3,006 matches
-
luăm pe Grisa să ne ducă acasă si gata. Bună idee, sare Budușcă, are popa un vin de pomină. Sus fuguța. Revolver ai? Dacă ne ies hosii la Repedea, să le fasem fasă. Uite-l colea. Și au plecat la schit, lăsându-l pe Grișa la Bolta Rece. Acolo, chef nu glumă, până a doua zi dimineață. La înapoiere, beți fiind, scapă Budușcă, de pe capră, calul la vale și ține-te goană, săreau scântei, nu alta, se fereau căruțele, își făceau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
drumul ce duce la podgoria Copoului. Podgorie întinsă în jurul mănăstirii Sfântul Atanasie, despre începuturile căreia vorbește Nicolae Iorga în niște note de călătorie de prin 1907. El spune că o mână de călugări a ridicat aici în Codrii Iașilor un schit din “scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea s-a risipit. La 1702, Constantin Duca voievod
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
împreună cu soția și fiii săi scriu că au “vîndut... trei fălci de vie în Dealul Urșulei... Iar cele trei fălci de vie le-am vîndut dumisale lui Iane Hagi de la Dealul Mare”. Acest “Iane Hagi” nu-i altul decât ctitorul schitului de la Hadâmbul. Cum se vede treaba, nu-i chip să facem un pas fără să ne întâlnim cu Gheorghe Duca. De această dată, în preajma unei călugărițe: “Adecă eu, Ilisafta călugărița,... am vîndut trei fălci de vie , care sîntu la Valea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
caloriile lor sunt obținute, în special, din carbohidrați”. Regimurile alimentare pe bază de legume, cu un conținut scăzut de grăsime și proteine și cu un conținut mare de fibre sunt, fără îndoială, factori foarte importanți pentru longevitate. Regimul respectat în schiturile taoiste tradiționale din China antică erau exact de acest tip, iar japonezii longevivi au un regim alimentar pe bază de pește proaspăt crud, nemodificat prin gătit, consumat împreună cu legume proaspete și cu multe produse din soia. Pare evident din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ea nu este deloc Încurajator. Poate că această reticență exista și În sufletul autoarei care a scris poemul de mai jos. Dar, Încrezătoare, În drumurile ei, Într-o binecuvîntată zi de primăvară, undeva departe de lume, a deschis poarta unui schit. Și n-a trebuit să vadă mai mult decît bănuții risipiți prin iarba fragedă. Cutia milei s-a transfigurat dintr-o dată Într-un spațiu de o nemăsurată bogăție. În acel loc de verdeață promis și găsit În modul cel mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În acel loc de verdeață promis și găsit În modul cel mai neașteptat acolo unde toată suflarea poate avea acces fără restricții. Ar putea dacă, măcar din cînd În cînd, s-ar lăsa la mila Domnului. cutia milei - prin gazonul schitului bănuți risipiți Doina Bogdan Wurm Ceainicul de-argint teiul Înfloritbunicul nu mai vinde ceainicul de argint Cornel C. Costea Nu știm precis cum se conjugă teiul Înflorit cu hotărîrea bunicului de a nu mai vinde ceainicul de argint. Există, dincolo de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
i-a fost scris... Sus pe cer, în mintea ei adormită, ciocâriile se legănau nevăzute... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios, care îngheța nările. Soarele abia se zărea printr-o spărtură, de nori, sus în cumpăna amiezii. Clopotele băteau la Schitul din deal, de sfârșit al Sf. Liturghii. Era în ziua Bobotezei. Băteau rar și adânc, parcă, numărând clipele. Dangătele lor nu mai erau bătaie de clopote, erau tremur în carne. Iarnă aspră și geroasă cum demult n-a mai fost
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
atunci, fata îi mai dete drumul unui alt rând de lacrimi, până s-a răcorit, dar nu s-a împăcat... Într-o zi, pe la sfârșitul lui aprilie, pe la scăpătatul soarelui, Anton și bătrânul Toma, urmați de Suru, ajunseseră prin dreptul Schitului din deal. Înaintau în inima codrului, pe poteci neumblate de om, călcate doar de sălbăticiuni și jivine. Pământul mirosea a iarbă crudă, a mintă sălbatică și a jir, prin dreptul fagilor. - Trebuie să-l ducim cât mai departe, Antoane... să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ar fi fost. În acest gol trăia imaginea mamei ei. Deodată, tresări... Dangătul clopotului de la biserica din sat, din vale, lovi aerul de parcă ar fi lovit-o în piept cu ceva. Aproape în același timp se auzi și clopotul de la schitul de sus, de sub creastă, vălurit peste vale. Băteau de vecernie... A doua zi era Duminică. Tresări... Gânduri nebune îi alergau prin goana sângelui. Întreaga-i ființă se prefăcu într-un strigăt pe care-l sfărâmă între dinți... îl înăbuși cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ha, râseră, în cor, cei doi băieți. Oi fi fost, dar cum de-ai ajuns vedenie omenească? Am fost prins și am fost închis la ocna cea mare din Munții Neamțului. Dar am scăpat și m-am ascuns la un schit , până când, într-o seară, la vecernie, am văzut pe Sf. Dumitru, care mă îndemna să plec spre locurile pe care le-am umblat și să ajut fiii oamenilor pe care iam furat. Și cine or fi aceia? Pesemne, voi, dacă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să primească binecuvântarea mitropolitului, care ținuse slujba mare, împaratească, la schitul vestitului calugar. Toată suflarea astepta, cu infrigurare, sosirea Domnului, care dorea sa tina primul Divan in noua capitala a Moldovei. Decuseară, sosiseră în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
căpitanul gărzii domnești, cu cincizeci de oșteni vrednici, plătiți din galbenii domnitorului, cu porunca să i prindă pe cei doi fugari și să-i aducă îndărăt la Hîrlău. Căpitanul Grigorie, oștean vrednic și curajos, luă urma fugarilor, care trecuseră pe la schitul lui Zagavei și urcaseră Dealul Basaraba, mergând pe drumul Sucevei, cu gând să ajungă în vechea capitală a Moldovei și, de aici, drumul era deschis spre meleagurile șleahticilor leși. Călăreții ajunseră pe platoul Sângeapului, care străjuia pădurile din jur. Un
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
bușteni se-nșirau din loc în loc, urâțind peisajul. Stațiuni montane își risipeau cabanele îmbrăcate-n trandafiri pe pante-nsorite, pe când pe munții din jur brazii verzi-întunecați se-ndesau unul în altul ca mușchiul pe o piatră umedă și umbrită. Un schit de maici... un luminiș pe marginea șoselei, cu o vacă greoaie păscând, trasă de funie de o fetiță de cel mult patru ani... autoturisme încinse depășindu-ne pe asfaltul pătat de ulei ars... și colegii mei urmîndu-și repertoriul fără sfârșit
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
creat un puternic curent În rândul conducătorilor lumii spre a da importanța cuvenită păcii și a salva umanitatea de dezastrul unei catastrofe nucleare. Buldozerele lovesc atomic orașul. Scobesc În pieptul Uranusului, biserici alunecă Încet pentru a se ascunde după blocuri. Schitul Maicilor trece prin fața ferestrei coborând spre Antim. Începe betoniada, totul trebuie tras În cuburi de beton, silozuri de oameni, autobetoniere străbat un oraș devastat, năclăit de praf și noroaie, „macaroanele” unui metrou muced Îi sfârtecă dedesubturile, balamucurile se umplu, oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că în zona acea a Greciei, climatul este meditarenean, adică mult mai cald ca cel de la noi, dar nu v-ați închipuit niciodată că pe aceste Munte Sfânt sunt toate anotimpurile în același timp! Când am fost la unul din schiturile românești am văzut pentru prima oară acest fenomen miraculos. Este vorba de schitul “Sfântul Dimitrie” sau Lacu. Eram pe drum, la intrarea în această așezare. Când am ajuns acolo am văzut flori, inclusiv zambile și narcise, ca la noi, la
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ca cel de la noi, dar nu v-ați închipuit niciodată că pe aceste Munte Sfânt sunt toate anotimpurile în același timp! Când am fost la unul din schiturile românești am văzut pentru prima oară acest fenomen miraculos. Este vorba de schitul “Sfântul Dimitrie” sau Lacu. Eram pe drum, la intrarea în această așezare. Când am ajuns acolo am văzut flori, inclusiv zambile și narcise, ca la noi, la începutul primăverii, lângă zidurile de intrare și în curtea amenajată la adăpostul lor
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
că sunt din mai multe părți, interveni Mihaela, ridicându-și sprâncenele plină de importanță. Majoritatea sunt greci. Este normal. Muntele este pe teritoriul Greciei. Folosec limba lor. Și ei sunt creștini ortodocși ca și noi. Sunt și români, la două schituri, apoi sunt ruși și sârbi... Poate că mai sunt și alții, dar atâta îmi amintesc eu. În total sunt cu puțin peste 1.500 sau 1.600 de călugări... Când sunt în chiliile lor ori în locurile alese de cei
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
singură stea Seară fără nori - pe mormântul vecinei o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață Un singur salt - pisica prinde-n labă frunza uscată Vecernie - înconjurat de corbi schitul din vale Frunze peste tot - în vârful arinului strigă o cioară
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
Vatra Dornei, Dealul Negru (Vatra Dornei), Sovata, Șugaș Băi, Mogoșa, Hidișeul de Sus și Predeal. ( O. N.) Schitul Feredeu Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din municipiul Arad (www. veniticunoi. ro) organizează o excursie la schitul Feredeu în ziua de sâmbătă, 10 decembrie. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 7. 45, coborând la Ghioroc, de unde se va deplasa cu autobuzul până la Covăsânț, apoi parcurgând traseul: Covăsânț - Vf. Otcovac - creasta principală - schitul Feredeu - Șaua
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
excursie la schitul Feredeu în ziua de sâmbătă, 10 decembrie. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 7. 45, coborând la Ghioroc, de unde se va deplasa cu autobuzul până la Covăsânț, apoi parcurgând traseul: Covăsânț - Vf. Otcovac - creasta principală - schitul Feredeu - Șaua Cazanului - Cetatea Șiria - Șiria, în lungime totală de 17 km. Se va reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 18. 51. Cheltuielile de transport se vor cifra la 6,30 lei (63 000 de lei vechi
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
pe alte drumuri albe și iubitorii snowboard-ului și ai săniușului. În zonă există o stație Salvamont la bază, în Lupeni, și alta, mai sus, la vechea cabană Straja (1 445 m altitudine). Dacă am ajuns la Straja, putem vizita și schitul din imediata vecinătate a stațiunii, vegheat de Crucea Eroilor (electrificată), care ne amintește de Crucea de pe Vf. Caraiman din Bucegi. Rânca. Asemeni stațiunii Straja, și Rânca însemna doar o cabană, înainte de Revoluție; acum, Rânca este o stațiune în plină expansiune
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
Acuma pentru întîia dată ne întîmpină o tendență într-adevăr vrednică de toată lauda. S. S. Arhimandritul Chiriac, român născut în Botoșani, a întreprins o călătorie prin țările noastre spre a aduna mai cu seamă cărți pentru înființarea unei biblioteci la schitul Cotlomușului, al cărui stareț este. "Războiul", espuind pe scurt remarcabila biografie a arhimandritului, acesta a răspuns prin scrisoarea de mai la vale, pe care o reproducem și noi. Domnule Redactor Mai multe organe de publicitate, între cari stimabilul ziar ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mea persoană, anunțând venirea mea în țară și scopul pios și românesc ce m-a adus. Este foarte adevărat, domnule redactor, că unica mea țintă este să adun mijloace cu care să înavuțesc biserica română cu hramul Întâmpinarea Domnului, în schitul Cotlomușului de la Sântul Munte al Athosului, unde pronia cerească a voit să fiu stareț. Această faptă, pentru mine, nu constituie, domnule redactor, un mare sacrificiu, ci o mare datorie ce schima de monah și cualitate[a] de creștin și de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
formarea unui anume comitet, care să se ocupe cu strângerea de bani, cărți și obiecte, redacția "Timpului" primește asemenea în păstrare cărțile, banii ș. a., pe cari cititorii noștri ori alte persoane din public ar dori să le ofere în folosul schitului și a bibliotecei, ce se va înființa. Vom reveni asupra cestiunii. [10 august 1878] 93 {EminescuOpX 94} ["ANUNȚĂM CU PLĂCERE... Anunțăm cu plăcere tuturor cititorilor cari se interesează personal de soarta bărbaților ce aparțin la opoziție că am scăpat și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]