moravia îi solicita lui Mussolini, într-un stil în care astăzi este greu de stabilit limita dintre deferență și servilism, să îi permită
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
se păreau toate la fel), găsi în sfârșit alt telefon, dar își dădu seama că nu are monede poloneze. Doar două bancnote, nici măcar nu știa dacă valorau mult sau puțin. Porni în căutarea locului unde ar fi putut să le schimbe, dar singurul magazinaș pe care îl găsi arăta cu desăvârșire părăsit. Era la urma urmelor duminică. Se gândi cu spaimă că nu a făcut bine ieșind din casă, ea sigur s-a străduit să-l găsească, poate chiar îl aștepta
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
trăit mica revelație că trebuie să scriu pentru că n-am alte îndemânări; că există o măruntă comunitate de excluși care supraviețuiește prin acest fel de iluzie.” Încă de la primul poem, tonul este atins de o oarecare resemnare. Nimic nu pare schimbat prea mult, dar poetul a obosit puțin, e mai confesiv și mai concesiv, revolta s-a mai așezat, iar blazarea pare acum asumată. De aici și dedublarea. Mai exact, recunoașterea cu cinism a necesității dedublării. Ipostazele nocturn-diurn, intim-social se diferențiază
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
învăluită pînă acum trebuie să pună pe gînduri editurile noastre” (p. 123). Din presa culturală a începutului de deceniu șapte sînt eliminate toate referirile la opera scriitorilor români emigrați în Occident, dar și la scriitorii români din Basarabia. Situația se schimbă de o manieră spectaculoasă începînd cu anul 1963. Cenzorul romanului Întoarcerea din război de Radu Teodoru face un clin d’oeil spre superiorii săi cînd relatează un episod din carte în care consilierul Avram Goldenberg de la Ministerul Justiției vine în
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
în această postură umilitoare. Evident, Năstase nu-și va da demisia și nici marii săi negociatori nu vor beneficia de caragialiana lovitură „spate, gios”. Vom continua să vorbim cu aroganță de rătăcirile neamțului în Bulgaria, neobservând că lucrurile s-au schimbat cu totul, și că bulgarul a ajuns demult în Germania.
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
Pam Gems nu ocolește schema: în anii de după marea glorie, Marlene Dietrich continuă să dea concerte prin capitalele lumii, își amintește de importantele persoane care au adulat-o, construiește micile minciuni menite să dovedească lumii că nimic nu s-a schimbat, își revarsă ranchiunele și drapată în gloria trecutului luptă cu prezentul: cu impresarii, cu cabinierele, cu publicul, cu propriile amintiri, cu teama de moarte. Spectacolul de la Teatrul de Comedie începe cu secvențe din filmele Marlenei: imaginile alb-negru venite dintr-o
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
scenele de sex, dar n-are nici un fel de scrupule în a arăta cadavrul plin de sânge al unui client ucis de tată într-o toaletă publică. Vorbește printre rânduri, tot acolo unde strecoară notații justificative despre prostituata sfântă care schimbă viețile celor cu care se culcă. Aceștia se trezesc peste noapte budiști. Această ediție a Berlinalei a fost una a femeilor. Catalina Sandino Moreno, tânără columbiană neprofesionistă, a primit Premiul de interpretare (ex-aecquo cu Charlize Theron din Monster). Columbianca interpretează
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
modestă și luminoasă) a fost una justă. Cea cu care columbianca a împărțit premiul, Charlize Theron (care a luat acum și Oscarul), pe mine nu m-a convins în Monster, altfel foarte bun film de debut al lui Patty Jenkins. Schimbată cu totul, mai masivă, pistruiată, cu un fel de proteză ca să-i modifice gura, sud-africana face, e drept, un mare salt, însă interpretarea ei e prea mult fizică și prea puțin trăită. Totul e pe față, totul e agitație, gesticulație
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]